În statul de
drept democratic, persoanele care îmbracă funcţii publice trebuie să respecte
legea. Şi mă opresc aici cu explicaţiile deoarece sunt CLARE iar în România
tocmai asta nu se respectă DELOC şi FĂRĂ NERUŞINARE. Pornesc de la un fapt
banal, mulţi cetăţeni ai comunei mele Mireşu Mare, după schimbarea anotimpului şi
sosirea vremii reci doresc să-şi cumpere lemne de foc pentru iarnă şi nu
reuşesc. Nu se mai aduc pur şi simplu, nu te mai „îmbie” ca în alţi ani,
căruţaşii de etnie rromă din Chelinţa, nici maşinile din Iadăra şi aşa mai
departe, motiv pentru care eşti nevoit să plăteşti cât îţi cere şoferul unei
maşini încărcate care te claxonează de dimineaţă dacă ai nevoie de lemne, iar
tu, bucuros că eşti un norocos, plăteşti cât îţi zice chiar şi 1700 metrul cub. Asta
se întâmplă pentru că s-au ras pădurile ţării cu complicitatea celor de sus,
iar oamenii de rând n-au nici măcar şansa să-şi cumpere lemne la un preţ
rezonabil, direct proporţional cu salariul sau pensia pe care o au. Citesc şi
mă crucesc de ce a reuşit să facă din pădurile maiestuoase ale Borşei un
parlamentar trepăduş, precum şi de pensiile de serviciu a peste 50 de
judecători de la instanţele supreme, de, ţineţi-vă bine, peste un miliard de
lei vechi (poate şi de asta sunt carduri bancare, că săracii pensionari ai MJ
n-ar avea cum să-şi ducă sacii de bani!). Oare în ce lume trăim?! Ne mai mirăm
că într-un sondaj de opinie prezenţa la vot în decembrie a fost estimată la doar
28%. Domnilor, acesta nu este un stat de drept, când minoritatea alege…Dar o
ştiţi cu toţii de la referendum şi anterioarele alegeri!
De Ziua Mondială
a Educaţiei m-am reîntâlnit cu un patron, fost coleg de liceu, care având o
mică afacere (prosperă) mi-a spus că îi este frică de viitorul firmei lui
deoarece, citez: „Suntem discriminaţi acasă fiindcă statul român ajută
multinaţionalele străine şi nu pe noi, oameni oneşti, care producem şi oferim
marfă de calitate concetăţenilor din respect şi frică de Dumnezeu”. Am răsfoit
câteva site-uri şi am aflat, cu stupoare, că începând cu anul 2014 ponderea
companiilor româneşti mari şi mijlocii în totalul businessului românesc era de
47% în timp ce companiile străine, multinaţionalele în special ajunseseră la
49%, dar ce este îngrijorător cu adevărat e faptul că guvernul tehnocrat condus
de Dacian Cioloş nu încurajează deloc capitalul privat românesc şi clasa
mijlocie, ci pur şi simplu întinde un „covor roşu” străinilor. Să vă mai dau un
exemplu de acasă: În timp ce merele româneşti cad şi devin gunoi ecologic
pentru livezile româneşti sau în cel mai bun caz ţuică, la şcoli se aduc mere
din Polonia şi alte ţări UE, fiindcă ale
noastre nu au… circumferinţa sau mai ştiu eu ce după normele U.E. Măi să fie!
Şi fiindcă anomaliile
se leagă, am să selectez (subiectiv) din lista jurnaliştilor cu „j” mic şi formatoriilor de
opinie cu „f” mic, care au luat şpagă de la infractorul naţional Sorin Ovidiu
Vântu pentru a spune minciuni, pentru a acoperi adevăruri, pentru a prosti
lumea şi a face să meargă România prost, nedemocratic şi a deveni o ţară neînsemnată în lume: Grigore Cartianu – 18 560 ron; Tudor
Octavian – 25 000 ron; Mircea Dinescu – 44 500 ron; Cătălin Avramescu – 29 667
ron; Vladimir Pasti – 30 096 ron; Dumitru Pelican – 3 342 ron; Mugur Ciuvică –
4 376 ron; Marius Pieleanu – 22 532 ron; Cristian Pârvulescu – 2 269 ron; Alex
Stoenescu – 36 000 ron şi Ion M. Ioniţă – 50 580 ron. Pentru toţi aceştia, o vorba
a lui tata la 88 de ani: „Nu-i făcută neştiută!” Să ştii şi mata, nea Klaus
Iohannis, cel cu case multe şi goale, că Domnul în Mărinimia Sa nu ţi-a dat şi ţie
copii (cum are Cristi Borcea, Silviu Prigoană sau Adrian Mutu) ci doar case
goale…şi o reşedinţă prezidenţială aşişderea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu