Pictură de Ion Georgescu Muscel - Valoarea vieţii (compoziţie)
Câte rămășițe pică din atelier –
talaș, surcele, căpătâie...
și
din vorbire poate să rămâie
moloz
să mai alegi ceva din el...
Întreabă
dacă mai are ziare
tu
cauți
ceramică neagră,
eu
vreau să cer amică neagră –
să-ntrebăm
în ce zi are...
Greșeala unui soldat s-a
soldat
cu-o
zi de arest prima oară,
de
nu mămânci papară
rău
o să-ți
pară...
Străbăteau
culoare răzlețe
cu
luare aminte și cu ochi treji –
care-i
din Carei și
cine-i ghin Ghej
și
le-a apărut culoare pe fețe...
De
la Cer cer îndurare,
după
marți
vine doar miercuri –
fur
securi, mănânc fursecuri –
fur
și-un
semn de întrebare...
Îtreabă
pe Raluca unde era Luca,
el
nu se duce, ci seduce pe cineva –
undeva
este și
Deva
iar
în nuc se află nuca...
În
Orient stai și
te-ntrebi,
nu
știi
care cu care se bat –
teribilă-ncâlcitură
de șerpi
–
care-a
cui coadă, care-al cui cap...
Iar
ceva mai sus de noi
(îmi
vine să exclam un O-ho!)
se-nfruntă
DOBRE și
cu HARAȘO
și
pân’ la urmă o să iasă PLOHO...
Dar
pe cei ce spun că-i nașpa țara mea
n-aș paria !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu