Comunicat de presă senator Sorin Bota

 Senatorul PSD, Sorin Bota, participă la această oră, la invitaţia domnului guvernator al Băncii Naţionale a României, academician Mugur Constantin Isărescu, la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu” cu tema Aurul în istoria Băncilor Centrale - a XXI – a ediţie - . 

În discursul său, senatorul Sorin Bota a pus accentul pe oportunitatea organizării de astfel de dezbateri sub cupola BNR şi a Parlamentului, pentru a stabili strategia României de valorificare a aurului şi a metalelor preţioase în general, cu scopul maximizării profitului pentru România în acest sector şi asigurării controlului cantitativ şi calitativ al rezultatului exploatărilor.

„Un membru responsabil pentru pieţe financiare din conducerea băncii centrale a Australiei declara recent că ,,aurul are deseori o valoare ridicată pentru că oamenii consideră că alţi oameni cred că valorează mult. Când descrii astfel alte pieţe, apare şi expresia bulă speculativă”. Încrederea investitorilor în aur a fost afectată de reducerea preţului ţintă de către unele grupuri bancare, precum şi de vânzarea de către investitori a unor produse financiare legate de aur, a declarat senatorul Sorin Bota.

După părerea domnului senator, asistăm în prezent la o scădere a preţului aurului care, după unii analişti, mai mult sau mai puţin subiectivi, ar fi cauzată de faptul că marile bănci centrale ar putea vinde aur pentru a ajuta guvernele să-şi reducă datoriile. Se arată cu degetul spre banca centrală a Ciprului, îndemnată fiind de nimeni altul decât preşedintele Băncii Centrale Europene, de a-şi vinde excesul rezervelor de aur pentru a contribui la acoperirea unui deficit de 6 miliarde de euro în programul de sprijin financiar extern, de aproximativ 23 de miliarde.

            Această evoluţie a rupt legătura între programele de stimulare economică ale Rezervei Federale americane şi preţul aurului. Datele slabe din economia SUA au condus la aşteptări pentru programe prelungite de stimulare a economiei, prin introducerea de lichidităţi importante în sistemul financiar, care au cauzat anterior deprecierea dolarului şi creşterea cotaţiei aurului.

Marii producători de aur au înregistrat scăderi uriaşe pe bursă. Acţiunile Barrick Gold, cel mai mare producător din lume după vânzări, au scăzut cu 12%, potrivit Bloomberg. Compania canadiană Gabriel Resources, care intenţionează să dezvolte un proiect în România, ca principal acţionar al Roşia Montana Gold Corporation, a pierdut 29% din acţiunile cotate la bursă, după ce firma BMO Capital Markets a revizuit în scădere ratingul acordat titlurilor Gabriel, la ,,underperform”.

Dar să trecem la lucruri concrete. „România deţine la Roşia Montana, judeţul Alba, un important zăcământ de aur, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Zăcământul a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC, menţionată anterior, care este controlată de Gabriel Resources, cu o pondere a capitalului social de 80,46%. Restul capitalului aparţine statului român prin firma Minvest Deva. În spatele Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Benz Steinmety, Thomas Kaplan.

Unde se află România în această lume a ,,intereselor” ? Deşi dispune de o gamă diversă de resurse minerale ce se găsesc în cantităţi considerabile în solul şi subsolul ţării, precum minerale solide ca aurul, argintul, sarea, fierul, cuprul, zincul, plumbul, uraniul, dar şi cele de petrol şi gaze naturale, din păcate ţara noastră nu dispune de tehnologia necesară pentru a extrage aceste zăcăminte, fiind nevoită să apeleze la consorţiile internaţionale şi de a se vedea astfel în postura de spectator la ,,împărţirea prăzii”, a declarat senatorul Sorin Bota în speech-ul său.

Cabinetul senatorului