Noua Lege a Educaţiei. Ce schimbări sunt propuse şi cum arată calendarul şcolar

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, 1 Iunie, că a fost lansat în dezbatere publică proiectul premergător Legii educației, care, la fel ca Legea familiei, trebuie să fie rezultatul unei dezbateri profunde, profesioniste și transparente.

Proiectul Legii Educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei, informează Mediafax.ro, citat de TVR.ro.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde:

• educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare;
•  învăţământul primar, cu clasele I-IV;
•  învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII);
•  învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II;

Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

Evaluarile

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de modificare a Legii educaţiei.

La Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar.

Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

La examenul de bacalaureat vor fi susţinute:

• proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
•  proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
•  proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.
• proba de evaluare a competenţelor digitale;

Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.

Iniţiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susţină după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de către inspectoratul şcolar.

Probe scrise vor fi susţinute la:

• Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările.
• Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.
• Alte două probe scrise vor fi diferenţiate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaţională - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie şi informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională - istorie şi o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie şi pedagogie; pentru filiera tehnologică - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

Preluare http://www.directproprietar.ro/Noua-Lege-a-Educaiei--Ce-schimbri-sunt-propuse-i-cum-arat-calendarul-colar

                                                                                   Cristian LAURENŢIU