Expoziţia "Carol Popp de Szathmári" se prelungeşte până pe 27 octombrie, la MNAR

Expoziţia "Carol Popp de Szathmári" se prelungeşte până pe 27 octombrie, la MNAR.

Curatorul expoziţiei este Elena Olariu, specialist al Cabinetului de Desene şi Gravuri din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României. Expoziţia poate fi vizitată în Galeria de Artă Românească Modernă, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.

La 200 de ani de la naşterea pictorului şi fotografului Carol Popp de Szathmári (1812 - 1887), expoziţia prezintă în premieră absolută o selecţie de 47 de lucrări de grafică cu tematică orientală din patrimoniul MNAR, cuprinzând desene şi acuarele concepute de cel care este considerat "părintele" acuarelei moderne din România.

Conform însemnărilor de pe desenele şi acuarelele sale, Szathmári a călătorit adeseori la Istanbul, a vizitat Siria şi zone din antica Persie, teritorii incluse atunci în Imperiul Otoman. În 1864, Szathmári îl însoţeşte în calitate de pictor pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. Cu această ocazie realizează şi o schiţă rapidă în care redă întâlnirea lui Cuza cu sultanul Abdul Aziz, în prezenţa lui Fuad Paşa.

Carol Popp de Szathmári este primul pictor din spaţiul românesc care a iubit cu pasiune tema orientală. El i-a insuflat această preferinţă unicului său fiu, Alexandru, care-i va moşteni talentul pentru pictură. Primul contact pe care Alexandru îl are cu subiectele orientale este prin intermediul fascinantelor basme "1001 de nopţi". Acuarela cu bătrânul şi copilul ieşind din Constantinopol, realizată de Szathmári - tatăl, este parcă o ilustrare a acestor poveşti. Lucrarea a fost realizată în anul 1883 pentru fiul său, care avea 12 ani.

Mai târziu, Alexandru Satmary, alături de alţi patru pictori români - Iosef Iser, Ion Theodorescu-Sion, Gheorghe Pătraşcu şi Ipolit Strâmbu -, descoperă frumuseţea Balcicului, dar şi a Dobrogei, readucând în prim-plan tema orientală în arta românească..

Dar cine a fost Carol Pop de Szathmari (foto) ?!

Pictorul s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj. Carol a fost primul din cei cinci copii ai baronului Daniel si al Susannei Pop de Szathmari. Cobora dintr-o familie de boieri români din Satu Mare.

Educatia umanista primita la Colegiul Reformat va înnobila pasiunea sa pentru calatorie, conducând la definirea unei modalitati de hrana spirituala si anume calatoria de studii. Frecventarea în paralel a clasei de desen a gravorului Gottfried Neuhauser din cadrul Liceului Catolic i-a dezvoltat lui Carol capacitatea de a surprinde esentialul. Studiul desenului îl va aprofunda la Viena si, ulterior, la Roma, dar temperamentul sau vijelios si aptitudinea de a acumula rapid l-au transformat într-un student calator, în cautare de necunoscut.

La 19 ani, Carol viziteaza pentru prima oara Bucurestiul. Va reveni aici în 1834, 1837, 1840, pentru ca în 1843 sa se stabileasca definitiv în Bucuresti. Era anul debutului sau editorial, la Cluj aparându-i albumul intitulat ''Ardealul în imagini'', care poate fi considerat ca fiind opera unui reporter, în acest caz, desenator.

În 1848-1849, deseneaza scene din revolutia ungara.

În paralel se initiaza în fotografie, pentru ca în septembrie 1848 sa realizeze cu mijloace proprii prima sa calotipie, respectiv un amoras cu bratele frânte. Din acest moment, desenul si fotografia vor fi cele doua coordonate ale personalitatii sale artistice.

În 1851, organizeaza, la Teatrul cel Mare din Bucuresti, o expozitie de imagini luate la Expozitia Universala care se desfasurase în acelasi an la Londra. Aceasta constituia o alta opera de reporter. Acum, doar trei ani îl desparteau de momentul în care urma sa intre în istoria fotojurnalismului. Aceasta performanta a fost obtinuta de Carol Pop de Szathmari în timpul Razboiului Crimeei, când, alaturi de englezul Roger Fenton, a facut fotografii idilice de razboi. Astfel, cei doi au marcat intrarea fotografiei în lumea presei. Carol Pop de Szathmari a multiplicat ulterior fotografiile facute si le-a daruit suveranilor tarilor implicate în acest razboi. Ideea fotoreportajului, aplicata în timpul Razboiului Crimeei, l-a condes pe Carol Pop de Szathmari la realizarea albumelor ''Elena Cuza'' , cu fotografii realizate la Bucuresti între anii 1860-1863, si ''Albumul României'', cu fotografii din tara, facute între anii 1866-1868, în timpul calatoriilor lui Carol I, caruia i-a fost ghid, dar si din Bucuresti si împrejurimi, realizate în 1870. În categoría fotoreportajelor pot fi incluse si cunoscutele panoramice luate din Turnul Coltei, Dealul Filaret si Dealul Spirii care au o valoare documentara extraordinara.

Razboiul de Independenta(1877-1878) a redesteptat fotoreporterul de razboi care fusese Carol Pop de Szathmari. Aflat în pragul senectutii si suferind de o boala de ficat, acesta a trebuit sa se rezume la imagini din spatele frontului, pe care le-a trimis gazetelor din tara si din Occident sub forma de gravuri sau litografii, sau din sectorul Serviciului Sanitar, în cadrul caruia figura.

Ultima contributie a lui Carol Pop de Szathmari în domeniul fotoreportajului nu a fost si opera sa capitala. Invitat de Carol I sa imortalizeze Serbarile Incoronarii din zilele de 11-13 mai 1881, desi a apelat la ajutorul

cumnatilor sai, Franz Duschek si Andreas Reiser, care îl asistasera si în Razboiului de Independenta, fotografiile obtinute nu sunt dintre cele mai bune.

Vârsta si ochii l-au tradat. Era aproape orb în acea perioada. Calitatea slaba a fotografiilor îl vor determina pe Carol Pop de Szathmari sa renunte la aparatul de fotografiat. Cele mai bune fotografii vor fi incluse în albumul de cromolitografii intitulat ''Carele Simbolice'', aparut în 1884.

Carol Pop de Szathmari a murit fiind rapus de cirozaă hepatică. A fost înmormântat pe 24 mai 1887/stil vechi/ la fostul cimitir evanghelic de la Filantropia.

                                                                                   g.d.l.