Balastierele, cea mai mare amenințare pentru biodiversitate în Parcul Natural Lunca Mureșului

 

Parcul Natural Lunca Mureşului este situat în vestul României, cu suprafeţe în judeţele  Arad şi Timiş. Se întinde de-a lungul râului Mureş, din apropierea municipiului Arad până la ieşirea râului din România, în dreptul localităţii Cenad, judeţul Timiş. Este delimitat în general de digurile situate pe ambele maluri ale Mureşului sau de terasele înalte din zona Pecica – Semlac sau Felnac – Sâmpetru German. Acoperă o suprafaţă de 17.455 hectare, dintre care pădurile, pajiștile și zonele umede sunt cele mai bine reprezentate. Aria protejată adăposteşte habitate şi peisaje specifice zonelor umede, cu zăvoaie de plop şi salcie şi este declarată sit RAMSAR şi sit Natura 2000, pe lângă statutul de “parc natural” (categoria a V-a I.U.C.N.). În ceea ce privește biodiversitatea, grupele de specii reprezentative sunt păsările (206 specii identificate, din care 42 de interes comunitar) și peștii (50 de specii identificate, din care 12 de interes comunitar). România Curată a dialogat cu Paul Hac, administratorul ariei protejate, în încercarea de înțelegere și popularizare a tipului ”specific” de pericole care pândesc biodiversitatea din zonele de câmpie puternic antropizate.

Aria protejată are pe suprafața ei/ în vecinătatea ei așezări omenești?

Parcul este amplasat într-o zonă accesibilă, fiind înconjurat de 13 localități, comune, sate sau orașe, care totalizează o populație de peste 242.000 de locuitori. Aceste comunități depind în mare măsură de resursele naturale din parc, care pot fi valorificate într-o anumită măsură, fiind vorba de o arie protejată din categoria a V-a I.U.C.N. Provocarea majoră a administației este însă aceea de a găsi echilibrul între valorificarea de către comunități a acestor resurse și conservarea biodiversității. Pe lângă nevoia și intenția crescândă a comunităților și a agenților economici de exploatare a resurselor naturale, solicitarea acestora de dezvoltăre a infrastructurii reprezintă o altă provocare pentru administrația ariei protejate.

Aria protejată a avut probleme cu balastierele. Explicați ce s-a întâmplat?

În momentul înființării parcului natural, în anul 2005, în zona Luncii Mureșului funcționau 7 balastiere care exploatau nisip și balast din albia minoră. Presiunea asupra acestor resurse naturale a crescut de la an la an, culminând cu perioada de construcție a sectorului de autostradă Nădlac-Timișoara, când s-a dorit deschiderea unor noi exploatări de nisip în aria protejată. Tot în această perioadă (2010-2013), administrația parcului a beneficiat de o finanțare europeană prin POS Mediu, cu ajutorul căreia s-au realizat studii științifice asupra biodiversității din parc. Studiile au indicat faptul că exploatarea de nisip din albia minoră a Mureșului are un efect negativ asupra speciilor acvatice, în special a celor de pești. Acesta a constituit unul dintre principalele motive pentru care administrația parcului s-a opus deschiderii uor noi perimetre de exploatare a nisipului în aria protejată, iar pentru balastierele existente s-au impus restricții de exploatare.

Au fost și niște litigii, dar în final s-a dat câștig de cauză ariei protejate. Detaliați.

După exprimarea refuzului de a aviza alte perimetre de exploatare și după impunerea unor restricții în ceea ce privește perioadele de lucru, administrația parcului a fost chemată de mai multe ori în judecată de către agenții economici. În perioada 2014-2017, parcul a avut parte de 5 procese grele pe această temă, încercându-se astfel atât obținerea avizelor pentru exploatare, cât și blocarea sau contestarea în instanță a planului de management al ariei protejate.  Într-un astfel de proces, un agent economic a cerut parcului despăgubiri de peste 100.000 Euro. Din fericire, după un efort susținut de câțiva ani, Planul de Management a fost aprobat, iar instanțele de judecată au dat câștig de cauză administrației ariei protejate în cele mai importante spețe; nu se înființează alte balastiere, parcul nu trebuie să plătească despăgubiri, iar Planul de Management rămâne aprobat și în vigoare.

Explicați vă rog câte balastiere au apărut de-a lungul vremii (începând cu ce an) pe malurile Mureșului în zona protejată.

Din momentul înființării parcului, la începutul anului 2005, și până în prezent, practic nu s-au deschis balastiere noi pe teritoriul ariei protejate. Trebuie menționat aici și meritul și efortul fostei conduceri a administrației parcului, din perioada 2005-2010. Față de cele 7 perimetre de exploatare care existau în 2005, în momentul de față mai funcționează doar 3 (pe o lungime de 88 de km, cât măsoară Mureșul în parc).

 Vorbiți un pic, vă rog, și de aspectul estetic al acestor balastiere?

Utilajele, grămezile de nisip şi gropile de exploatare se integrează greu într-un peisaj natural. De multe ori, comunităţile locale sunt de aceeaşi părere. Este important de subliniat faptul că, în cele mai multe cazuri, agenții economici care exploatează nisip nu reprezintă comunitățile locale și nu aduc un beneficiu direct acestora. Drept dovadă stă faptul că reprezentanții unei localităţi din zona Luncii Mureșului, și-au exprimat de curând, în mod public, nemulţumirea faţă de impactul vizual generat de balastiera din aria respectivă.

Care este impactul acestor balastiere asupra speciilor de interes pentru aria protejată și asupra arealului în care acestea viețuiesc? S-au observat consecințe directe în numărul de exemplare din speciile în pericol/sub protecție? Există vreun model în care exploatările economice de tip balastieră au rezonat cu obiectivele ariilor protejate?

După cum am menționat anterior, impactul exploatărilor de nisip din albia minoră asupra faunei acvatice a fost relevat prin studiile științifice realizate cu ajutorul fondurilor europene și ca urmare ne limităm în a reda concluziile acestor studii:

“Extragerea de material sedimentar din albia râului reprezintă una din cele mai importante activități cu efecte negative asupra populațiilor de pești. Activitatea balastierelor duce, pe de o parte la modificari ale malurilor, plajelor si fundului  precum si la  modificarea calitatilor fizice ale apei. Sunt afectate zonele de trai sau depunere a pontei si componentele planctonice sau bentonice acvatice care stau la baza regimului alimentar in diferite etape de dezvoltare a speciilor de pești. Efectele negative pe care acestea le induc asupra ecosistemului râului Mureș sunt variate, și pot fi grupate pe trei categorii:

-inducerea de modificari de natură morfologică și hidraulică care determină:

modificarea regimului natural al curgerii apei

declanșarea sau amplificarea unor procese de eroziune sau depuneri aluvionare în sectorul de influență a balastierei

în cazul supraexploatărilor în care se depășeste perimetrul de exploatare sau volumul și perioada de refacere a materialului aluvionar din albie, speciile de pești care preferă substrat nisipos sau cu pietriș fin sunt afectate direct, prin reducerea ariilor de răspândire. Totodată, populațiile de nevertebrate și diatomee psamofile care constituie hrana pentru aceste specii de pești (ex: speciile genurilor Gobio, Cobitis) își reduc efectivele, fapt ce afectează indirect ihtiofauna râului

modificarea florei malurilor, care constituie locuri agreate pentru depunerea pontei în cazul unor specii de pești.

-modificarea calităților apei în zonele de proximitate din avalul ariei de exploatare. Astfel, creșterea turbidității poate determina

hipoxia sau asfixia peștilor prin rănirea sau blocarea branhiilor de către suspensiile solide sau prin scăderea cantității de oxigen dizolvat ca urmare a reducerii ratei fotosintezei determinată de creșterea temperaturii apei prin absorbția căldurii de către particulele din suspensii.

încetinirea sau oprirea dezvoltării icrelor și a puietului

afectarea speciilor de moluște care reprezintă fie hrana pentru peștii bentofagi fie loc de depunere a icrelor

reducerea efectivelor populaționale ale componentei plantonice floristice și faunistice, sursa de hrană pentru diverse specii de pești.

– poluare, afectând calitatea apelor prin scurgeri de carburanți și lubrifianți de la utilajele de extragere a nisipului și pietrișului și de la mijloacele de transport ce deservesc exploatare. Intensitatea acestui factor este crescuta in anumite sectoare ale Mureșului (in aval de balastiere), influența asupra stării favorabile de conservare este una negativă.”

Cititorii interesați să afle mai multe informații despre Parcul Natural Lunca Mureșului, pot accesa site-ul ariei protejate: www.luncamuresului.ro

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.

Autor: Daniel Befu

Sursa: România curată

Ameninţare: Clădirea Tribunalului Maramureș a fost evacuată !

Panică în rândul celor aflați în clădirea Palatului de Justiție din municipiul Baia Mare. În această dimineață, s-a dat alarma că în toaleta destinată publicului s-a găsit un pachet suspect în interiorul căruia s-ar afla o bombă. 

În jurul orei 10:00, la Tribunalul Maramureș, un cetățean a anunțat jandarmul care asigura paza clădirii cum că ar exista o bombă în toaleta din incinta instituției. În câteva minute, toată lumea a fost evacuată, iar la fața locului au fost chemați pirotehniștii, dar și jandarmi și polițiști maramureșeni. 

”În intervalul 09:30 și 10:00, în această dimineață, într-un spațiu destinat publicului, mai precis în baia destinată publicului din cadrul Palatului de Justiție, la parter, a fost găsit un obiect suspect. Nu avem o descriere clară a acestui obiect deocamdată și nici nu știm exact care este natura lui. Cert este că descoperirea acestui obiect a determinat alertarea jandarmilor care răspund de paza sediului. La rândul lor, au înștiințat organele abilitate care s-au deplasat la fața locului și au luat măsura evacuării imediate a personalului, a justițiabililor și publicului care se afla în acel moment în instanță, fie pentru că participau la ședințe de judecată, fie erau  prezenți acolo pentru alte activități”, a declarat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Maramureș, Daniela Waltner. 

Nicio persoană nu a mai fost lăsată să intre în clădire. Oamenii nu au înțeles ce se petrece având în vedere că nu li s-a spus adevăratul motiv pentru care întreaga activitate a Palatului de Justiție a fost suspendată. 

”Ne-au scos afară, pe toată lumea afară din sală”, a spus un bărbat. 

”Au scos pe toată lumea afară din sală. Nu a mai rămas nimeni. Au închis ușile, nu dau voie nimănui să intre. Sunt oameni veniți de la Sighet. Și o să vină să spună: se amână cauzele pentru data de... mai fă un drum, mai cheltuie bani. De ce nu vine cineva să spună: domnilor, reveniți la 13:00 că avem o problemă, cineva a pus o bombă aici, trebuie să”, a spus un alt bărbat. 

”Atunci unde sunt toți, cu câinii, cu toții...nu e niciunul, nu văd pe niciunul să vină. La angajații care au venit din spate, cred că, au zis: hai să mergem, că mai durează încă vreo două-trei ore și pe noi ne lasă aici”, a adăugat un alt bărbat. 

După ora 12:00 s-a permis revenirea în clădire, iar activitatea a fost reluată. Însă, la parter a fost restricționat accesul cetățenilor având în vedere că oamenii legii au încercat să ia probe pentru a reuși să identifice persoana care ar fi lăsat o bombă artizanală. Cercetările continuă pentru identificarea și prinderea persoanei suspecte. 

  

                                                                                  MARAMEDIA

Un „român”, ex-militar de carieră, din gruparea ISIS, ne pregăteşte ceva!

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe, (SIE), dl. Teodor Meleșcanu, candidat la Preşedinţia României,  a declarat într-un interviu pentru postul de radio „Europa FM” că un român este unul dintre miile de europeni care au fost atrași de doctrina grupării teroriste Statul Islamist. De asemenea, există informații că acesta a plecat benevol şi foarte bine pregătit milităreştesă se alăture teroriștilor.

„A fost la un moment dat un român la care nu a fost foarte clar dacă s-a dus, nu s-a dus, a ajuns până la urmă. Știm că a plecat din România cu intenția să ajungă, nu știm dacă a ajuns, ce a făcut, pentru că nimeni nu poate să urmărească foarte bine orice mișcare a oricărui cetățean român, că suntem prea mulți și călătorim foarte mult. Pentru România nu este un pericol legat de reîntoarcearea unui român, dacă se confirmă”, a declarat acelaşi  Teodor Meleșcanu.

Ministrul Apărării Naționale, dl. Mircea Dușa, a declarat săptămâna trecută că România va fi alături de partenerii săi din NATO și UE în ceea ce privește combaterea grupării teroriste Statul Islamic.

„Sigur că la nivelul guvernamental și în funcție de discuțiile pe care le avea cu partenerii noștri vom stabili în ce constă ajutorul României. Noi deja am făcut câteva precizări referitoare la capabilitățile de care dispune România pentru a sprijini lupta coaliției internaționale împotriva Statului Islamic. Sigur, va fi un ajutor umanitar, dar voi fi și capabilități care vor fi puse la dispoziția forțelor internaționale”, a declarat ministrul Dușa.

Vă reamintim faptul că acest grup a emis un comunicat pe reţelele de socializare faptul că vor ataca, prin surprindere şi cu acte teroriste criminale, mai multe ţări, printre care şi România! Este pentru prima dată când se pomeneşte de România, deoarece, în gândirea lor, forţele de menţinere a păcii la care ţara noastră  participă în calitate de membră U.E. de câţiva ani, în spaţiul islamist,  e văzut cu ochi răi de către islamişti, spunând că românii cât şi aliaţii lor sunt „trupe de ocupaţie!

                                                                                        Cristi Iulian