vineri, 24 ianuarie 2025

Semnal editorial

 

DESPRE ,,STEAUA DOBROGEI”, NICIUN ,,CUVÂNT DE SCĂDERE”, FEREASCĂ DUMNEZEU! DIMPOTRIVĂ, DINSPRE CETATEA MARAMUREȘULUI, DOAR LAUDĂ, RESPECT, APRECIERE ȘI PREȚUIRE...
Motto:
,,cât timp apa Dunări hrănește pământul sfânt al țării...
acest loc binecuvântat de Dumnezeu - România - Grădina Maicii Domnului,
atât timp cât inimile noastre bat pentru acest meleag unic și nemuritor,
cât timp Marea cea Mare scaldă tărâmul Dobrogei,
cât timp cerul plin de stele ne arată calea de urmat, iar Luceafărul Eminescian ne veghează de acolo,
cât timp Coloana fără Sfârșit al marelui Constantin Brâncuși împunge cerul, sprijinindu-l,
...
această țară e nemuritoare!”
Mircea Marcel Petcu Mircea Marcel, din ,,În loc de editorial”.
PUNTE LITERARĂ TULCEA-MARAMUREȘ!
sau
DIN NOU, SCRIITORI MARAMUREȘENI, CUPRINȘI ÎN PAGINILE REVISTEI DE CULTURĂ - ,,STEAUA DOBROGEI” - (An VII, Nr. 14, decembrie 2024), o revistă editată de Asociația Scriitorilor din Județul Tulcea - ,,AEGYSSUS”.
(semnal editorial)
Proaspăt ieșită de sub tipar, cu un conținut valoros, revista ,,Steaua Dobrogei”, vine și dă înaltă clasă, multora. Știu ce zic și nu fac nici reclamă, și nici nu vorbesc laudă, dar această tipăritură, chiar merită laudă și apreciere. Am avut bucuria, să îi cunosc pe câțiva dintre cei aflați cu responsabilitate în colectivul de redacție - Angela Dumbravă, Andreea Cerșamba, Daniela Vladu - redactori (doar trei nume dintre prietenii de suflet din această parte de țară!), dar și pe ceilalți redactori pot spune că îi cunosc, (doar că nu am avut încă bucuria de-a ne vedea față în față!), pentru că această ,,punte literară Tulcea-Maramureș”, funcționează de ceva vreme, adică de câțiva ani. Deci, și - Victor Heinrich Baumann, Nicolae Rădulescu, Lăcrămioara Manea, Gheorghe Băisan, Adrian Pal, Felix Lucian Neculai sau Elena Netcu - îmi sunt prieteni. Cu toții, muncesc cu trudă și osteneală, cu acribie și responsabilitate, pentru ca rezultatul muncii lor ,,să hie de cinste la lume”, vorba noastră, a moroșenilor autentici. Tot colectivul acesteia, îi are întâi-responsabili pe membri fondatori ai revistei - V. H. Baumann, C-tin Bejenaru, Nicolae Rădulescu, Ghe. Bucur (redactor-șef) și Mircea Marcel Petcu Lucretia Petcu (director). Neuitare și nemurire, întru veșnică pomenire, pentru Tănase Carașca și Olimpiu Vladimirov - și Domniile Lor, fie iertați!, sunt printre membri fondatori.
,,Duhul lui Iancu rămână de-a pururi în inima poporului nostru ca o întărire pentru cei șovăielnici, ca un veșnic îndemn spre jertfă a tuturor și ca o călăuză bună în vremurile grele de care nu este scutită soartea niciunui popor. Cu el să umplem inimile și închinându-ne înaintea umbrei marelui erou să-i zicem: Iancule mare / Bravule tare / Cu noi să fii”, (* apud. Rev. Teol. Nr. 8-9/1924),
ne transmite Episcopul Tulcii, Preasfințitul Visarion, în ,,O cuvântare inedită la Centenarul nașterii lui Avram Iancu - 1924”, anul 2024 însemnând 200 de ani de la naștere, iar pr. Ioan Roman Tălmăcel, scrie despre ,,Parastas și predică la Centenarul lui Avram Iancu - 18 VIII 1924”.
Ernesto Mihăilescu, ne dă detalii, dar și un răspuns, la întrebarea: ,,Cine își mai aduce aminte cum arăta Monumentul Independenței de pe Colnicul Hora din Tulcea, înainte de mai 1977?”, o poveste, dacă vreți extrem de interesantă, captivantă și emoționantă în același timp.
Despre ,,Patria sub amenințarea păsărilor de pradă. Războiul de dinapoia tranșeelor”, scrie Nicolae Puiu Rădulescu, iar despre ,,Crimele din Bașpunar”, ne povestește dr. Laurențiu Mănăstireanu - un articol bine documentat, având surse bibliografice interesante și veridice. Prof. Gheorghe Bucur - redactor-șef al revistei, scrie despre poetul și poezia lui Ioan Gheorghiță. Volumul la care face referire se numește ,,Sfinxul Dunării - Poetul”, semnat de către Ioan Gheorghiță, afirmând că ,,postulatul lui Blaga i se poate aplica și tulceanului I. G., unul dintre cei mai importanți poeți nord dobrogeni actuali”, (p. 20). Citiți despre toate acestea, în articolul ,,Sfinxul Dunării - Poetul, introspectivă în poezia lui Ioan Gheorghiță”. ,,Cartea de vizită”, a acestei reviste fiind internațională, din Basarabia-soră, (cum îmi place mie să o numesc!), adică din Bolohani, Orhei, Republica Moldova, ,,ascultăm” vocea lui Petru Ababii, care ne dezvăluie amănunte despre poeta și poezia Iosefinei Schirger Iosefina Schirger . Domnia Sa, (Petru Ababii) girantul de suflet al acestei poete (Iosefina Schirger), își numește semnalul editorial ,,Poezia austeră a Iosefinei Schirger ajustată ,,in copore”, la semnificațiile fizico-metafizice ale trăirilor sale sufletești”. Mult mai multe amănunte despre toate acestea expuse mai sus, aflați în secțiunea ,,Articole, critică literară, istorie”, (partea întâi), din cuprins.
La secțiunea ,,Creație literară - poezie”, (partea întâi), ne întîlnim cu originalitatea creațiilor semnate de către: Ioan Gheorghiță, Sibiana Mirela Antoche, Corina Paralescu, Constantin Bejenaru (Beco), Cristina Serghiescu, Cristina Serghiescu. Nici secțiunea ,,Creație literară - proză, eseu”, nu se ,,lasă mai prejos”, vorba românului. Cu cinste, profunzime și talent este reprezentată prin creatorii (prozatori, scriitori, eseiști): Angela Dumbravă, Elena Netcu și Paul Sârbu - fiecare cu autenticitatea, originalitatea și talentul său.
VA URMA!

Vasile BELE, președinte ASCIOR Baia Mare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu