Se afișează postările cu eticheta Kovesi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Kovesi. Afișați toate postările

duminică, 2 iunie 2024

Luminita Arhire: DOI GENERALI CU EXPLOZIE ÎNTÂRZIATĂ

MOTTO 1: „Florian Coldea a fost decorat de ambasadorul Franţei cu Ordinul Naţional al Meritului. Distincția recompensează parcursul lui Florian Coldea «marcat de o puternică implicare în cooperarea în materie de securitate împreună cu partenerii francezi și euroatlantici»…” (DIGI 24. ro, 10 septembrie 2015);

MOTTO 2: „Fostul director adjunct al SRI, Florian Coldea, a fost decorat de CIA, la sediul din SUA al acestui serviciu, în luna mai a acestui an. În ianuarie 2017, Coldea a trecut în rezervă, în urma unui scandal de presă. Conform ADEVĂRUL, Florian Coldea a primit distincția «Alben W. Barkley» într-o ceremonie care a avut loc la sediul CIA. Distincția i-a fost oferită pentru «parteneriatul deosebit cu Statele Unite și excepționala viziune de conducere de care a dat dovadă cât a fost director al Serviciului Român de Informații»…” (AKTUAL 24. ro, 19 august 2017)

……………………………………………………………………..................

Ah, Victor Ponta, ah… și eu care credeam că tu ești mai deștept… Cum, dragă, să dai consultanță pentru doar 2 400 de euroi pe lună, la firma lui Șova, cel cu apucături pentru minore?! Păi, așa se face, dragă? Nu te mira, atunci, că ai luat un dosar penal peste ochi din pricina asta de la apărătorul legii din frumoasa noastră patrie, adică de la androginul prea-cinstit Codruța&Coldea. Nu ți-a fost ție rușine, Victor Ponta, să strici piața cu mizilicul ăla de 36 000 de euro pentru 15 luni de consultanță, când un astfel de serviciu se plătește cu circa 700 000 de coco (plus TVA!!!) adică bate frumușel spre milion? Și asta pentru un singur client, să știi, în condițiile în care fiind vorba despre niște „consultanți” așa de capabili precum Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, cred că și clienții sunt numeroși!

Mai știi, Victor Ponta, cum îți căuta Codruța -pentru care Coldea Florian, cu mărinimie, dădea la vremea aceea consultanță gratis- dovada că ai „prestat” cu adevărat pentru cabinetul de avocatură al lui Dan Șova?!

„Procurorii îl acuzau pe Victor Ponta că, în perioada octombrie 2007 -decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi «Şova şi Asociaţii» 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta a fost judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat.” (BURSA. ro, 28 decembrie 2023)

Eu zic că dacă pentru numai 36 000 de euroi au fost Uncheșelii de serviciu atât de intransigenți, să vezi tu, dragă Victor Ponta, cum îi vor ancheta dânșii pe domnii generali Coldea și Dumbravă, de-o să le meargă fulgii ălora și cum vor căuta procurorii rapoartele de consultanță care, îmi închipui, fiind evaluate la 700 000 de euro, plus TVA, trebuie că se-ntind pe zeci de mii de pagini. Doar tot generalul e născut și poet și consultant (bine, e valabil doar pentru generalii din servicii, că ăia proveniți din MApN freacă menta noaptea la ANTENA 3 CNN și se indignează cum dracului fac alții bani când de ei nu se lipește mare lucru!). Adică, ori facem consultanță, ori ne batem joc de bani! Dumneata ai dat, Victor Ponta, consultanță d-aia ieftină, chinezească, în timp ce băieții ăștia dau consultanțe fine, euroatlantice, ca-n țările civilizate ale lui Bogdan Chireac, pe bani adevărați, unduind în buricele degetelor lor, pa-ram-pam-pam! Căci dacă nici băieții ăștia nu știu cum foșnesc banii, atunci, cine?

Dar, dincolo de toate acestea, satisfacția mea meschină a fost, ca și în cazul Macovei, să văd stolul de reporterițe de teren, cu pletele-n vânt, susurând pe lângă cei doi generali: „ați făcut trafic de influență?”… „… de ce fugiți de noi?” … „de ce l-ați șantajat pe denunțător?”… „nu v-a fost milă de el?” (asta-i de la mine, dar merge în context)… „domnule Coldea, de ce nu doriți să vorbiți cu noi?”. Urmează, cred, next level și întrebările cutremurătoare, implacabile: „ce pedeapsă credeți că veți primi? vă e frică de pușcărie?”

Cu mare seriozitate, unul dintre cei doi generali le-a zis reporterițelor, de la obraz, într-o dimineață: „nu facem justiție televizată, da?” Știu, știu. Lor nu le MAI place „justiția televizată”. Așa cum nu le mai place nici useriștilor. Probabil că asta doar pentru că timpul ei a trecut și nu mai e la modă, iar nu pentru că dânșii văd astăzi, de-aproape, cum arată REVERSUL MEDALIEI!

Însă eu nu cred că de „justiția televizată” ar fi cazul să se teamă băieții ăștia… ci, mai curând „justiția imanentă” ar trebui să fie aceea ce-ar putea să-i facă să transpire…

Autor: Luminita Arhire

…………………………………………………………………………..

P.S. „Fostul premier Victor Ponta şi fostul senator Dan Şova au fost achitaţi, joi, de magistraţii instanţei supreme în dosarul «Turceni – Rovinari», în care au fost judecaţi pentru fapte de corupţie, în legătură cu încheierea unor CONTRACTE DE CONSULTANȚĂ. Decizia magistraţilor este definitivă.” (28 decembrie 2023)

Ei, n-a durat decât opt ani până s-au lămurit lucrurile. Dar și dosarul a fost de-o maximă complexitate. Țara tribală, fără justiție, fără instituții și legi...

 

marți, 22 ianuarie 2019

Un nou dosar penal anti-Kovesi. De plagiat

Este o certitudine. De acum înainte, Laura Codruța Kovesi nu mai are scăpare. Secția pentru procurori va ancheta o nouă cauză penală, care o are drept țintă pe Laura Codruța Kovesi. După ce a îngropat cât a putut de mult circumstanțele în care și-a plagiat propria lucrare de doctorat, acum, lipsit de funcție, nemaifiind la fel de puternic, fostul șef DNA devine vulnerabil.
Un grup de oameni de știință a descoperit că faimoasa lucrare de doctorat a doamnei Kovesi este realizată prin plagierea masivă a nu mai puțin de 11 autori. În plus, Kovesi și-a atribuit pur și simplu, sub proprie semnătură, reglementări juridice. La ce poate conduce o asemenea anchetă penală?
Plagiatul este un furt. Un furt intelectual. Care este pedepsit penal ca orice alt furt. Prin urmare, după ce procedura inițată de oamenii de știință se va finaliza printr-un verdict al Ministerului Învățământului, doamna Kovesi va fi pusă sub o nouă anchetă penală. În mod automat. Cu această ocazie, vor fi cu certitudine analizate nu numai furtul propriu-zis, ci și circumstanțele, care pot fi agravante, legate de prezumtiva infracțiune. În acest sens, sunt extrem de interesante două aspecte. 1). Faptul că, încercând să se apere, doamna Kovesi a făcut un gest pe cât de neobișnuit, pe atât de nesăbuit. A întocmit și a prezentat un dosar, cu ajutorul căruia a încercat să își probeze nevinovăția. Dosarul respectiv însă o incriminează în aceeași măsură ca și lucrarea plagiată în sine. Cu alte cuvinte, dând din mâini și din picioare, fostul șef DNA s-a îngropat și mai mult. 2). Doamna Kovesi a fost ajutată să-și elaboreze lucrarea plagiată de doctorat de alte persoane, apoi a beneficiat de referate, care stabileau în mod fals valoarea științifică a lucrării și, în continuare, a fost ajutată să se apere, așa cum s-a apărat, după ce primul act al scandalului s-a declanșat. Unii dintre cei care i-au aruncat colacul de salvare pot fi complici.
Lui Victor Ponta i-a fost retras titlul de doctor, pentru că s-a stabilit că lucrarea sa a fost plagiată, abia după ce nu s-a mai aflat la putere. Istoria se poate repeta și în cazul doamnei Kovesi, care, între timp, nu se mai află la cârma DNA. Sunt mulți foști demnitari ai statului român, care au doctorate falsificate, dar împotriva cărora nici nu a pornit, nici nu s-a finalizat vreun proces privind anularea titlului. Și cu atât mai puțin nu am auzit de anchete penale soldate cu condamnări penale pentru această infracțiune și nici măcar de inițerea unor asemena anchete. Oare totul va începe, culmea ironiei, chiar cu Laura Codruța Kovesi?
Doctoratele false reprezintă una dintre bolile grave care macină societatea noastră. Extrem de costisitoare sub aspect moral și material. Pe calea doctoratelor false, sute, dacă nu cumva mii de persoane au fost promovate în funcție, deși nu meritau, ocupând astfel locul cuvenit altora. Au primit salarii mai mari, dar să nu uităm că au primit, sub forma unor ajutoare de studii, și alte stimulente financiare, pe parcursul elaborării lucrărilor. Ulterior, pe măsura promovării în funcții –  și în baza acestor doctorate plagiate – acești hoți intelectuali au fost răsplătiți cu generozitate de către statul român. Iar, în final, au beneficiat până la capătul vieții de pensii nemeritate. Au fost create în baza doctoratelor false ierarhii inechitabile, care au creat veritabile și legitime frustrări în diverse domenii de activitate. Iar statul a înregistrat și continuă să înregistreze pagube financiare, nu numai prin rezultele slabe ale unor incompetenți aflați în funcții de conducere, ci și prin stimularea materială a acestora fără un just temei.
Mai mult, acești falși doctori, ajungând în poziții profesionale cheie, au inițiat la rândul lor mecanisme de producere a altor și altor lucrări false de doctorat și, implicit de acordare a unor noi și noi titluri necuvenite. Este un proces, care nu poate fi oprit, decât dacă este lovit la temelie. Îndemn din nou instituțiile abilitate ale statului, prin reprezentanții încă neafectați de acest cancer, să se implice cât încă nu este prea târziu. Și să înceapă chiar cu acele instituții de forță, care au dezvoltat în proximitatea lor false academii, al căror scop a fost tocmai acela de a acorda false diplome. Această boală de care suferă națiunea română trebuie lovită în punctul cel mai periculos. Iar punctul cel mai periculos este reprezentat tocmai de acele instituții create și plătite pentru a asigura ordinea și legalitatea.
De aceea am ferma convingere că un dosar penal pe numele Laurei Codruța Kovesi este nu numai inerent, ci și de bun augur, pentru că el ar putea marca un început.
Autor: Sorin Roșca Stănescu

duminică, 27 mai 2018

Analiză devastatoare în presa britanică: ”Kovesi a subminat în mod fatal statul de drept!”

Damien Phillips, un analist privind relațiile internaționale, scrie într-un material pentru cotidianul The Telegraph că tentativele americane de a planifica eforturile anticorupție din Europa de Est au eșuat răsunător în România, iar Rusia lui Vladimir Putin este principala beneficiară a eșecului. Analistul mai afirmă că procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a “subminat în mod fatal statul de drept”, informează Mediafax.

“Copilul de pe poster ales de (SUA, n.red.) pentru a gestiona problema corupției în această țară, Laura Kovesi, este acum implicată aproape zilnic în scandaluri, iar alianța ei necurată cu serviciile secrete corupte din România, care recunosc că privesc justiția ca pe un «câmp tactic de intervenție», a subminat în mod fatal statul de drept”, susține analistul.
“Ori de câte ori se încearcă înlăturarea din funcție a lui Kovesi, SUA intervine în susținerea procurorului stalinist aflat sub asediu”, afirmă Damien Phillips în materialul intitulat “Marea Britanie după Brexit trebuie să îndrăznească să fie diferită și să-și găsească din nou vocea”.
Analistul mai afirmă că SUA și UE “au implementat politici de securitate în Europa Centrala și de Est care pot cu ușurință să cadă pradă unor consecințe nedorite, să creeze un «efect de recul», și pe termen lung servesc intereselor Rusiei lui Putin. Tentativele SUA de a plănui în mod central eforturile anticorupție din Europa de Est, pentru ajuta la întărirea obiectivelor sale de apărare și securitate, se întorc acum împotriva lor într-un mod spectaculos în România”.
“Fără să dea dovadă de gândire critică, UE și-a pus toată greutatea în sprijinul planului american, în pofida relatărilor din mass-media care relevă înrăutățirea crizei pe prima pagină în România, zilnic, în ultimii patru ani. Între timp, România a coborât la nivelul unui «Stat Mafiot», cu procurori anticorupție corupți, ce închid disidenții și un serviciu de informații scăpat de sub control, acum mai puternic decât Parlamentul ales al țării”, mai spune analistul.
“Cererile de extrădare sunt frecvent lansate de țări corupte, cu judecători maleabili și folosite ca o unealtă de represiune, precum Rusia care-și vizează inamicii din Europa cu Interpol Red Notices, prin interpuși ca Bulgaria și România, care-și urmărește disidenții prin Mandatul European de Arestare”, mai susține Damien Phillips pentru The Telegraph.
Autor: Florin Puscas
Sursa: Stiri pesurse

joi, 8 martie 2018

Kovesi ii ofera lui Klaus Iohannis cel mai puternic argument s-o demita imediat

Aceasta ultima isprava a Laurei Codruta Kovesi, prin care a pus DNA in slujba interesului personal pe care-l are in procesul cu jurnalistii de la Antena 3 este la fel de grava precum cele mai scandaloase abuzuri savirsite de „Portocala”, Onea sau alti colegi din cadrul DNA. Si daca pana acum Kovesi ar fi fost inocenta intruchipata, un fel fel de Santa Laura, in acest moment ea trebuie sa fie inlaturata de la conducerea DNA!


Pe scurt, este vorba despre procesul civil, in care Laura Codruta Kovesi i-a actionat in judecata pe Mihai Gadea, Razvan Savaliuc, Radu Tudor, Mugur Ciuvica si Bianca Nae. Le cere un milion de lei ca daune morale provocate de ceea ce ar fi spus jurnalistii de mai sus in emisiunile de la Antena 3. Ba, chiar, in cazul lui Razvan Savaliuc de la „Lumea justitiei”, si pentru ce nu a spus, intrucat in emisiunea la care Kovesi face referire in plingere, acesta nu a particpat!
Nu intram acum pe fondul cauzei, ci ne referim doar la ce a cerut DNA-ul condus de Laura Codruta Kovesi intr-o adresa Curtii de Apel Pitesti. Mai exact, DNA a trimis instantei solicitarea de a i se trimite toate documentele din Dosarul nr. 6043/3/2015 (cel civil, cu jurnalistii) pentru a le folosi intr-un dosar penal cu numarul 853/P/2016! Cititi cu atentie Adresa DNA catre Curtea de Apel Pitesti:
Situatia acestei cereri neobisnuite a DNA a fost dezbatuta pe larg in diferite emisiuni TV, dar mai sunt cateva lucruri extrem de importante asupra carora vom insista mai jos.
Instanta de la Curtea de Apel Pitesti, asa cum se vede si in mentiunile de pe Adresa DNA de mai sus, a luat act de solicitare, dar n-a trimis copiile cerute din simplu motiv ca dosarul nu mai este la Pitesti, cauza fiind stramutata la… Ploiesti, adica tocmai acasa la „Portocala”!
1. Cererea DNA este un act de intimidare fata de judecatorii procesului civil. Laura Codruta Kovesi, pe persoana fizica, cum s-ar zice, este, in procesul cu jurnalistii, reclamanta, deci parte in proces. In aceasta calitate, ea are dreptul sa stie toate documentele din dosar si, daca vrea, chiar sa aiba copia intregului dosar.
Din acest punct de vedere, Kovesi are acasa copiile documentelor din dosar, certificate de serviciul de arhivare a instantei, deci nu avea nevoie ca DNA, institutia pe care o conduce, sa le mai ceara. Ea, ca parte in proces avea tot dreptul sa ceara o copie a dosarului, dar ce cauta DNA intr-un proces civil?
La ce sa-i foloseasca DNA-ului probele din acest dosar, din moment ce acolo nu exista altceva decat taieturi din ziare, inregistrari din emisiuni si declaratiile celor implicati? Este vorba despre un proces civil deschis de Laura Codruta Kovesi impotriva jurnalistilor pentru „Raspunderea delictuala”, potrivit art. 1349 din Noul Cod civil, care este definita astfel: „Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”.
Ce are a face o asemenea actiune cu preocuparile DNA, institutie care, asa cum scrie chiar pe site-ul oficial, „este o structura de parchet specializata in combaterea coruptiei mari si medii”? Evident, nimic!
In aceste conditii, este clar ca Adresa DNA catre Curtea de Apel Pitesti nu este altceva decat o tentativa de intimidare a judecatorilor, astfel incat ei sa inteleaga ca DNA este preocupata de sentinta ce se va da!
2. CE ESTE CU ACEL DOSAR PENAL INVOCAT DE DNA? Chiar in Adresa DNA catre Curtea de Apel Pitesti, observam ca solicitarea copiilor tuturor documentelor din dosarul civil ar trebui sa foloseasca „solutionarii dosarului penal cu numarul de mai sus”, adica Dosarul nr. 853/P/2016!
In adresa DNA nu se face nici o alta precizare privind acest dosar: cine sunt partile, ce infractiune a savarsit cel/cei anchetati, ce legatura are ancheta penala cu procesul civil? Nimic din toate acestea, ci pur si simplu se spune: „dati-ne tot dosarul pentru ca ne ajuta la solutionarea unei cauze penale”! O mai clara dovada de abuz comis de procurorii DNA nu poate exista, caci cererea lor incalca cele mai elementare practici din Justitie. Pentru DNA, se pare ca acele celebre protocoale secrete inca mai sunt in vigoare!
Inca o data precizam ca in dosarul civil nu exista probe ce ar putea fi folosite in dosarul penal, caci acel proces civil are specificul sau, fiind vorba despre „raspundere delictuala, adica de eventuala nerespectare a unor reguli de conduita!
In lipsa oricaror mentiuni despre continutul dosarului penal invocat, oricine se poate gandi la orice, inclusiv ca acesta ar fi un dosar care ii are ca suspecti pe avocatii jurnalistilor sau chiar pe judecatorii cauzei civile! Altfel, la ce sa le foloseasca procurorilor niste banale declaratii dintr-un dosar civil?
Toate acestea intaresc presupunerea noastra ca adresa DNA are ca scop intimidarea judecatorilor din procesul civil, crearea unei stari de temere, astfel incit sa inteleaga ca trebuie sa tina cont ca in acel proces cu jurnalistii insasi sefa DNA Codruta Kovesi este cea care i-a chemat in judecata!
3. KOVESI I-A CHEMAT iN JUDECATA PE JURNALISTI PENTRU CE AU SPUS DUPA INREGISTRARILE LUI MIRCEA BASESCU CU „BASICA”. Multi dintre cititori se intreaba poate: de ce i-a chemat in judecata Kovesi pe jurnalisti, cerandu-le daune de 1.000.000 lei, adica vreo 200.000 euro? Este vorba despre afirmatiile acestora ca sefa DNA a dosit dosarul spagii luate de Mircea Basescu si doar aparitia casetelor video la Antena 3 ar fi oprit musamalizarea faptelor. Dar exact asa s-a si intamplat, caci abia dupa aparitia inregistrarilor, Mircea Basescu a fost chemat la audieri, trimis in judecata si, in final, condamnat!
In actiunea Codrutei Kovesi indreptata catre jurnalisti, practic, n-a fost decat o chestiune de orgoliu ranit. Adica, vezi, Doamne?, cum au indraznit niste parliti sa ma acuze pe mine, ditamai sefa DNA, de musamalizarea unui dosar?
Autor: Ion Spânu

joi, 15 februarie 2018

Lanţul slăbiciunilor: Negulescu, Kovesi, Iohannis

Avem o Matrioșkă compusă din trei păpuși: Negulescu în Kovesi, Kovesi în Iohannis, Iohannis mândru și arhetipal reprezentându-i.


Kovesi se laudă că DNA Ploiești este o unitate de elită a DNA. Iohannis se laudă că DNA este o unitate de elită Ministerului Public.
Negulescu, de la unitatea de elită DNA, o ține din prostie în prostie. Kovesi, în loc să-l mustre îl dă exemplu pozitiv, se declară foarte mulțumită de el.
Kovesi, de la unitatea de elită a Parchetului, dă din groapă în groapă, din oroare în oroare. Iohannis, în loc s-o cheme la ordine, se declară foarte mulțumit de ea.
Scandalul devine cât casa.
Negulescu năpârlește de toate aparențele de om normal pentru a permite tuturor să-i constate monstruozitatea intrinsecă. Kovesi tace!
Kovesi capătă cu fiecare nouă dezvăluire scandaloasă din presă un tot mai conturat profil stalinist. Iohannis tace!
Amândoi (și Kovesi și Iohannis), prin tăcerea lor complice își șubrezesc dramatic imaginea. Și, totuși, tac.
De ce, de ce, de ce??? – patetizează simpatizanții lor, câți or mai fi rămas.
Cum poți tu, Laura, atât de vehementă cu greșeli mult mai mici ale altora, uneori cu greșeli imaginare, să te faci acum că plouă? Să dai de înțeles că limbajul și acțiunile scelerate ale lui Negulescu nu merită niciun reproș, nicio sancțiune, măcar una simbolică, din partea ta ca șefă directă?
Și tu, Klaus, cum să închizi ochii la valul de dovezi acuzatoare incontestabile abătut asupra Laurei, val ce devine pe zi ce trece avalanșă, tzunami, și să nu intervii pentru a încerca să salvezi, măcar în ceasul al 12-lea, măcar ce se mai poate salva, din gloriosul, altă dată, DNA?
Par inexplicabile aceste conivențe sinucigașe. Și totuși…
Există o explicație: șantajul!
Negulescu o are la mână pe Kovesi, Kovesi îl are la mână pe Iohannis.
Sunt ca niște tumori. O Matrioșkă de tumori. Tumoare în tumoare.
Negulescu este tumoarea lui Kovesi iar Kovesi este tumoarea lui Iohannis.
Iar aceste tumori cresc de la zi la zi, cu fiecare nouă dezvăluire, invadează partea sănătoasă, sufocă și nimeni nu se atinge de ele.
Posesorii lor tot speră că nu sunt maligne, că nu se vor dovedi letale. Și tac, și respiră din ce în ce mai greu, bravând în oameni puternici care conduc țara cu mână sigură. În realitate se înăbușă, se sufocă și ne pun și pe noi în pericol cu hipoxia lor cerebrală.
Tumorile acestea trebuie extirpate! Urgent! E singura șansă de a mai spera la un viitor cu perspective de însănătoșire.
Circulă un curent, ca un fel de mantră, în tabăra apărătorilor fanatici, disperați, iraționali ai șefei DNA. Au inventat scuza „salvatoare” cum că nu ar exista, în toate dezvăluirile teribile din ultima perioadă, niciun fel de dovezi directe împotriva Laurei Kovesi.
Principalul isonar al acestei gogomănii dictate de comandamente oculte s-a dovedit a fi, încă o dată, CTP.
Chiar așa să fie? Nu există dovezi directe împotriva Laurei Kovesi?
Dar înregistrarea cu „să decapăm până la domnul prim-ministru”? Dar confirmarea de către Parchetul General că doamna Kovesi a fost în sufrageria lui Oprea? Dar înregistrarea cu înspectoarea de la Inspecția Juridică pe care doamna Kovesi a chemat-o la ordine, în biroul dânsei, pentru a o intimida? Dar mărturiile, convergente, a atâtor martori grei, dintre care unii chiar procurori considerați, în trecut, foarte buni profesioniști? Dar plagiatul de 4% oficializat?
Începe să-mi fie milă de Klaus Iohannis. L-au prins hienele statului paralel în fălcile lor cu putere de 453 kgf/cm2 (a doua mușcătură ca forță dintre animalele ce trăiesc în prezent) și smucesc cu dânsul la stânga și la dreapta de nu mai știe, bietul, pe unde să se ascundă.
Ar trebui, totuși, să încerce o eliberare. Dacă nu de dragul nostru, măcar de dragul lui.

miercuri, 14 februarie 2018

Kovesi, nu ceda, desființează DNA!

Unii privesc fascinați serialul House of Cards. Au impresia că filmul bate viața și, de aceea, preferă uneori să tragă perdelele spre realitățile vieții pentru a se adânci mai bine în ficțiunea, cu umbre, a filmului.
Eu privesc fascinat viața. Cred că oricâtă imaginație s-ar investi în scenariile de film, acestea nu pot egala ca forță de uluire imprevizibilul evenimentelor ce răsar zi de zi, în jurul nostru, odată cu soarele.
Și mai e ceva. Când, în film, ceva depășește capacitatea noastră de a accepta neverosimilul, avem mereu la dispoziție refugiul ironiei tolerante: „ca-n filme…”.
La ce refugiu să mai apelăm însă când splendid de capricioasa realitate ne oferă, ca aseară, un adevărat regal de incredibilități?
Să exclamăm, ca țăranul lui Marin Preda la vederea unei girafe, „așa ceva nu există”? Sau să mulțumim providenței că ne-a făcut contemporani și martori la astfel de „obiceiuri preistorice”, considerate de mulți dispărute?
Niște procurori DNA își uită complet menirea și, în loc să slujească justiția, fac nelegiuiri mai odioase decât nemernicii scelerați de care ar trebui să ferească țara. Ținte politice, răzbunări comandate, fabricări de probe, șantaje, distrugere de familii și destine… Tot tacâmul mizeriei umane.
Și ce uluiește chiar mai mult decât asta este PROSTIA acestor „slujitori ai legii”.
Sunt îngâmfați, lipsiți de scrupule, ticăloși până la măduvă, dar, mai ales PROȘTI. PROȘTI făcuți grămadă!
Aici e depășit filmul de către realitate. În film răul, răul de anvergură, căci despre el vorbim, are și calități. În nici un caz nu e prost. E machiavelic, e diabolic, e animalizat, dar nu e idiot.
Păi cum să te lași tu, ditamai procurorul de elită al DNA care se presupune că ești familiarizat până peste cap cu mediul și metodele infracționale (și mă refer aici la toți procurorii din dezvăluiri, nu doar la unul, care ar reprezenta vreo nefericită excepție), înregistrat așa, ca ultimul papagal?
Ieri însă nu a fost doar dezvăluirea cu înregistrările halucinante ale deputatului Vlad Cosma. Au mai fost și alte două evenimente excepționale de presă și anume (în ordinea apariției la A3): interviul echipei Gâdea – Badea cu doamna procuror Iorga Moraru și, mai spre miezul nopții, interviul acelorași cu Sebastian Ghiță.
Trei excepționale mărturii, trei confesiuni devastatoare, într-o singură seară, cu un numitor comun: Laura Kovesi. Vârful piramidei. Capul caracatiței din care pleacă tentaculele unui grup infracțional organizat.
Laura Kovesi, cea care coordona din umbră, prin eroii de gheenă din înregistrările lui Cosma, distrugerea lui Victor Ponta și a lui Sebastian Ghiță; Laura Kovesi, cea care cerea în mod expres doamnei procuror Moraru scoaterea din lupta pentru postul de prim ministru a unui lider politic pentru că acesta ar fi intenționat să o numească Ministru al Justiției pe doamna Dana Gârbovan; Laura Kovesi care l-a vizitat nu doar în vie ci și acasă pe Sebastian Ghiță.
Astăzi, în loc de demisie, doamna Kovesi (capul caracatiței, v-am spus) își lansează obișnuitul jet de cerneală de camuflaj cu care își închipuie că mai poate păcăli pe cineva.
Nu a existat nici o discutie cu vreun procuror din DNA sau cu inculpata Moraru Iorga Mihaiela despre un dosar despre vreun ministru care putea sa ajunga premier“, a declarat Kovesi.
Să o credem, nu? Mai ales după ce i-am auzit vocea și incitările în vestita înregistrare cu „să decapăm până la domnul prim ministru”. Mai ales dacă adăugăm și înregistrările lui Cosma, prezentate aseară, în care procurorii Negulescu și Onea vorbesc în clar despre rolul ei în construirea unui dosar pe probe contrafăcute împotriva lui Sebastian Ghiță.
Deruta e mare. Și reacțiile stupide pe măsură.
Într-un comunicat DNA remis presei în această dimineață se prezintă un fragment dintr-o discuție (nu înregistrare audio sau video ci doar un transcript) cu spusele unei „persoane” din anturajul familiei Cosma care ar fi încercat să îi șantajeze pe procurorii DNA cu înregistrările prezentate aseară de A3 și RTV.
Demersul DNA, pus la cale în pripă, sub imensă presiune publică, este total neconvingător. Un transcript (ne-am lămurit cât de curate sunt transcripturile făcute de DNA) nu poate fi la fel de puternic și credibil ca niște imagini și convorbiri telefonice pe care vrea să le combată. În plus, comunicatul DNA conține o gafă logică evidentă, care îi anulează total premisa bunei credințe.
Această gafă poate fi ușor înțeleasă dacă punem față în față două fragmente:
Poziția DNA:
Presupesele înregistrări au menirea să șantejeze procurorii DNA”.
Spusele persoanei invocate:
„…O să iasă un scan… o să iasă un scandal fantastic, că se duce la presă, care presa e împotriva voastră! Și o să fie o… întreg scandal. Eu acuma vă spun decât… vă spun… vă trag un semnal de alarmă… Adică, ce puteţi să faceți?… că nu puteți să le faceți, că el le are… Oricum sunt toate date, montate…
…Au avut pe-acolo discuții… le-a arătat… au montat împreună… Sunt montate oficial cu ăia după la R.T.V., cu GÂDEA, de la ANTENA 3…Deci, nu… nu e un scăndăluț!”
Observăm imediat că „persoana” le-a spus de mai multe ori procurorilor DNA că înregistrările sunt date, montate, și la RTV și la A3.  Păi dacă lucrurile, la momentul discuției invocate de DNA, ajunseseră la un stadiu atât de avansat cu demascarea (înregistrările fuseseră nu doar predate televiziunilor dar și montate de acestea pentru a fi difuzate în direct), despre ce șantaj mai putea fi vorba? Adică, în cazul unei înțelegeri de ultim moment cu procurorii, deputatul Cosma ar mai fi putut opri de la difuzare materialul respectiv? În nici un caz!
Deci, e clar, discuția invocată de DNA (dacă a avut loc) a fost purtată de o „persoană” care vroia să ajute DNA, să o prevină asupra scandalului și să-i dea câteva zile în plus pentru găsirea unei apărări în fața respectivelor dezvăluiri.
E bine că Laura Kovesi se cramponează de post și refuză să-și dea demisia. Doar astfel, grație încăpățânării ei și complicității devastatoare cu Negulescu și Onea, putem să aflăm adevăruri, altfel greu de imaginat, dintr-o lume atât de ermetizată.
Vrem să mai aflăm mărturii din infernul practicilor DNA. Dacă s-ar putea, să le aflăm pe toate.
De aceea, îndemnul meu pentru șefa DNA este să continue a rezista pe poziție, a minți pueril, a nega fără dovezi și, în general, a-i întărâta să vorbească pe toți cei care au fost abuzați de caracatiță.
Propun, în consecință, să scandăm după modelul tribunelor: Kovesi, nu ceda, desfiinteaza DNA.

marți, 26 septembrie 2017

Kovesi, legată la borne electrice

De la mare distanță, cel mai mare eșec din cariera doamnei Laura Codruța Kovesi, supranumită Zeița, se numește procurorul Mircea Negulescu, supranumit Portocală. Sau Zdreanță. În același timp, cel mai mare succes al ei ca șef DNA ar fi capul lui Liviu Dragnea. Între aceste două extreme se întinde câmpul ei de luptă. Este ca și cum ar fi conectată la două borne electrice. Nu mai urmează decât scânteia. Sau flacăra.

De ce, în primul și în primul rând, Mircea Negulescu și nu vreunul dintre celelalte eșecuri ale DNA? În definitiv, se pierd procese răsunătoare. Sunt infirmate, rând pe rând, din lipsă de probe sau din încălcări ale procedurilor, din ce în ce mai multe dosare emblematice ale DNA. Ies la iveală stenograme și înregistrări, care dovedesc existența unor derapaje în activitatea oamenilor instituției. Până la cel mai înalt nivel. Binomul, care întărea extrem de mult forța de șoc a instituției, a sărit și el în aer. Iar indivizi ca Mircea Negulescu, s-a dovedit că populează – și încă în număr mare – Direcția Națională Anticorupție. Și atunci de ce tocmai acest procuror se identifică cu marele eșec?
Răspunsul nu este prea complicat. În repetate rânduri, doamna Laura Codruța Kovesi, vorbind despre activitatea instituției pe care o conduce, s-a referit expres fie la performanțele din activitatea lui Mircea Negulescu, fie la statutul DNA Prahova de unitate model. Imaginea lui Negulescu este lipită ca un timbru pe emblema DNA. Până în prezent, în ciuda numeroaselor dezvăluiri, acesta este doar suspendat – și s-ar putea să fim aburiți la acest capitol – iar recent a fost și spălat de către CSM. Care l-a găsit, profesional, curat ca lacrima. S-a ajuns astfel în situația în care apărătorii DNA, mascați ca vectori de opinie pe platourile televiziunilor care-i primesc, au ajuns să afirme că, cel mult, acest Negulescu ar avea câteva mărunte defecte morale. Care nu știrbesc însă în vreun fel activitatea sa de mare profesionist în domeniul luptei anticorupție. Negulescu devine o bornă tocmai din acest motiv. Pentru că se identifică cu DNA, constituind în mod oficial un exemplu de bune practici profesionale și pentru că o întreagă tabără, care susține instituția din interior și din exterior, face zid în jurul lui. Căderea lui Negulescu, tocmai fiindcă este atât de îmbrățișat de DNA, generază cea mai grea lovitură din istoria instituției.  Și se pare că tăvălugul nu mai poate fi oprit. Acest Negulescu, zis Portocală, zis și Zdreanță, este pe cale de a se prăbuși.
O victorie la puncte a Laurei Codruța Kovesi, aflată în cel mai de cumpănă moment al carierei sale profesionale pe frontul anticorupție, ar însemna, pe de-o parte, salvarea lui Negulescu, și, pe de altă parte, adjudecarea celui mai mare premiu, prin eliminarea lui Liviu Dragnea și a unei părți din Guvernul României. Având drept consecință politică o schimbare a majorității parlamentare. Un scor nul ar însemna pierderea lui Negulescu dar, în același timp, decapitarea PSD. Dar dacă Negulescu nu poate fi salvat iar Dragnea nu poate fi executat?
În această eventualitate, nimeni nu o mai poate salva pe Laura Codruța Kovesi. Nici bâlbâielile Ministrului Justiției. Nici susținerea necondiționată a procurorului general. Nici fanii ei încă numeroși atât în țară cât și în străinătate. Nici președintele Klaus Iohannis. Nici CSM. Și nici ambasadele care, până mai ieri, au împodobit-o cu ordine și medalii.
Dacă Kovesi pierde pe ambele fronturi, prăbușirea ei va fi totală. Iar cariera ei în fruntea acestei insttuții va fi consemnată în istorie ca o pagină neagră. Pentru moment însă, ea stă prinsă de cele două borne, așteptând să vadă cum va face față șocului electric.
Autor: Sorin Rosca Stanescu

vineri, 21 iulie 2017

Tir intens de acuzaţii între Kovesi şi procurorii revocați. Țuluș, legaturi periculoase


Scandalul revocării procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru din DNA este departe de a se fi stins. Pe de o parte, apar informaţii noi despre motivele revocării celor doi procurori, unii dintre cei mai vechi şi mai performanți ai Direcției Anticorupţie. Pe de altă parte, chiar șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a ținut să facă precizări referitoare la acuzațiile ce i s-au adus în ultima vreme.

Potrivit unor răspunsuri oficiale de la DNA şi PG, omul de afaceri Mihai Rotaru – căruia procurorul Doru Ţuluş şi soţia lui, Claudia Roşu, i-au cesionat drepturile de creanţă asupra unor restanţe salariale – nu a mai cerut banii de la stat. Practic, Rotaru a dat familiei Ţuluş 56.000 de euro, reprezentând 70 la sută din banii care le reveneau acestora, dar nu şi-a mai recuperat creanţele de la stat. Ulterior, procurorul i-a clasat o plângere penală. Rotaru este acum anchetat de DNA în două dosare penale privind despăgubiri ilegale de zeci de milioane de euro de la ANRP, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici. Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, admite că un alt om de afaceri, Marin Ciupitu, i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În iunie 2017, Ciupitu a fost plasat sub control judiciar într-un dosar DNA privind neplata unor taxe vamale.

La rândul ei, procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat un denunţ al fostului tenismen Dinu Pescariu ceea ce i-a adus acestuia exonerarea de răspundere penală în dosarul Microsoft, în detrimentul altui om de afaceri denunţător. Potrivit legii, prima persoană – care aduce la cunoştiinţă procurorului informaţii despre fapte penale de care acesta nu ştie – beneficiază de exonerarea de răspundere penală. Prin urmare, este important cine e primul denunţător.

Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul dosar cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.

Cei doi procurori revocaţi, Ţuluş şi Iorga Moraru, sunt suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, difuzate de RTV, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă. Cei doi sunt consideraţi a fi apropiați ai fostului şef al DNA Daniel Morar, aflat în conflict cu Kovesi, după ce – în calitate de judecător CCR – Morar ar fi pus umărul la demolarea temutului binom SRI-DNA.

Pentru că referirile la dosarele ANRP devin recurente, trebuie precizat că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful regimului Băsescu” au fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi. Şi atunci doar pe finalul de mandat al lui Traian Băsescu şi mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni.

Pe de altă parte, procuroarea Mihaela Iorga Moraru lansează acuzaţii grave la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Moraru lasă se înţeleagă că revocarea ei ar fi putut avea legătură cu dosarul CNADNR, care priveşte şi autostrada surpată Sibiu-Orăştie şi în care apare şi numele fostului soţ al şefei DNA, Eduard Kovesi.

Suspiciuni asupra procurorului Ţuluş
 


Situaţia se complică pentru procurorul Doru Ţuluş revocat din DNA. Omul de afaceri Mihai Rotaru – căruia el şi soţia lui, Claudia Roşu, de asemenea fost procuror DNA, i-au cesionat în 2012 drepturile de creanţă asupra restanţelor salariale – nu a mai solicitat banii de la stat. Rotaru a dat familiei Ţuluş 56.000 de euro. Sumele apar chiar în declaraţiile de avere din 2012 ale celor 2 procurori. Ulterior, omul de afaceri Mihai Rotaru a fost anchetat de procurorul Ţuluş într-o plângere penală făcută de Adrian Mititelu. Plângerea a fost închisă de procurorul Ţuluş.

În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă. Ministerul Public, adică Parchetul general, a făcut plăţile, însă eşalonat, timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse din anturajul celor doi procurori, Doru Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile de creanţă asupra restanţelor salariale. A obţinut 70 la sută din suma care îi revenea, dar a avut avantajul de a lua toţi banii o dată.

Problema e că omul de afaceri nu a mai solicitat ulterior banii de la stat. Biroul de presă al Parchetului general a comunicat României Curate că Mihai Rotaru nu figurează în evidenţele Direcţiei Economice ca solicitant al unor restanţe salariale în numele unor procurori şi ne-a îndreptat spre DNA cu precizarea că şi Direcţia Anticorupţie este ordonator de credite.

“Persoana la care faceţi referire nu a solicitat niciodată Direcţiei Naţionale Anticorupţie remiterea unor sume de bani, în condiţiile menţionate de dvs. în cerere”, a răspus şi biroul de presă al DNA la întrebarea României Curate:

“Dacă şi când Mihai Rotaru – cesionarul drepturilor de creanţă pentru restanţele salariale ale procurorilor ex – DNA Doru Ţuluş şi Claudia Roşu – a solicitat plata restanţelor salariale aferente celor doi procurori DNA?”

De ce nu a mai solicitat Rotaru banii de la stat

Motivele pentru care Rotaru nu a mai solicitat banii şi, practic, le-a dat soţilor Ţuluş suma de 56.000 de euro rămân necunoscute. Rotaru nu a putut fi contactat, deşi am încercat acest lucru prin intermediul avocatului său.

Rotaru, anchetat de Ţuluş

Rotaru a fost anchetat apoi de procurorul Ţuluş. În 2014, când procurorul Petre Nariţa s-a pensionat, Doru Ţuluş i-a preluat dosarele. Printre ele era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Potrivit procurorului Ţuluş, plângerea viza un aspect minor, un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu Vâlcea. Plângerea a fost închisă, iar clasarea ar fi fost confirmată de adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.

Omul de afaceri Mihai Rotaru a fost reţinut apoi într-un dosar al DNA

În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar DNA privind despăgubiri ilegale acordate de ANRP. Cunoscut samsar de drepturi litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu 750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Dosarul a fost restituit de instanţă şi acum se află din nou la DNA.

În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar legat de despăgubiri primite pentru terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro.

Legături cu un inculpat

Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici. Potrivit unor surse judiciare, familia Ţuluş ar fi în relaţii amicale cu Marin Ciupitu, un alt om de afaceri, care i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În iunie 2017, Ciupitu a fost plasat sub control judiciar într-un nou dosar DNA privind neplata unor taxe vamale. Vezi aici detalii.

Ce spune procurorul Doru Ţuluş




Contactat de România Curată, magistratul a spus că nu ştie dacă Rotaru nu a mai cerut banii de la stat. “Creanţele au ieşit din patrimoniul nostru la data vânzării ca orice bun înstrăinat. Dacă e aşa înseamnă că statul a rămas cu banii. Nu ştiu ce a avut Rotaru în cap. Nu cred că a vrut să aibă pe cineva la mână, era imposibil acest lucru. Eu l-am informat pe şeful DNA de atunci, Daniel Morar şi am făcut adresă la contabilitate cu contractele anexate”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată. El a admis că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu, plasat recent sub control judiciar.

Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, a declarat pentru România Curată că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu. “Fiind din mediul privat, l-am rugat să ne recomande o firmă sau persoană care să cumpere drepturile salariale restante cu 70 la sută din valoare. L-a găsit pe Rotaru după vreo 2 luni. Am verificat să nu aibă dosare la DNA şi nu avea. Ne-am întâlnit direct la notar, am semnat actele şi atât. Nu ştiu dacă am schimbat câteva vorbe”, a declarat procuroarea Claudia Roşu.

“Dacă eu vând acum un apartament şi peste 10 ani aflu că acel cumpărator a devenit terorist, ce vină am eu!?”, a completat şi procurorul Ţuluş.

Procuroarea Moraru, acuzaţii grave la adresa şefei DNA




Mihaela Iorga Moraru, revocată şi ea din DNA, a declarat la Antena 3 că au existat presiuni în interiorul Direcţiei anticorupţie pentru ca în dosarul CNADNR să existe o anumită linie de anchetă. Iorga Moraru instrumenta dosarul CNADNR, care priveşte şi surparea autostrăzii Sibiu-Orăştie. În acest caz apare şi numele lui Eduard Kovesi, fostul soţ al şefei DNA. Firma lui Eduard Kovesi, Led Communications, a livrat constructorului italian, Salini Impregilo, pământ de umplutură şi balastru.

Două linii de anchetă

Pe de o parte, constructorul italian dă vina pe fosta conducera a CNADNR pentru surparea autostrăzii. Italienii susţin că graba impusă de conducerea din 2014 a Companiei de autostrazi a dus la problemele ulterioare. În 10 luni de la inaugurare, autostrada a crăpat şi s-a surpat. CNADNR ar fi impus urgentarea finalizării autostrăzii în detrimentul calităţii pentru ca premierul de atunci, Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale din acel an, să se poată fotografia la inaugurare şi să bifeze astfel un succes al guvernării sale. Constructorul italian a dat statul în judecată la Curtea de arbitraj de la Paris şi a câştigat 20 de milioane de euro printr-o sentinţă parţială. Vezi aici.

Pe de altă parte, există rapoarte ale consultantului de şantier potrivit cărora constructorul ar fi greşit la construcţia terasamentului autostrăzii surpate. Potrivit unor martori din dosar, citaţi de EVZ, firmele care au livrat materiale de construcţie pentru autostradă ar fi vândut materie primă de proastă calitate sau neconforme. De exemplu, a explicat un martor citat de EVZ, s-ar fi livrat balastru de 40, nu de 80, aşa cum ar fi trebuit.

Acuză presiuni

Procuroarea Moraru lasă acum să se înţeleagă că actuala conducerea a DNA ar fi făcut presiuni asupra ei astfel încât să ducă ancheta doar în prima direcţie, adică a inculpării exclusiv a fostei conduceri a CNADNR şi exonerării firmelor care au livrat materiale de construcţie pentru autostradă, printre care şi compania fostului soţ al șefei DNA, Eduard Kovesi. Procuroarea pune controlul efectuat de conducere asupra activităţii ei (şi care a dus la revocarea din DNA) pe seama acestui dosar, în care apare şi Eduard Kovesi.

“Este un mare semn de întrebare pentru mine. Faptul că s-a dispus acest control strict din cauza activităţii mele, dacă acest lucru s-a întâmplat, ceea ce mă îndoiesc. La un moment dat eu aveam activitate cât o jumătate de secție, nu poţi să compari un procuror cu 180 de dosare în lucru, cu unul cu 30 de dosare în lucru şi nici complexitatea cazurilor instrumentate de mine.

Ce a determinat-o pe dânsa (pe Kovesi – n.r.) să-şi schimbe părerea despre mine nu ştiu, dar pot să bănuiesc că atitudinea mea faţă de anumite dosare. Sunt dosare sensibile, dosare în care un cuvânt spus altfel de mine poate schimba în totalitate cursul dosarului şi îl poate afecta la Curtea de Arbitraj.

Nu ştiu dacă are legătură sau nu are legătură, dar este posbil. Pot să văd spun că eu am făcut totul ca la carte în acest dosar.

Ştiu că au existat nemulţumiri că lucrurile nu s-au mişcat într-o direcţie sau în alta. Cert este că a-ţi asuma răspunderea într-un astfel de dosar sau să spun că cei de la CNADNR sunt vinovaţi le reteza acestora orice şansă la Curtea de Arbitraj”, a declarat procuroarea Iorga Moraru la Antena 3.

Dosar vechi, nefinalizat

Dosarul CNADNR este pe rolul DNA din 2012 şi o priveşte şi pe fosta şefă a Companiei de autostrăzi, Daniela Drăghia. În acest caz a fost pus sub acuzare şi şeful CNADNR din 2014, Narcis Neaga. Deşi are mai bine de 5 ani, dosarul este încă nefinalizat.

Cum răspunde şefa DNA acestor acuzaţii

Laura Codruţa Kovesi a răspuns acestor acuzaţii într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogoiu de la ziare.com.

“Jurnalist: Aţi încercat să-l protejaţi pe fostul dvs. soţ de ancheta penală în cazul autostrăzii surpate?

Kovesi: Nu mai vorbesc cu fostul soţ din ziua divorţului. Sunt 10 ani de atunci. Nu ştiu să vă răspund despre ce face sau nu.

Jurnalist: Întrebarea era dacă aţi încercat să-l protejaţi de anchetă?

Kovesi: Nu. Nu protejez pe nimeni niciodată, nu am nicio legatură cu fostul soţ, nu ştiu ce se întâmplă cu el.

Jurnalist: Ştiaţi să fie menţionat în dosarul autostrăzii, instrumentat de dna Moraru Iorga?

Kovesi: Nu cunosc aceste lucruri, nu mă interesează cine este investigat. Iniţial, acel dosar a fost la o doamnă procuror care a început investigaţiile, a ieşit apoi la pensie, dosarul a fost repartizat dnei Iorga, care a continuat activităţile în dosar, a dispus măsuri preventive, a dispus anumite activităţi necesare pentru a strânge probe, dosarul este repartizat acum altui coleg şi se lucreaza ritmic în el.

Jurnalist: Face parte dintre acele dosare care stagnează?

Kovesi: Nu, dar vorbim despre construcții de autostrăzi, sunt necesare expertize tehnice, e un volum mai mare de activități care trebuie făcut. Complexitatea dosarului a făcut sa nu poată fi soluționat in 6 sau 8 luni ca alte dosare. Dar dacă cineva are suspiciuni cu privire la felul în care se desfășoară ancheta, se poate face plângere la Inspecția judiciara”,  este o parte din interviul acordat de şefa DNA pentru ziare.com şi pe care îl puteţi citi în întregime aici.

Ce i-a imputat conducerea DNA procuroarei Iorga Moraru

“La data de 29 iunie 2017, procurorul şef al DNA a transmis Secţiei de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului şef al Secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”, a precizat biroul de presă al DNA.

L-ar fi favorizat pe Dinu Pescariu

Potrivit unor surse coroborate din interiorul DNA şi din rândul avocaţilor, procuroarei Moraru i se reproşează că ar fi antedatat un denunţ primit de la fostul tenismen Dinu Pescariu, ceea ce ar fi condus la exonerarea lui de răspundere penală în cazul Microsoft.

Ar fi vorba de un denunţ privind-o pe cea considerată de presa de scandal amanta lui Boc

Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul dosar cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.

Cine a denunţat primul?

Faptul că procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat denuţul lui Pescariu l-ar fi afectat pe un alt om de afaceri denunţător în sensul că Pescariu a beneficiat de exonerarea de răspundere în locul lui. Potrivit legii, dacă o persoană denunţă procurorului fapte despre care acesta nu are deja cunoştiinţă poate beneficia de exonerare. Este important aşadar cine denunţă primul.

Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru, ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Dinu Pescariu, dar şi Claudiu Florică au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.

De ce abia acum au apărut aceste reproşuri la adresa celor doi procurori

Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, conducerea DNA ar fi aflat de problemele care au condus la revocarea celor doi procurori Ţuluş şi Iorga Moraru după controlul efectuat în martie acest an.

Cei doi procurori revocaţi sunt bănuţi că ar fi făcut înregistrările cu şefa DNA

Foştii procurori DNA Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru sunt suspectaţi şi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi difuzate de Rtv, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă.

Ei au sesizat Inspecţia judiciară a CSM cu privire la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob şi şeful Secţiei a I-a, Gheorghe Popovici, după ce aceştia din urmă i-au citat ca martori într-un dosar penal de scurgere de informaţii.

Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici şi Marius Iacob şi a fost deschis după ce RTV a difuzat înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Procurorii Popovici şi Iacob le-au cerut colegilor lor de la Secţia a II-a, Ţuluş şi Moraru, să se supună detectorului de minciuni, fiind suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi.

Procurorul Ţuluş a declarat la începutul scandalului pentru România Curată:

„Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată. Vezi aici mai multe.

Oamenii lui Morar

Cei doi procurori revocaţi sunt consideraţi oamenii fosului şef DNA Daniel Morar, acum judecător la CCR. Între actuala conducere a DNA şi Daniel Morar este un conflict mocnit ca urmare a unor decizii CCR care au afectat activitatea DNA. De exemplu, Morar a fost judecător raportor, adică a redactat decizia Curţii prin care a fost spart binomul SRI-DNA, un tandem eficient potrivit unora, abuziv potrivit altora.

Ce dosare a făcut procurorul Doru Ţuluş

Magistratul a instrumentat dosare finalizate cu condamnări grele precum cazul Transferurilor, cu greii din fotbal, Miron Mitrea, Maricel Păcurariu de la Realitatea tv sau fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel.

Ţuluş i-a trimis în judecată pe fostul consilier prezidenţial al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, fostul ministru de Interne Cristian David şi fostul lider PNL, Dan Motreanu. Acum, Ţuluş îl ancheta pe şeful CJ Ilfov, Marian Petrache. A dat şi un rateu recent când i-a trimis în judecată pe foştii deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu şi fostul şef al Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu. Dosarul a fost retrimis la DNA de Instanţa supremă pentru neregularităţi.

Ca şef de secţie a confirmat toate dosarele grele finalizate cu condamări precum Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Dan Voiculescu.

Amic cu Morar

Relaţia lui de amiciţie a procurorului Doru Ţuluş cu fostul şef al DNA, Daniel Morar, este de notorietate. Se cunosc de la Cluj din 1993. Morar l-a adus la DNA Bucureşti ca şef al Secţiei a II–a.

Acum, Ţuluş era suspectat de colegii lui că i-ar fi livrat informaţii din DNA lui Daniel Morar, ajuns judecător la CCR. Morar a fost judecător raportor în cazul deciziei care a spart binomul SRI-DNA.

Şi Chiuariu a cerut revocarea lui Ţuluş

În 2007, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu – ulterior condamnat la 3 ani şi jumătate cu suspendare în dosarul Poşta Română, caz instrumentat chiar de procurorul Ţuluş – a cerut revocarea acestuia din funcţia de şef de secţie a DNA. Procurorul a fost apărat la CSM de ambasadorii unor state partenere, iar Consiliul nu a dat curs solicitării ministrului.

Acum, după 10 ani, la solicitarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, secţia pentru procurori a CSM a avizat cererea, iar Ţuluş a fost revocat din DNA. Acum este procuror la Secţia Resurse umane a Parchetului general.

Ce dosare a instrumentat procuroarea Moraru

Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ , omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.

Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviințarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus, procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, aceştia fiind învinuiţi abia după cazul a fost luat de la ea.

Magistratul Iorga Moraru a semnat şi rechizitoriile fostului premier Adrian Năstase în cazurile Zambaccian şi Trofeul Calității. Acum lucra în dosarul fostul șef PDL al CNAS, Lucian Duță.

Dosarele ANRP, ţinute la sertar pe vremea lui Morar


Întrucât referirile la ANRP sunt recurente, trebuie precizat că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful regimului Băsescu” au fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi, pe finalul de mandat al lui Traian Băsescu şi mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni.

Autor: Alex COSTACHE
Sursa: România Curată