Răzbunarea lui Tăriceanu

 Fără multă vorbă, în doi timpi şi trei mişcări, Călin Popescu Tăriceanu a scos ALDE de la guvernare. Mişcarea lui era previzibilă imediat după alegerile din 26 mai. Ratând şansa de a intra în Parlamentul European, după ce a acceptat în tăcere să stea în remorca PSD fără să câştige mare lucru, de unde se credea un partid mare, ALDE a constatat că este un partid mic. Rezultatele slabe de la euroalegeri l-au afectat personal şi pe Tăriceanu.

Cum să mai emită pretenţia de a fi desemnat candidat comun PSD-ALDE cu un asemenea scor? Totuşi, a insistat. PSD, atât în CEx cât şi la cele două congrese, nu i-a lăsat nicio speranţă, votând în unanimitate pentru un candidat propriu.

Ce să facă în aceste condiţii ALDE? Ce-i rămânea de făcut lui Tăriceanu după acest refuz categoric? Nimic altceva decât să repete figura lui Crin Antonescu. Adică să iasă de la guvernare. Nu este pentru prima oară când PSD le trage clapa celor de care s-a folosit. Nu este pentru prima oară când principalul partid de guvernământ rămâne singur. Însuşi Tăriceanu a fost în situaţia de a conduce un guvern minoritar, după ieşirea de la guvernare a PDL. Istoria se repetă în mod sistematic, fără să se petreacă mari catastrofe.

De data aceasta, pierderile şi câştigurile se împart la egalitate. Se poate considera că pierde toată lumea, dar şi că toată lumea este în câştig. PSD rămâne singur la bucate. Partidele de opoziţie, incluzându-le aici şi pe ALDE şi Pro România, având în frunte PNL, pot introduce o moţiune de cenzură şi să vină la guvernare.

Lucrurile nu sunt însă atât de simple. Un nou guvern încropit cu mai puţin de un an până la alegerile parlamentare îi oferă PSD-ului şansa de a se reface în opoziţie. Cum a fost în anul guvernării Cioloş. Va face PNL aceeaşi greşeală? Greu de crezut.

USR a declarat încă din vară că nu intră la guvernare, dar susţine parlamentar un guvern PNL. Ce vor face ALDE şi Pro România? Liderii celor două partide declară că vor vota o moţiune de cenzură, dar nu spun dacă vor intra într-un viitor guvern condus de un premier PNL.

Toată tevatura i se datorează lui Călin Popescu Tăriceanu. Tot el a fost cel ce a salvat guvernarea PSD după ce Crin Antonescu a scos PNL din USL. Acelaşi politician versat a susţinut necondiţionat toate guvernele succesive PSD, girându-l atât pe Victor Ponta, cât şi pe controversatul Liviu Dragnea.

Nu se poate spune despre ALDE că nu a jucat un rol major în politica ultimilor opt ani. De la spargerea USL partidul lui Tăriceanu s-a comportat ca un satelit al PSD, repetând că este adevăratul partid liberal.

A trebuit să apară un politician amator ca Viorica Dăncilă pentru a-l scoate pe experimentatul Tăriceanu pe linie moartă. După ce a pierdut şansa de a candida la preşedinţie, îşi pierde şi funcţia de preşedinte al Senatului.

Întoarcerea spre Pro România nu-i asigură decât o formală supravieţuire a partidului pe care l-a fondat pentru a-l susţine pe premierul Ponta. Călin Popescu Tăriceanu s-a dovedit un politician oportunist, profitând de anumite conjucturi politice nefavorabile PSD. Cu ce s-a ales? Cu mai nimic. Cu atât mai mult este îndreptăţit să se răzbune. Momentul ales este crucial. El mai are posibilitatea de a se reinventa ca om politic. Depinde cum îşi va juca rolul de partid-balama între o opoziţie dezbinată şi un partid de guvernare aflat în cel mai dificil moment al existenţei sale.

Se va retrage Călin Popescu Tăriceanu în matca liberală pe care a părăsit-o fără să stea prea mult pe gânduri, alegându-se cu eticheta de „trădător” aplicată chiar de Mircea Ionescu Quintus?

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş