Ministrul Educației,
Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, 1 Iunie, că a fost lansat în dezbatere
publică proiectul premergător Legii educației, care, la fel ca Legea familiei,
trebuie să fie rezultatul unei dezbateri profunde, profesioniste și
transparente.
Proiectul Legii Educaţiei a fost realizat în martie de un
grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în
aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe
agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege
a educaţiei, informează Mediafax.ro, citat de TVR.ro.
Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind
o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa
pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai
multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.
Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de
parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde:
- educaţia
timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi
grupa mare pregătitoare;
- învăţământul primar, cu clasele I-IV;
- învăţământul secundar, cu învăţământul
secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII);
- învăţământul secundar superior sau liceal
(clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi
tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II;
Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde
învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.
Evaluarile
Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se
exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin
note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar
non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.
În învăţământul secundar se acordă calificative la
disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie,
aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul
învăţământului vocaţional.
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională
obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un
punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de
modificare a Legii educaţiei.
La
Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura
română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la
matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o
probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară
de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul
anului şcolar.
Rezultatele testelor
de la Evaluarea
Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează
prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la
înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în
ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.
În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu,
numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât
numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de
admitere.
La examenul de
bacalaureat vor fi susţinute:
- proba
de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
română;
- proba de evaluare a competenţelor
lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au
urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
- proba de evaluare a competenţei
lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe
parcursul învăţământului liceal.
- proba de evaluare
a competenţelor digitale;
Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul
de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu
recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în
limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute
la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului Educaţiei.
Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută
pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii
care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu
recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul
la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la
cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
Educaţiei.
Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează
şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în
faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin
decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin
metodologie specifică.
Iniţiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la
examenul de bacalaureat să se susţină după încheierea cursurilor, în faţa unei
comisii stabilite de către inspectoratul şcolar.
Probe scrise vor fi
susţinute la:
- Limba
şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele,
profilurile şi specializările.
- Limba
şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele,
profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă
a minorităţilor naţionale.
- Alte două probe scrise vor fi diferenţiate, astfel: pentru
profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera
vocaţională - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică,
chimie, biologie şi informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică,
respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera
vocaţională - istorie şi o probă la alegerea candidatului dintre geografie,
economie, sociologie, filozofie, psihologie şi pedagogie; pentru filiera
tehnologică - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică,
chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi
protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie,
psihologie pentru profilul servicii.
Cristian LAURENŢIU
