de conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Nu trebuie nici geniu, nici taine, nici minuni pentru a da
legile raţiunii:
e de
ajuns o minte luminată şi o judecată simplă.”.
(Pitagora, Legile morale şi politice)
Fericite
vremuri vor fi acelea în care vom avea legile
raţiunii.
Cuprins:
1. Motivația juridică,
sens și conținut
2. Neajunsuri în emiterea
motivațiilor juridice
3. Soluții prin care să
nu se mai ajungă la publicarea ulterioară a motivațiilor juridice
Bibliografie
Rezumat. Sistemul juridic din România se confruntă cu
numeroase și grave probleme și din cauza faptului că motivațiile juridice (la deciziile Curții
Constituționale, la soluțiile judecătorești și la legile în care se dispune
darea de norme metodologice date în aplicarea lor) sunt publicate ulterior cu
mare și cu foarte mare întârziere, care, în plus, destul de frecvent, sunt și cu
prevederi interpretabile contradictoriu.
1. Motivația juridică,
sens și conținut
Motivația juridică este procesul prin care un organ de justiție (sau o altă autoritate cu
putere de decizie) își justifică soluția adoptată, oferind o explicație scrisă,
clară și concisă, bazată pe normele de drept aplicabile și pe probele
administrate.
Motivațiile juridice, sau temeiurile
juridice, se referă la raționamentele legale, la argumentele, la
fundamentele și la principiile pe care instanțele, avocații, legiuitorii și
juriștii le folosesc pentru a justifica o decizie, o acțiune, o poziție, o
concluzie sau o hotărâre în drept.
O motivația a Curții
Constituționale și o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată, adică să explice în mod clar și precis de ce s-a
ajuns la soluția respectivă, făcând referire la normele de drept aplicabile și
la probele avute în vedere.
Motivațiile juridice se folosesc de avocați pentru a-și susține, cât
mai temeinic, cauza clienților, invocând legi, jurisprudență (hotărâri
anterioare) și doctrina (opiniile experților în drept).
Motivația juridică însoțește orice act normativ sau decizie administrativă și trebuie să să
demonstreze conformitatea cu legislația superioară (Constituția) și cu
principiile generale ale dreptului.
Motivația actelor
juridice trebuie să asigure:
1) accesul larg al
cetățenilor și al părților interesate la informații și documente, permițând
înțelegerea modului în care se iau deciziile, ceea ce crește încrederea,
responsabilitatea și participarea publică, prin dezvăluirea etapelor,
argumentelor și consecințelor deciziilor guvernamentale, administrative sau
corporative, conform legii, și
2) înțelegerea
raționamentului care a stat la baza emiterii acestora pentru a permite
exercitarea căilor de atac (de exemplu, un apel sau un recurs) și a-l putea contesta dacă este cazul.
Motivațiile juridice sunt, în concluzie, esențiale pentru înfăptuirea
legalității, justiției, a statului de drept și predictibilității sistemului de
drept.
2. Neajunsuri în emiterea
motivațiilor juridice
Este un fapt bine cunoscut că:
1. Motivațiile Curții
Constituționale (CC) se publică ulterior deciziilor date.
2. Judecătorii pronunţă întâi soluţia și apoi ulterior pronunță hotărârea în care este motivată soluția dată.
3. Normele metodologice date în aplicarea unor legi se publică ulterior
publicării legilor în aplicarea cărora sunt date.
Publicarea ulterioară a unor motivații juridice s-a făcut, uneori, cu
întârzieri de luni de zile și chiar după un an.
Au fost și cazuri de legi, în care se prevedea expres emiterea de norme
metodologice, care nu s-au putut pune în aplicare perioade îndelungate din
cauza lipsei normelor metodologice, după care fie au căzut în desuetudine, fie
au fost reconsiderate și au fost abrogate.
Procedură
legislativă, de publicare ulterioară a motivațiilor juridice, care nu este
specifică unui stat cu adevărat de drept, trebuie eliminată cât mai repede.
Logic și rațional este faptul că, nu se poate publica o decizie a CC, o soluție
judecătorească, o lege, până când aceasta nu a fost temeinic motivată,
fundamentată, argumentată, până nu este în formă definitivă.
Numai în cazul în care o decizie a CC, o soluție judecătorească, o lege, a
fost publicată, dar NU a fost temeinic fundamentată, argumentată, justificată, numai atunci se ridică,
ulterior publicării sale, numeroase și
mari probleme cu motivarea acesteia,
prin aceasta explicându-se și întârzierile în publicare sa.
Aceste întârzieri, de luni și chiar de ani de zile, în publicarea motivațiilor
juridice în discuție, pot genera incertitudine juridică, pot împiedica
aplicarea corectă a legilor, pot crea probleme în practică, pot afecta serios
încrederea publicului în actul de justiție, inclusiv prin a se considera
(justificat) că respectivele decizii ale CC, soluții judecătorești, legi au
fost emise superficial, fără o temeinică fundamentare, argumentare, motivare.
Se consideră că întârzierile mari, și foarte mari, în publicare
motivațiilor juridice, sunt cauzate de faptul că deciziile
CC, soluțiile judecătorești și legile în care se prevedea a se da norme
metodologice în aplicarea lor, au fost emise:
1) fie în grabă, sub presiunea unor factori diverși,
2) fie superficial, neprofesional, fără o fundamentare temeinică,
3) fie pe baza unor interese nelegitime, sau prin instrumentarea dosarelor
pe baza unor „inginerii judiciare”, ori
prin „exercitarea funcţiei cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.
4) fie, cel mai grav, după
soluții prestabilite, primite la comandă, de la diferite sfere
ale puterii, precum politică, statală, la intervenția unor servicii și/sau ale
unor organisme statale și/sau suprastatale. Spre exemplu, pe https://www.bzi.ro/dezvaluirile-cutremuratoare-facute-de-judecatorul-ovidiu-putura-sri-cu-generalul-dumbrava-si-generalul-coldea-isi-trimitea-oamenii-in-sala-de-judecata-pentru-a-se-asigura-ca-judecatorul-da-v-4973220 se explică cum SRI,
prin generali săi Coldea, adjunctul SRI de la acea vreme, și Dumbravă,
trimiteau oameni de-ai lor în sala de judecată cu plicuri pe care era scrisă
sentința pe care judecătorul (sub amenințarea malefică indirectă a acestora)
trebuia să o dea. Este ușor de înțeles ce mari și grave probleme se ridicau,
ulterior, pentru respectivii judecători, cu motivarea unor asemenea soluții
malefice, care mergeau până la a fi în contradicție flagrantă cu adevărul din probele din dosar, adică cu soluția legală.
3. Soluții prin care
să nu se mai ajungă la publicarea ulterioară a motivațiilor juridice
Este necesar ca prin
legislație să se reglementeze, clar, precis și la modul imperativ, că nu se pot
publica decizii ale CC, soluții judecătorești și legi dacă nu sunt însoțite, prin
publicarea odată cu acestea și a motivațiilor, adică a argumentelor care au stat la
baza elaborării lor.
Altfel spus, este necesar
ca motivațiile
CC, hotărârilor judecătorești și normele metodologice date în aplicarea legilor,
să fie publicate și acestea tot la data publicării actelor normative în
aplicarea cărora se dau.
Bibliografie
https://www.juridice.ro/621020/nemotivarea-hotararii-in-termenul-fixat-de-lege-consecinte.html
https://www.g4media.ro/decizie-istorica-a-ccr-sentintele-in-dosarele-penale-nu-mai-pot-fi-pronuntate-fara-motivare.html ; https://www.luju.ro/dincolo-de-dna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu