După ce am aflat de la fostul președinte Iohannis că
România e un stat eșuat, azi s-a mai făcut un pas prezidențial. „România este o
țară coruptă, și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului
român de a lupta cu corupția, și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul
că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor” a spus
președintele Nicușor Dan într-un discurs la Cotroceni.
Ce impact extern negativ ar putea avea asemenea
afirmații? Unul mare și deloc plăcut, am îndrăzni să spunem.
Declarațiile în care președintele a recunoscut
explicit că „România este o țară coruptă” și a subliniat lipsa voinței statului
de a lupta împotriva corupției, sunt deja descrise în presa locală ca fiind
„cel mai dur discurs de la învestire”.
Din păcate, deși intenționate probabil ca un gest de
transparență și asumare a realităților interne, astfel de afirmații publice de
la cel mai înalt nivel al statului pot genera efecte negative semnificative pe
plan extern.
Mai ales coroborate cu poziția actuală a României în
indici globali precum Corruption Perceptions Index (CPI) al Transparency
International, unde țara noastră ocupă locul 65 din 180, cu un scor stagnant de
46/100 în 2024 – sub media UE de 62/100 și la egalitate cu Muntenegru sau
Kuweit.
Declarațiile pot eroda încrederea investitorilor
internaționali, care deja evaluează România prin prisma riscurilor de corupție
(conform raportului World Bank de acum câțiva ani, actualizat cu date recente,
corupția este văzută ca un „cancer” care reduce investițiile cu pînă la 20-30%
în țări emergente).
De aici, posibilă creștere a costurilor de
finanțare, mai ales la împrumuturi suverane, retragere de capital străin sau
amânarea proiectelor majore. Să reamintim că în cazuri similare, cum ar fi
declarații publice din Grecia în criza datoriilor, fluxurile de investiții
directe au scăzut cu 10-15% în anul următor.
România depinde de investiții externe pentru
tranziția verde și digitală; o percepție agravată ar putea întârzia accesul la
fonduri, similar cu stagnarea observată în CPI 2024. Corupția este adesea
asociată cu instabilitatea legislativă și cu decizii luate în funcție de
interese oculte, nu de principii economice clare, ceea ce afectează
predictibilitatea mediului de afaceri.
Ca stat membru UE, România este observată prin
rapoarte anuale anticorupție. Afirmațiile lui Nicușor Dan pot fi interpretate
ca un semnal de slăbiciune instituțională, ducând la presiune crescută din
partea Bruxelles-ului. UE a criticat deja stagnarea anticorupției în România,
subliniind că eforturile „stagnează sau regresează”, ceea ce afectează accesul
la justiție și integritatea publică.
În contextul geostrategic actual, astfel de
declarații pot submina imaginea României ca aliat stabil, fiind exploatate de
actori externi ostili (ex: propagandă rusă, care deja amplifică narative
anti-UE).
În plus, strategia de apărare recentă vorbește de
nevoia unei unități SRI dedicate anticorupției, dar declarațiile de azi ale
președintelui subliniază „lipsa voinței”, ceea ce poate crea confuzie internă
și externă. Construim „aripi” noi clădirii SRI, dar refuzăm pe mai departe să
desemnăm un director, alt mesaj confuz.
Media internațională (ex: Reuters, Politico, BBC) e
de așteptat că va amplifica declarațiile, consolidând stereotipuri negative,
similar cu relatările din 2017-2019 despre protestele anti-corupție.
Drept efecte potențiale poate apărea scădere în
indici de risc (ex: World Bank Governance Indicators), afectând ratingurile de
țară. Monitorizarea reacțiilor din presă internațională în următoarele zile va
fi crucială pentru a evalua amploarea efectivă.
Una peste alta, Nicușor a reușit din nou performanța
de a vorbi când era mai recomandat să tacă.
(inpolitics)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu