SUA se reîntoarce la politica izolaționistă față de Europa de la începutul secolului XIX, când și-a orientat interesele spre America Centrală și de Sud. Doctrina Monroe este o doctrină a Statelor Unite care proclama, pe 2 decembrie 1823, că puterile europene nu vor mai coloniza și nu se vor mai amesteca în afacerile interne ale Americilor. Pe scurt, Doctrina Monroe considera că Statele Unite ale Americii se vor declara neutre în conflictele dintre puterile europene și coloniile lor. Dacă, totuși, aceste conflicte ar apărea, SUA va considera astfel de confruntări acțiuni ostile la adresa sa. Președintele SUA, James Monroe, a fost primul care a prezentat public această doctrină, în timpul celui de-al șaptelea discurs anual asupra stării Uniunii, ținut în fața Congresului SUA. Acest moment este considerat unul dintre cele mai importante în dezvoltarea politicii externe a SUA. Trump îl copiază pe fostul președinte american și se vrea stăpân al Americilor și al emisferei vestice a planetei.
Noua Strategie de Securitate Națională a lui Donald
Trump, publicată săptămâna trecută de Casa Albă, oferă o viziune clară și
provocatoare asupra politicii externe a Statelor Unite. Documentul, cu o
lungime de 33 de pagini, pune accentul pe reafirmarea dominației Statelor Unite
în emisfera vestică, un principiu care reînvie astfel vechea Doctrină Monroe,
enunțată pentru prima dată în 1823. Această doctrină subliniază că
intervențiile externe în această regiune nu vor fi tolerate, accentuând
importanța protejării teritoriului american. Una dintre temele centrale ale
strategiei este critica dură la adresa Europei, pe care Trump o consideră în
declin civilizațional, o federație eșuată de sorginte neo-marxistă, nemaifiind
capabilă să își mențină stabilitatea și valorile tradiționale. În acest
context, documentul subliniază că Europa trebuie să își regândească direcția
pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Această afirmație este
făcută într-un moment în care tensiunile cu Rusia continuă să existe, iar
oficialii europeni rămân dependenți de sprijinul militar american.
Trump își propune să crească prezența militară
americană în regiunea emisferei vestice, subliniind că securitatea frontierelor
este esențială pentru securitatea națională. Un alt aspect important al strategiei
este dorința de a descuraja influența economică a Chinei în America Latină, un
demers considerat esențial în contextul rivalităților globale. Documentul
menționează necesitatea de a găsi o soluție rapidă în conflictul din Ucraina
pentru a restabili „stabilitatea strategică” în relația cu Rusia. Această
abordare sugerează că Trump este conștient de complexitatea situației
geopolitice și de potențialul impact asupra securității internaționale.
Criticii acestei strategii avertizează că retorica lui Trump ar putea evoca un
„imperialism modern”, având în vedere creșterea prezenței militare americane în
Caraibe și amenințările directe adresate unor state precum Venezuela. Acest
lucru sugerează că intervenția militară ar putea fi o soluție preferată în fața
provocărilor percepute. Documentul conchide că abandonarea Europei ar fi,
totuși, contraproductivă și că, în schimb, SUA ar trebui să colaboreze pentru a
corecta traiectoria actuală a acestui continent. Strategia de Securitate
Națională a lui Donald Trump este prezentată ca fiind „pragmatică, realistă și
puternică”, având priorități clare pentru America în contextul geopolitic
actual, ignorând însă total interesele Uniunii Europene.
În acest context complex, putem vorbi despre o
abandonare graduală a Uniunii Europene în brațele intereselor noilor puteri
euro-asiatice: Rusia și Republica Populară Chineză. Elon Musk a postat deja pe
platforma X o chemare la revoltă a popoarelor și statelor europene pentru
suveranitate și independență față de Bruxelles și Uniunea Europeană. La
postarea lui Musk, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a confirmat că susține
inițiativa lui Musk, inclusiv noua doctrină de apărare a SUA care abandonează
UE. În noua împărțire a lumii, ca la Yalta din februarie 1945, de data aceasta
nu numai Europa de Est este în meniu, ci întreaga Europă, care este lăsată din
brațe de Trump și devine o pradă ușoară pentru Putin și pentru interesele
economice ale lui Xi Jinping. În acest cadru complex, România este o biată
victimă, a cărei clasă politică și al cărei establishment instituțional nu
înțeleg ce li se întâmplă. La noi, pare că SRI, SIE, STS, SPP se ocupă cu
jocuri de putere pentru bani și putere locală și centrală, iar partidul Franței
la București, gașca de sorginte neo-marxistă USR, cu lideri fără diplome de
licență, în frunte cu Ilie Bolojan nu pricep nimic din viața reală și nu au
capacitatea de a guverna țara și nici empatia de a salva neamul de la
distrugere. Opoziția, din păcate, a transformat patriotismul într-un instrument
de a produce bani, prin vânzarea de funcții și demnități pe bani, pentru
interese personale și de grup ale noilor conduceri. Patrioții au fost alungați
din partidele suveraniste. Clasa politică este obsedată de privilegii și
beneficii economice. La clasa politică funcționează lozinca pe invers: „Totul
pentru ei, nimic pentru țară”.
Țara este condusă azi de o nomenclatură cu
privilegii speciale, deasupra Constituției și legilor, aruncând România în plin
Ev Mediu politic, nu ca țară membră democrată a Uniunii Europene. În România,
atât puterea, cât și opoziția sunt fără viziune, fără oameni politici de stat,
fără ierarhii meritocratice și fără spirit de jertfă. În această iarnă morală
și demografică, România, în contextul noii doctrine de apărare a SUA, este pe
tocătorul intereselor Moscovei în Europa Centrală și de Est. Sovieticii de la
București și-au dat deja mâna trădătoare cu frații lor din Ministerul de
Externe de la Moscova și critică orice decorare a eroilor români care au luptat
pentru eliberarea Basarabiei în 1941 și atacă orice personalitate sau scriitor
patriot din istoria României. În noua doctrină de strategie a SUA, România, ca
stat care a anulat alegerile prezidențiale și cu o clasă politică fără cultură,
viziune, patriotism și credință, este parte din meniu. Ne îndreptăm cu mare
repeziciune spre un nou 1940. Doar o clipă astrală de sorginte divină ne mai
poate salva din proiectul de dezmembrare a Uniunii Europene, între SUA, pe de o
parte, și Rusia și China, pe de altă parte. România are nevoie, pentru a se
salva, de o nouă forță politică construită pe ideea unei mișcări populare de
regenerare spirituală, morală, culturală și socială.
Ionuț
Țene


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu