Se afișează postările cu eticheta 79. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 79. Afișați toate postările

joi, 3 august 2023

79,37% – rata finală de promovare la definitivat după soluţionarea contestaţiilor

 

La nivel național, rata finală de promovare din sesiunea 2023 (medii mai mari sau egale cu 8), înregistrată în urma soluţionării contestaţiilor depuse după desfăşurarea probei scrise din cadrul examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, este 79,37%.

În raport cu prima afişare (rezultate iniţiale) din sesiunea 2023, se constată o creştere de 2,41% (76,97%), respectiv de peste 5,5%, comparativ cu procentul consemnat anul trecut (73,82%). Rezultatele finale au fost publicate astăzi, 1 august, ora 10:00, pe site-ul dedicat şi în centrele de examen.

Astfel, după evaluarea celor 1.235 de contestaţii depuse (număr inferior celui de anul trecut: 1.528), 6.089 de candidaţi au reuşit să obţină medii mai mari sau egale cu 8, cu 184 mai mulţi faţă de prima afişare (5.905 candidaţi).

Conform legislaţiei în vigoare, pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele de examen, inclusiv cea scrisă. Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, medie care trebuie să fie de cel puţin 8 pentru promovarea examenului. Astfel, dacă un candidat obţine nota 10 la ambele inspecţii şi la portofoliu, pentru a promova examenul naţional pentru definitivare în învăţământ, respectiv pentru a obţine media 8, trebuie să fie notat cu cel puţin 7.15 la proba scrisă.

Proba scrisă a fost susţinută de peste 8.000 candidaţi în 42 de centre de examen la 105 discipline. Rata de participare a fost 94,38%.

Cadrele didactice care promovează acest examen dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar.

Sursa: MaraMedia

miercuri, 22 iulie 2020

O sumă „frumoasă”

Puţine şi nesemnificative reacţii în România faţă de negocierile summitului UE privind fondul de relaxare economică post-pandemie! Iese în evidenţă remarca uşor imbecilă a unui lider PSD care jubilează spunând că premierul Orban a împărţit banii UE pe care nu-i are.
Până în acest moment niciun stat UE nu-i are. Negocierile au ţinut patru zile de dimineaţa până seara. Şi  foarte probabil şi în cursul nopţii. Aşa cum se întâmplă de fiecare dată când este vorba de a împărţi bani, au împărţit ţările în două tabere. Unele care  au susţinut acordarea unui fond mai mare şi altele care au cerut reducerea fondului. Ultimele au câştigat.  Nu sunt ţările foarte prietenoase faţă de România, ba dimpotrivă. Datorită poziţiilor lor, Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca au obţinut şi reducerea propriilor contribuţii la bugetul UE.  În România s-ar spune că este vorba despre şantaj. Da, aşa se întâmplă la întâlnirile la nivel  înalt în UE. Şantajezi şi câştigi.
Mai mare sau mai mic, până la urmă de Fondul de relansare economică post-pandemie vor beneficia toate ţările.  Cu o condiţie, să demonstreze că vor folosi bani pentru relansarea economiei. Nu pentru majorarea pensiilor cu 40%, nu pentru pensiile speciale, nu pentru salariile clientelei politice multicolore. Toate partidele şi-au plasat oameni în posturi bine plătite. Ce câştigă din asta partidul este greu de înţeles.
Dacă nu înţelegem acest lucru  simplu cum am putea înţelege mecanismele care conduc la anumite rezultate în urma negocierilor la cel mai înalt nivel în cadrul Uniunii Europene? Calificând negocierile foarte complicate, după trei zile de negocieri  preşedintele Iohannis s-a arătat „moderat-optimist”.  La sfârşit fruntea i s-a înseninat. Preşedintele numeşte suma primită de România „frumoasă”.
„Frumoasa” nu este mică. Mai degrabă „frumoasa” este foarte mare: 79,917 miliarde euro.  O parte rambursabilă, alta nerambursabilă, suma va fi utilizată prioritar pentru marile investiţii de infrastructură, iar o parte va fi acordată firmelor pentru repornirea activităţii şi pentru dezvoltare.
Aceşti bani au fost aşteptaţi de România încă de la intrarea în UE. Fără pandemie nu i-am fi obţinut uşor. De-a lungul anilor nu am reuşit să accesăm sumele ce ni se cuveneau. Aparent din cauza noastră, în realitate din cauza unor ţări care ştiu negocia la sânge. Aşa cum au făcut la recentul summit Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca.
Nu au lipsit nici de data aceasta condiţiile. Dar nu sunt atât de aspre ca înainte. Timp de trei luni, fiecare ţară va trebui să demonstreze că sumele acordate vor fi folosite pentru reformarea economiei, în acelaşi timp fiind obligate „să oprească transferul fondurilor suplimentare de relansare”. Nu ştim exact ce înseamnă acest lucru, dar s-ar putea să fie o capcană.
În ce fel influenţează rezultatele acestui summit viaţa politică din România? În primul rând PSD îşi poate lua adio de la moţiunea de cenzură. Nu-ţi poţi permite schimbarea guvernului în cele trei luni de probă riscând pierderea celor aproape 80 de miliarde de euro.
Nicio ţară nu-şi poate permite acest lucru, dar România este un caz special. Aşadar, nu este exclus să vedem în următoarea perioadă o ascuţire a luptei politice, mergând până la înaintarea unei moţiuni de cenzură care să conducă la căderea guvernului.
În plan electoral, PNL a primit o gură de oxigen. De acum înainte nu se mai poate spune că premierul Orban a împărţit bani pe care nu-i avea. Putem deja întinde mâna după ei, dar cu condiţia să ne facem  de data aceasta lecţiile.
Pandemia ne forţează practic să facem în cel mai scurt timp marele „proiect de ţară” despre care am tot vorbit de ani de zile. Având un săcoi de bani la dispoziţie, dar cu condiţii, vom reuşi de data aceasta?
Suntem „moderat-optimişti”, vorba preşedintelui după trei zile şi trei nopţi de negocieri complicate.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş