România vulnerabilă. Efectele severe ale „exodului de creiere”

Dezvoltarea statelor estice pusă sub semnul întrebării de „exodul creierelor”. Fondul Monetar de Investiţii a făcut public un raport care vorbeşte despre efectele pe care „exodul creierelor” l-a avut asupra economiilor statelor din sudul şi estul Europei. Amploarea fenomenului, care a început odată cu căderea Cortinei de Fier este mult mai mare, spun specialiştii, decât recentele valuri de migranţi care au venit din Siria şi au ajuns pe teritoriul statelor UE. În schimb, din 1990, ţările Europei de Est îşi pierd treptat forţa de muncă, cu efecte severe asupra economiei.
Potrivit studiului făcut de FMI, din 1990, tinerii cu studii superioare au pornit spre ţările mai dezvoltate ale Europei într-o migraţie permanentă. Asta înseamnă că cea mai mare parte a celor care au plecat spre occident au făcut-o  fără a avea intenţia de a se reîntoarce în ţările natale. Impactul asupra statelor adoptive a fost unul pozitiv, spun economiştii dar  ţările foste comuniste, printre care şi România, au fost puse într-o situaţie vulnerabilă.

În absenţa forţei de muncă tinere şi profesioniste, ritmul de dezvoltare economică a încetinit iar efectele negative se văd şi acum în sporurile demografice negative, în special în Ţările Baltice, în România şi Bulgaria, state care au pierdut aproximativ 16% din populaţie. Migraţia a început şi mai galopant pe măsură ce Uniunea Europeană s-a extins iar ţara noastră a rămas una dintre cele mai mari „exportatoare”de creiere din sud-estul continentului. Potrivit FMI, în utlimii 25 de ani, aproximativ 20 de milioane de persoane au părăsit zona de est pentru a se stabili în ţările dezvoltate din vestul Europei. Cei mai mulţi emigranţi au ajuns în Germania, Italia şi Spania dar forţa de muncă a plecat şi peste ocean. Unul din zece europeni care au emigrat în afara continentului a ajuns în Statele Unite ale Americii.

CARE SUNT PRINCIPALELE EFECTE NEGATIVE ALE „EXODULUI DE CREIERE”

În timp ce unele studii economice concluzionau că migraţia forţei de muncă ajută ţările natale, graţie banilor trimişi în ţară, alte cercetări arată că situaţie nu este nici pe de parte una foarte roz. Efectele negative se extind nu doar asupra economiei ci exodul loveşte puternic în dezvoltarea statului şi în instituţiile sale.

Cei care au plecat au fost în principal tinerii, mulţi dintre ei fie muncitori calificaţi, fie persoane cu studii superioare. FMI subliniază că această migraţie a lovit puternic în profesioniştii, şi aşa puţini, care au rămas în ţară. Vorbim de state europene unde absolvenţii de studii superioare erau şi aşa puţini iar cele mai afectat ţări din acest punct de vedere sunt România şi Croaţia. Efectul asupra economiei s-a resimţit treptat. În sectorul privat competitivitatea şi producţia a scăzut. Datele demografice arată îngrijorător, în estul Europei populaţia este pe un trend negativ. Şi toate lovesc în sectorul finanţelor publice. Statul nu va avea alte soluţii decât să crească taxele din sectorul de consum pentru a face rost de bani la buget.

„Cu cât populaţia care rămâne în ţară este mai în vârstă, cu atât statul va cheltui mai mult pe sistemul de sănătate şi pe sistemul public de pensii,” avertizează FMI.

„Exodul creierelor” a determinat creşterea corupţiei

Raportul FMI face o legătură directă între profesioniştii care au plecat din ţară şi fenomenele de corupţie.Migraţia a slăbit societatea civilă mai ales că tinerii bine educaţi sunt consideraţi principalii agenţi de schimbare. În lipsa unei voci puternice a societăţii civile, starea de fapt din ţările estice s-a perpetuat iar asta a lăsat loc corupţiei, un fenomen care a slăbit şi mai puternic fostele ţări comuniste.

„Controlul corupţiei, vocea societăţii civile, domnia legii şi eficacitatea actului de guvernare tind să fie mai scăzute în ţările din estul şi sudul Europei, care s-au confruntat cu migraţia profesioniştilor. Cetăţenii cu educaţiei superioară sunt mult mai probabil să ceară şi să promoveze schimbarea societăţii,” arată studiul FMI.

Migraţia a lovit puternic în sectorul finanţelor publice şi a determinat o scădere a venitului pe cap de locuitor. În aceste condiţii, FMI subliniază că va fi foarte dificil pentru statele din est să se dezvolte în continuare iar discrepanţele economice între est şi vest s-ar putea adânci pe măsură ce migraţia contiună. Iar din cei care au plecat, doar aproximativ cinci la sută s-au reîntors în ţările de origine, un procent aproape nesemnificativ, din perspectivă economică, spun specialiştii.

Banii trimişi în ţară de migraţi au şi efecte negative

Migranţii plecaţi în vest au contribuit, în parte, la creştere produsului intern brut din ţările natale. Banii pe care i-au trimis în ţară au stimulat în anumite domenii şi în anumite circumstanţe investiţiile dar efectele nu sunt doar pozitive.

„Banii trimişi în ţară au stimulat consumul şi au  contribuit la reducerea determinării de a munci a celor care i-au primit,” avertizează FMI care spune că o creştere economică nu se poate baza pe consum ci pe productivitate

FMI încurajează ţările din estul şi sudul Europei să înceapă să ia măsuri active pentru consolidarea instituţiilor publice, promovarea politicilor economice care să încurajeze dezvoltarea mediului de afaceri şi să atragaă muncitori calificaţi şi profesionişti din alte ţări. Este nevoie şi de o mai bună utilizare a resurselor umane de care o ţară dispune, spun specialiştii FMI. Statul trebuie să se angajeze în stimularea producţiei şi nu a consumului iar Uniunea Europeană trebuie să regândească strategia de coeziune şi prin prisma efectelor negative ale migraţiei.

sursa: voceatransilvaniei.ro