STOP DEFRIȘĂRILOR DIN ARIILE NATURALE PROTEJATE!

Un raport al organizației Greenpeace România, realizat în intervalul 2013-2014, arată că România pierde pe oră 3 hectare pădure.

Cu toate că defrișările și transporturile ilegale de lemn sunt încă la ordinea zilei, au început să se ia măsuri pentru suprimarea acestor activități. În luna februarie 2017, spre exemplu, în urma unui control efectuat de Garda forestieră Vâlcea, au fost confiscați 4.456 metri cubi de lemn. Acest rezultat nu face decât să confirme nevoia de controale constante ale Gărzii Forestiere pentru descurajarea acestui fenomen în masă.

Vegetația forestieră este pusă sub reală amenințare, mai ales din perspectiva arealelor protejate, a parcurilor naționale, dar și a rețelei Natura 2000. Ecosistemele și biodiversitatea sunt supuse iminentei degradări, o deteriorare din care nici măcar componenta antropică nu iese învingătoare.

În cadrul siturilor Natura 2000, Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, în urma unui studiu întreprins prin finanțare norvegiană (Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS), finanţat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului), s-au putut evidenția, pe baza unor cartări, zonele de defrișare și cele de regenerare.

Scopul acestui proiect a fost informarea comunităților locale cu privire la valoarea celor două situri Natura 2000 și modalitățile prin care resursele naturale pot fi utilizate pentru dezvoltarea economică a localităților, fără ca biodiversitatea să fie pusă în pericol. Un aspect important l-a constituit și conștientizarea defrișărilor ce au avut și au loc în arealele protejate și necesitatea estompării acestora.

Pe această temă, Sabin Bădărău, membru al acestui proiect, afirmă că una din transformările antropice nedorite la care au fost supuse făgetele românești, și implicit și cele din cele două situri, este înlocuirea lor cu specii de conifere. Și toate acestea, din pur interes economic. „În urma tăierii rezultă modificări substanțiale în ceea ce privește restul ecosistemului, dar plantarea unei specii străine acestuia, cum este molidul, distruge toata structura biocenotică inițială” declară Sabin Bădărău, în cadrul filmului documentar asociat proiectului. Pentru ca ecosistemul natural să se refacă, așa cum a existat el, pădurea naturală trebuie lăsată să se regenereze de la sine, fără implicații antropice.

România se confruntă, și la ora actuală, cu defrișări masive, cu transporturi ilegale de lemn, acțiuni care trebuie ele însăși tăiate de la rădăcină. Informarea și conștientizarea populației cu privire la consecințele aduse de astfel de deprinderi a început să dea roade, dar nu îndeajuns. Pădurile trebuie protejate și e de datoria noastră, a omului, să acționăm în acest sens.

Simona POP

Tehnician hidrolog