Spectacolul aniversar al Ansamblului Naţional „Transilvania” va fi difuzat de TVR de Sfintele Paşti

Spectacolul folcloric al Ansamblului Naţional „Transilvania” la 55 ani de existenţă, intitulat „Tradiţie şi continuitate”, organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare va fi transmis in două părţi, în zilele de mare sărbătoare creştinească a Sfintelor Paşti de către Televiziunea Naţională.

     În prezentarea solistei Gheorghiţa Nicolae, care, fie vorba între noi, a avut mari emoţii în capitala Maramureşului şi trebuie „să-i dea un miel” (chiar o oaie!) domnului Nicolae Sabău, s-a dorit a fi  o retrospectivă a celor 55 ani de intensă activitate pe meleaguri maramureşene şi un prilej de a-i mulţumi regretatei realizatoare TV Mărioara Murărescu pentru ceea ce a făcut pentru interpreţii maramureşeni. Cum am mai spus-o şi cu alte ocazii cele mai multe emoţii le-a avut Iuliana Dăncuş, directorul ansamblului, care ne-a declarat: „Astăzi (n.n. 3 aprilie) i-am invitat alături de noi pe artiştii care au trecut pragul acestei instituţii culturale de la începuturi, şi îi amintesc pe dansatorii Mihai pop, Bebe Bucs, Valeriu Prodan, Paulina Oros şi Ioan Curchi, pe soliştii vocali Nicolae Sabău, Angela Buciu, Ştefan Petreuş, dar şi echipa Tezaur Folcloric, care este partenerul nostru de atâţia ani!”

     Spectacolul în sine a durat aproape cinci ore, pe scenă au evolut interpreţi din toate regiunile ţării, singurul care nu a fost prezent, aşa cum era trecut pe afiş, a fost taragotistul Dumitru Fărcaş. Fiind de-al nostru noi îl iertăm şi îl aşteptăm cu alte ocazii!

        Ca un fapt inedit, să spunem că echipa de pestre 40 de persoane ale TVR-ului l-a avut la Baia Mare şi pe Adrian Sobaru, cu care am discutat preţ de vreo 10-15 minute. Domnia Sa s-a arătat dezamăgit de fosta şi actuala clasă politică şi mi-a declarat că nu vede un viitor prosper pentru români în următorii ani iar actualii candidaţi la europarlamentare nu sunt cei mai reprezentativi!

    Văzând că sala este arhiplină, un rând era ocupat doar de VIP-uri ale Maramureşului, consider că este necesar să se rezolve cu sediul cât mai repede! Ca de altfel şi cu renovarea Casei de Cultură deoarece condiţiile sunt impropii pentru desfăşurarea unui eveniment de asemenea nivel!

      Felicitări Ansamblului Naţional „Transilvania”, poate cel mai valoros din România în acest moment, iar noi, spectatorii, sperăm să sărbătorim împreună cu ei un ...secol de existenţă!

                                                                                      Gelu Dragoş

CRĂCIUN ÎN MARAMUREŞ, EDITIA a V-a, 2013

Preluare http://stirilemm.ro/cultura/40613-sub-semnul-cifrei-cinci-cea-mai-reusita-editie-a-craciunului-in-maramures.html

Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

Ideea organizării unui concurs de cămeși tradiționale a apărut în toamna anului trecut, într-o discuție pe care am avut-o cu Ruxandra Soare, președinta Asociației Goodartofnoon din București. Înainte de Crăciun, Ruxandra a conceput o circulară către femeile din Maramureș pe care am trimis-o tuturor primăriilor din județ, tuturor meșterilor cunoscuți de noi, bibliotecilor comunale și unor parohii sătești.

Astfel a demarat proiectul cultural pentru Concursul ” Cea mai mândră cămașă din județul Maramureș ”, în parteneriat cu Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și cu sprijinul Asociației Goodartofnoon și al Bibliotecii județene ”Petre Dulfu” Baia Mare.

 La începutul acestui an, împreună cu partenerii de la Muzeul de Etnografie, s-a stabilit Regulamentul de concurs, care prevede ca toate materialele folosite în confecționarea cămeșii să fie naturale, motivele să fie cusute cu mâna și să respecte tradiția zonei și a satului din care este meștera. Asamblarea părților cămeșii se poate face cu mașina. Simplu, în aparență! În ultima vreme se cos cămeși, dar din materiale plastice, la mașină.

La începutul anului trecut și-au anunțat intenția de a participa la concurs cam 25 de meștere. Unele au renunțat din start, aflând Regulamentul. Dânsele confecționează cămeși la mașină, din materiale plastice… Altele au cerut modele și le-a fost trimisă revista de memorie culturală Calendarul Maramureșului, nr. 12, care cuprinde modele aflate în colecția Muzeului băimărean. Totodată , colecția de cămeși a Muzeului a stat la dispoziția meșterelor, ca sursă de inspirație pentru creația lor.

În două comunități: Săsar, com. Recea și Remetea Chioarului s-au constituit două grupe de meștere care au început lucrul la cămeși. Grupul din Recea, compus din patru meștere : Rozalia Mădăras, Ana Săsăran, Florica Vălinaș și Laura Trif , membre ale Asociației pensionarilor și Asociației Concordia din sat, îndrumate de doamna bibliotecară Rodica Băbuț, au început lucrul la cămeși. Dânsele au fost ajutate și de doamna Valeria Mureșan, care a realizat dantela, și doamna Cecilia Rus, care a cusut la mașină spăcelele. O adevărată echipă!

Grupul din comuna Remetea Chioarului, constituit la inițiativa doamnei bibliotecare Aurelia Gherasim, este constituit din meșterele Lența Mergeș din Posta, Maricica Cheța și Maria Pop din Remetea. Au folosit ca modele cămeșile vechi din sat, la care au adăugat elemente specifice zonei.

Alături de meșterele din cele două comunități, au mai terminat cămeși pentru concurs meșterele Anastasia Dan din Cetățele, Maria Demian din Șurdești, Veronica Toldișan din Culcea și Ileana Roman, Ileana Borodi și Anuța Ciceu din Budești .

Proiectul se apropie de sfâșit prin organizarea Expoziției concurs“Cămașa cea

mai mândră”, care va avea loc în data de 23 aprilie 2013 la Muzeul Satului de pe Dealul Florilor – Baia Mare, ora 12. Data nu este aleasă întâmplător: de Sf. Gheorghe se deschid cerurile și muzeul își deschide poarta ”satului” din Baia Mare.

Marți, pe lângă cămeșile noi, meşterele care participă la concurs, dar și alți meșteri membri a.r.t.e.m., vor face și o expoziţie, în care prezintă şi alte creații precum: fețe de masă, ștergare de coșarcă, obiecte decorative folosite pentru Sfintele Paști.

Cele care vor fi pe placul vizitatorilor pot fi achiziţionate.

Juriul expoziției concurs va fi format din următoarele persoane:

- Janeta Ciocan – expert textile - Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, președinta juriului

- Dumitru Iuga – președinte- Fundația social - culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

- Florica Bud – manager- Institutul Cultural Român – filiala Maramureș

- Ștefan Mariș – director – Centrul județean pentru Conservare a și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș

- Iuliana Dăncuș – director – Ansamblul Național Transilvania

- Delia Anamaria Răchișan – lector universitar dr. –Facultatea de Litere- Centrul Universitar Baia Mare

- Georgeta Maria Iuga – director executiv - Fundația social culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

Se vor acorda premii din partea primarului orașului Baia Mare – domnul Cătălin Cherecheș, a Fundației ”i.u.g.a.”, a doamnei Florica Bud, a poetul Ion Bogdan, a Muzeului de Etnografie precum și din partea doamnei Georgeta Maria Iuga, constând în obiecte, tipărituri, bani.

Evenimentul se bucură de prezența Grupului de horitoare din Săpâia- Posta, instruit de mulți ani de doamna educatoare Dorina Tibil și îndrumate de preotul Radu Udroiu, dar și a tinerei interprete Iuliana Demian din Șurdești, care ne vor bucura sufletul cu câteva pricesne, acum, când se deschid Cerurile. De Sânjorz.

MEȘTERE PARTICIPANTE LA Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

1.Anastasia DAN, 70 de ani, din Cetățele, com. Șișesti, tel. 0742 351637.  A cusut primul spăcel în ciur tăiat când avea 16 ani  la sora dânsei, în Berința. Apoi s-a căsătorit și  a lucrat cu culori și în chilim. Acum este pentru prima dată, de la 16 ani, când mai face o cămașă. Modelul cămeșii pentru concurs l-a luat după o cămașă veche a surorii sale Mărioara.

2. Maricica CHEȚA, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr. 76. Tel.0751  370912. A învățat să lucreze de mică de la maică-sa. Prima ștergură a făcut-o când avea șapte ani. Se inspiră după modele vechi, după ce vede la alte persoane și îi place să-și creeze propriile modele. A lucrat mult pentru membrii familiei și pentru prieteni.

3. Lenuța MERGHEȘ ,42 de ani, din Posta, nr.111,  com. Remetea Chioarului. Tel. 0749 613660. Descendentă directă a cunoscutei personalități maramureșene Elia Pop, a învățat de mică să iubească arta tradițională. Își ia modelele de pe cămeși vechi și a început să învețe semnificația acestora. A cusut multe costume populare, șterguri, fețe de masă. Acum are în lucru o față de masă pentru  Sfântul Altar al Bisericii din Săcălășeni.

4. Maria POP, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr.169. Originară din Coaș, a învățat să lucreze broderie în ciur în urmă cu zece ani de la o soră a soacrei. A vrut să învețe și i-a plăcut. A făcut ”o grămadă de spăcele” pentru fetele din sat. Cămașa care o prezintă la concurs este luată după cămașa de mireasă a unei alte surori a soacrei sale.

5. Rozalia MĂDĂRAS, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 138, com Recea. Tel. 0748 383272.

Țesătoare de meserie, a învățat de mică să facă ”câte toate” de la bunica și mama dânsei. Lucrează pentru membrii familiei.

6. Ana SĂSĂRAN ,72 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 130, com Recea. A învățat să coase de la bunica, de când era mică. A cusut cămeși pentru membrii familiei.

7. Florica VĂLINAȘ, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 99, com Recea. A învățat să lucreze de la mama și lucrează pentru membrii familiei.

8. Laura TRIF, 28 de ani, din Săsar, str.Gării,nr.46, com Recea. Tel. 0747 479803.

A învățat să coase cu ocazia acestui concurs de la mătușa sa – Rodica Băbuț. A descoperit că îi face multă plăcere lucrul de mână și speră să facă o meserie din această îndeletnicire.

9. Veronica TOLDIȘAN, 53 de ani, din Culcea, 110 , com Săcălășeni. Tel. 0788901554. A învățat să coase din familie și de la alte meștere. De câțiva ani creează cămeși pornind de la spăcelul  și cămașa bărbătească specifice zonei  Chioarului, care se bucură de un real succes în rândul tinerilor, dar nu numai.

10. Maria  DEMIAN, 47  de  ani, din Șurdești, nr. 131, com. Șișești. Tel. 0262 298737.  A început să coase cămeși de vreo șase ani, de când fiica dânsei – Iuliana - a început să cânte. A început să strângă cămeși vechi pentru a lua modele. Cămașa pe care o prezintă la concurs este ultima cămașă pe care a cusut-o pentru Iuliana.

11. Ileana ROMAN, 58 de ani, din Budești, nr. 545 . Tel.0262 373770. A învățat să coase de la mama dânsei pe când era ”cocoană”. A cusut cu mâna mai multe cămeși pentru multe fete și femei de pe Valea Cosăului și nu numai.

12. Ileana BORODI, 60 de ani, din Budești, nr. 780. Din familie a învățat de mică să coase. De câțiva ani buni lucrează cămeși mândre pentru cei ai casei, dar  și pentru alții.

13. Anuța CICEU, 71 de ani, Budești, nr.494. De ani de zile coase cămeși mândre pentru femeile și fetele de pe Cosău.

                                                                         Georgeta Maria Iuga

Baia Mare. "Dansul Primăverii, Primăvara Cântecelor” la ediţia a V-a!

Ansamblul Folcloric Naţional "Transilvania" ,director Iuliana Dragoş Dăncuş, organizează duminică, 14 aprilie 2013, de la ora 17.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare, spectacolul închinat folclorului maramureşean "Dansul Primăverii, Primăvara Cântecelor", ediţia numărul V.

  În cadrul acestui spectacol al primăverii, artista Ileana Bumbar va lansa Albumul muzical "De-acasă când am plecat", alături de invitaţii Domniei Sale: fraţii Florea, Ştefan şi Andrei Petreuş, Angela Buciu, Anuţa Iuga, Voichiţa Nemeş Andreica, Marinel Petreuş şi Gheorghe Pârja, Petrică Mureşan, Mihai Chiş şi Niţuca Iusco, Titus Perşe, Dumitru Dobrican, Virginia Irimuş, Vasile Coca, Alexandru Pop, Paul Ananie, Carmen Şteţco, Ramona Darha,  Diana Cîrlig, Ionuţ Sima, Livia Neag, Gabriel Fărcăşanu. Conducerea muzicală va fi semnată de maestrul Ovidiu Barteş, iar coregrafia, de Emil Miheţ. Poftiţi la spectacol!

                                                                                       Gelu DRAGOŞ

"Moştenitorii şi Muguri de Tezaur" a Doamnei cântecului românesc -Mărioara Murărescu - se desfăşoară în Baia Mare

SEMNAL DE ALARMĂ!

Ansamblul Naţional Folcloric „Transilvania” Maramureş are nevoie urgentă de un spaţiu propriu!

      Aşa cum am ştiut de ceva timp, harnicul director al Ansamblului Naţional Folcloric „Transilvania”, doamna Iuliana Maria Dragoş DĂNCUŞ a făcut demersuri la Consiliul Judeţean şi în trecutul nu prea îndepărtat dar şi astăzi, 9 octombrie la actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, av. Zamfir Ciceu pentru a primi un spaţiu adecvat unde să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii, atât pentru repetiţii cât şi pentru spectacolele dumnealor. În acest sens, sunt vizate ca locaţii Casa Tineretului şi Casa de Cultură a Sindicatelor, (înainte era în discuţie şi Cinematograful „Dacia”Baia Mare dar acesta nu este în patrimoniul CJMM), cu condiţia ca actualul CJ Maramureş să le modernizeze, să le aducă la standarde normale, umane.

   Doamna director Iuliana Dăncuş a dezvăluit presei şi despre cele două evenimente majore programate în această toamnă: „Moştenitorii şi Muguri de tezaur” care va avea loc în perioada 24-25 octombrie la Casa de Cultură a Sindicatelor şi deja cunoscutul Festival de romanţe „Poveste de toamnă”, care va avea loc în intervalul 12-13 noiembrie la Teatrul Municipal Baia Mare.

 Văzând zbaterea şi munca celei care l-a adus pe inegalabilul naist Gheorghe Zamfir în faţa băimărenilor, cea care face nişte spectacole folclorice grandioase ce ar putea concura liniştit cu spectacolele din Capitală, întreb şi eu în calitatea mea de ziarist: Chiar nu merită un efort făcut de către mai marii judeţului până în 9 decembrie ca aceşti artişti minunaţi de la Ansamblul Naţional „Transilvania” să aibă o casă a lor?!

                                                                                  Gelu DRAGOŞ

Concert de pricesne „Din suflet de creştin”la Baia Mare

Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania (director  Iuliana Dragoş Dăncuş), în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Baia Mare  organizează Concertul extraordinar de pricesne şi muzică religioasă „Din suflet de creştin”  ediţia a V-a. Concertul va fi găzduit de Catedrala Ortodoxă Episcopala Sf. Treime, în Duminica  Floriilor, 8 aprilie, de la ora 18.00. În cadrul acestui eveniment va fi lansat albumul de  pricesne „Roagă-te şi crede” al interpretei de muzică tradiţională maramureşeană Florentina  Giurgi. Invitată de onoare în cadrul acestui eveniment va fi d-na Mărioara Murărescu, care va  prezenta noul album. Îşi dau concursul în cadrul concertului: Angela Buciu, Paula Seling, Florentina Giurgi, Ileana Bumbar, Diana Cârlig, Ionuţ Sima, Anuţa Iuga, Florentina Vlad,  Măriuca şi Ion Trifoi, Livia Neag. Concertul „Din suflet de creştin” va fi prezentat de Octavian  Butuza. Tot în cadrul concertului Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, dirijor prof. Andrei Dragoş, va susţine un micro recital de muzică religioasă.

                                                                                   Gelu DRAGOŞ

CONCERT EXTRAORDINAR DE FLORII - 8 APRILIE 2012

Ansamblul Folcloric National Transilvania, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxa  a Maramureșului și Sătmarului, Consiliul Județean Maramureș, Consiliul Local și Primăria Municipiului Baia Mare va invita   la Concertul extraordinar de pricesne și muzica religioasa „Din suflet de creștin” editia a V-a. 
Concertul va avea loc la Catedrala Ortodoxa Episcopala Sf. Treime,  în Duminica Floriilor,  8 aprilie 2012, de la ora 18.00. În cadrul acestui eveniment va fi lansat albumul de pricesne „Roagă-te și crede” al interpretei  de muzica tradiționala maramureșeana Florentina Giurgi. Invitata de onoare este  d-na Marioara Murărescu  care va face prezentarea albumului.      
Își dau concursul: Angela Buciu, Paula Seling, Florentina Giurgi, Ileana Bumbar, Diana Cârlig, Ionuț Sima, Anuța Iuga, Florentina Vlad, Măriuca și Ion Trifoi, Livia Neag.
Cu participarea extraordinara a d-nei  Marioara Murărescu 
Prezintă: Octavian Butuza
Partener media principal eMaramureș.ro
Parteneri media:
Graiul Maramureșului, Informația Zilei, Glasul Maramureșului, Gazeta de Maramureș, Jurnalul de Vineri, Ziarmm.ro, Ne-cenzurat.ro, Maramedia.ro , Citynews.ro, Axa-Cinemar Tv, Maramureș Tv, Etno Tv, Hora Tv,  Canal 7 - Tele +, Tv Sighet, Radio Impact.


                                                                                       Iuliana DĂNCUŞ

Maestrul Gheorghe Zamfir va concerta în Baia Mare

Duminică, 25 martie, orele 14,oo Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare va fi gazda spectacolului de gală „Dansul primăverii, Primăvara Cântecelor”. Organizatorul evenimentului este Ansamblul „Transilvania”, director Iuliana Dăncuş, iar invitatul special va fi naistul și compozitorul Gheorghe Zamfir, un artist iubit de publicul băimărean.

      Gheorghe Zamfir s-a născut în 6 aprilie 1941, Găești, județul Dâmbovița şi este un naist virtuoz și compozitor în acelaşi timp, supranumit Regele naiului. Exprimându-se artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul, numit și fluierul lui Pan), reușește să cucerească aplauzele întregii planete. Modifică forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. Introduce naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern.Pe lângă prestigioasa carieră de muzician, se manifestă ca artist și în domeniul literar și al artelor plastice, publicând versuri, eseuri și o carte autobiografică și expunând picturi proprii în țară și în străinătate. După o carieră muzicală de succes, în 1982, în plin comunism, dedică un concert lui Dumnezeu. Cade în dizgrația cuplului Ceaușescu. Este nevoit să plece în exil.

„Urlând de durere, cu inima sfâșiată în bucăți, am luat drumul exilului, în luna martie 1982, cu două valize și cu naiurile la spinare. Pașaportul mi l-a băgat în buzunar fostul ministru de Externe, Ștefan Andrei, care mi-a spus: "Pleci și nu te mai întorci. Altfel, Ceaușescu te omoară!". Exilul a fost absolut teribil pentru mine. Dacă nu plecam din țară eram arestat, condamnat și poate pierdut fizic.” Cariera sa continuă și în exil, bucurându-se de succes mondial. Primește numeroase premii și distincții. În 1986, în Canada, din relația cu Susan Nichols, i se naște unicul fiu, Emmanuel Teodor Zamfir, actualmente baterist într-o formație rock din Montreal. În 1995 se căsătorește cu Marie Noëlle, la Paris. Revenit în România după Revoluția din 1989, traversează o perioadă de dificultăți financiare din cauza datoriilor acumulate față de fiscul francez, care îi confiscă posesiunile din Franța dar şi jocurilor de noroc. Acest fapt nu îl împiedică să își continue însă cariera artistică.

   Maestrul Gheorghe Zamfir aduce schimbări inovatoare naiului tradițional românesc de 20 de tuburi, înlocuindu-l cu noi variante conținând succesiv 22, 25, 28 și 30 de tuburi, pentru lărgirea domeniului tonal, astfel: naiul alto (22 de tuburi), tenor (25 de tuburi), bas (28 de tuburi) și naiul contrabas (30 de tuburi – apărut în 1972). Reușește să obțină câte nouă tonuri pentru fiecare tub, prin modificarea ambușurei. În acest fel devine posibilă interpretarea melancolică la nai a doinelor, cântecelor de leagăn, bocetelor și chiar a unor inflexiuni ale vocii umane. Își asamblează singur naiurile, din lemn de bambus, și le acordează cu ajutorul unei mici cantități de miere de albine introdusă în tuburi. În 2003 confecționează naiul numit „Gigantu”l, având 42 de tuburi, 1,35 m înălțime și 1,2 m lățime. În 1959 obține Premiul I și titlul de laureat pe țară, și înregistrează primele compoziții proprii în stil folcloric, cu Orchestra Populară a Radiodifuziunii. Devine cunoscut publicului larg după ce este descoperit de etnomuzicologul elvețian Marcel Cellier, care studia muzica populară românească în anii '60. Ca student, în perioada 1961-1966 călătorește în multe țări europene și câștigă Locul I în numeroase competiții internaționale. În perioada 1966–1969 este dirijor al Ansamblului folcloric Ciocârlia din București. În 1966 scoate primul său disc cu Casa de discuri „Electrecord”, care cuprinde compoziții ale sale în cel mai autentic spirit popular, printre care și faimoasele sale piese: Doina de Jale și Doina ca de la Vișina. În 1968 scoate cel de al doilea disc cu Electrecord. În 1969 pleacă prin demisie de la Ansamblul folcloric Ciocârlia. Între anii 1968-1970 întreprinde primele turnee în Germania de Vest, Elveția, URSS, China, unde obține un succes impresionant.

   În 1970 înființează propriul său Taraf concertistic, cu care susține, în 1971, 45 de reprezentații la teatrul de la Gaîté – Montparnasse din Paris, folosind pentru prima oară cele patru naiuri (soprano, alto, tenor și bas) create de el însuși în 1968. Reprezentațiile se bucură de un succes fulminant. Va concerta apoi peste tot în lume, elogiile fiind unanime, din Europa, America de Sud, Canada și SUA, până în Australia, Japonia și Africa de Sud. Este invitat să susțină concerte, în diferite ocazii, de nenumărați șefi de state și personalități, printre care împărăteasa Japoniei, președintele Columbiei și Papa Ioan Paul al II-lea. Primește nenumărate premii și distincții.
   În 1972 creează stilul Nai - Orgă, introducând repertorii noi și lărgind considerabil paleta expresivă de interpretare a naiului.
   În 1974 compune Misa pentru Pace, pentru nai, cor, orgă și orchestră, pe care o înregistrează la București cu Orchestra Națională Radio șiCorul Madrigal condus de Marin Constantin, sub bagheta dirijorului Paul Popescu.
  Single-ul său „Eté d’amour” devine unul din hiturile cele mai apreciate ale anului 1976. Urmează „Păstorul Singuratic”, al doilea hit european al său, la care colaborează cu compozitorul și dirijorul german James Last, pe care îl cunoaște într-unul din turneele sale. Ambele cântece anunță venirea unui sunet nemaiîntâlnit până atunci,jv care îi atrage recunoașterea internațională. Urmează concerte în SUA, la Carnegie Hall, New York (1981) și Kennedy Center, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Canada, Africa de Sud, Scandinavia, Belgia, Franța, Elveția, Austria.
  În 1981 își lansează discurile pe piața americană.
  În 1982 compune prima Rapsodie și primul Concert pentru nai și orchestră, pe care le înregistrează pentru Phillips cu Filarmonica din Monte Carlo, sub bagheta lui Lawrence Foster.
  În 1984 compune primul Cvintet pentru nai și cvartet de coarde, numit Cvintetul Plopilor, pe care îl cântă împreună cu Cvartetul Oxford dinToronto, în transmisie directă la Radio. Compune numeroase lucrări camerale, pe care le execută cu celebrul Cvartet Enescu, în Franța șiGermania.
  În 1986 înregistrează primul disc cu repertoriu baroc, din care amintim Dublul Concert în re minor pentru vioară și oboi de Johann Sebastian Bach, cu British Chamber Orchestra.
  Între 1988-1990 este primit de trei ori la Vatican. Este primul muzician care a cântat în timpul Misei private a Papei Ioan Paul al II-lea. După moartea Sanctității Sale, creează special pentru comemorarea Sa Conceptul muzical Totus Tuus, un set de piese pentru nai, orgă și grup vocal bărbătesc.
 În domeniul cinematografiei, participă la compunerea coloanei sonore a unor filme, printre care Once Upon a Time in America, al regizoruluiSergio Leone, Karate Kid sau, mai nou, Kill Bill. Iată cum rememorează Gheorghe Zamfir participarea la coloana sonoră a filmului Once upon a time in America (citat preluat din cartea sa autobiografică Binecuvântare și blestem):

„1987. Roma mă solicită prin Ennio Morricone și Sergio Leone pentru a înregistra tema principală la filmul care avea să facă turul lumii, ca o capodoperă a cinematografiei: "Once upon a time in America". Experiența a fost unică, participarea naiului în desfășurarea acțiunii fiind majoră, creând impactul pe care realizatorii mizau. Într-adevăr, intervenția mea avea să creeze emoția care a făcut din acest film unul din cele mai vizionate și apreciate filme din lume la acea epocă.”

  În 1990, după Revoluție, se reîntoarce în țară. Își continuă seria de concerte și turnee în Franța, Elveția și, mai ales, Turcia, unde este declarat cel mai popular compozitor și artist al secolului XX. Susține concerte la pupitrul Orchestrei Naționale de Folclor, reînființată în luna decembrie 2006 (relansarea oficială a orchestrei are loc în luna mai 2007).

După aproape un deceniu de absență, în ianuarie 2006 Gheorghe Zamfir se întoarce în Canada pentru un tur de concerte cu ATHENAEUM STRING Quintet. În programul turneului a fost inclusă o premiera mondială: [Anotimpurile de Antonio Vivaldi pentru nai si quintet de coarde] în aranjamentul muzical al muzicianului Lucian Moraru, cât și piesele Ciocârlia, Lonely Shepard. În decursul unei cariere muzicale care depășește 50 de ani, Gheorghe Zamfir creează peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic.    Repertoriul său cuprinde compozitori de la perioada barocă și clasică precum Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Sebastian Bach, Arcangelo Corelli, Antonio Vivaldi, până la contemporani ca John Lennon, Paul McCartney, Billy Joel sau Elton John.
  Gheorghe Zamfir este câștigătorul a 120 de discuri de aur și platină, are peste 190 de discuri înregistrate, și are peste 120 de milioane de albume vândute. Este singurul artist european care a câștigat două discuri de aur în SUA și singurul artist român care a câștigat un disc de aur în Ungaria.

De-a lungul întregii cariere, Gheorghe Zamfir primește numeroase premii, distincții și medalii, printre care:

§                    Medalia Vaticanului

§                    Ordinul Meritul Cultural al Franței

§                    Titlul de Ofițer și Cavaler al Franței, Belgiei și Luxemburgului

§                    Ordinul Comandorului în Columbia

§                    Diploma Universității Don Bosco din Roma, de două ori

§                    Medalia de aur a Asociației din cadrul Academiei de Artă, Științe și Litere a Franței, de două ori

§                    Premiul Academiei Charles Cros

§                    Premiul Țitera de aur în Franța

§                    Premiul Săgetătorul de Aur, în Italia

§                    Premiul Internațional Omnia pentru întreaga operă muzicală^[6], în cadrul premiilor anuale ale Academiei Internaționale „Mihai Eminescu", ediția 2009

Participă la coloana sonoră a următoarelor filme:

§                    Le Grand Blond avec une chaussure noire (Marele Blond) , 1972

§                    Le retour du Grand Blond (Întoarcerea Marelui Blond), 1974

§                    Picnic at Hanging Rock (Picnic la Hanging Rock), 1975

§                    Once upon a time in America (A fost odată în America), 1984

§                    The Karate Kid (Karate Kid), 1984

§                    Paradise, 1984

§                    Margarit i Margarita, 1989

§                    Omohide poro poro (Memories of Yesterday), 1991

§                    Celeste, 1991

§                    Preku ezeroto (Across the Lake), 1997

§                    Kill Bill. Vol.1, 2003

Foarte pe scurt, cam acestea ar fi, câteva date despre puternica şi fascinanta personalitate a unuia dintre cei mai mari artişti români, cunoscut şi recunoscut de întreg mapamondul. Controversat, cu calităţi şi defecte ca şi orice om, Gheorghe Zamfir când este în prezenţa naiului cântă dumnezeieşte şi se contopeşte cu însuşi cântecul românesc! În mod cert vom avea parte de un recital de excepţie, marca GHEORGHE ZAMFIR, care nu merită ratat de nici un băimărean!

                                                                            GELU DRAGOŞ