Balastierele, cea mai mare amenințare pentru biodiversitate în Parcul Natural Lunca Mureșului

 

Parcul Natural Lunca Mureşului este situat în vestul României, cu suprafeţe în judeţele  Arad şi Timiş. Se întinde de-a lungul râului Mureş, din apropierea municipiului Arad până la ieşirea râului din România, în dreptul localităţii Cenad, judeţul Timiş. Este delimitat în general de digurile situate pe ambele maluri ale Mureşului sau de terasele înalte din zona Pecica – Semlac sau Felnac – Sâmpetru German. Acoperă o suprafaţă de 17.455 hectare, dintre care pădurile, pajiștile și zonele umede sunt cele mai bine reprezentate. Aria protejată adăposteşte habitate şi peisaje specifice zonelor umede, cu zăvoaie de plop şi salcie şi este declarată sit RAMSAR şi sit Natura 2000, pe lângă statutul de “parc natural” (categoria a V-a I.U.C.N.). În ceea ce privește biodiversitatea, grupele de specii reprezentative sunt păsările (206 specii identificate, din care 42 de interes comunitar) și peștii (50 de specii identificate, din care 12 de interes comunitar). România Curată a dialogat cu Paul Hac, administratorul ariei protejate, în încercarea de înțelegere și popularizare a tipului ”specific” de pericole care pândesc biodiversitatea din zonele de câmpie puternic antropizate.

Aria protejată are pe suprafața ei/ în vecinătatea ei așezări omenești?

Parcul este amplasat într-o zonă accesibilă, fiind înconjurat de 13 localități, comune, sate sau orașe, care totalizează o populație de peste 242.000 de locuitori. Aceste comunități depind în mare măsură de resursele naturale din parc, care pot fi valorificate într-o anumită măsură, fiind vorba de o arie protejată din categoria a V-a I.U.C.N. Provocarea majoră a administației este însă aceea de a găsi echilibrul între valorificarea de către comunități a acestor resurse și conservarea biodiversității. Pe lângă nevoia și intenția crescândă a comunităților și a agenților economici de exploatare a resurselor naturale, solicitarea acestora de dezvoltăre a infrastructurii reprezintă o altă provocare pentru administrația ariei protejate.

Aria protejată a avut probleme cu balastierele. Explicați ce s-a întâmplat?

În momentul înființării parcului natural, în anul 2005, în zona Luncii Mureșului funcționau 7 balastiere care exploatau nisip și balast din albia minoră. Presiunea asupra acestor resurse naturale a crescut de la an la an, culminând cu perioada de construcție a sectorului de autostradă Nădlac-Timișoara, când s-a dorit deschiderea unor noi exploatări de nisip în aria protejată. Tot în această perioadă (2010-2013), administrația parcului a beneficiat de o finanțare europeană prin POS Mediu, cu ajutorul căreia s-au realizat studii științifice asupra biodiversității din parc. Studiile au indicat faptul că exploatarea de nisip din albia minoră a Mureșului are un efect negativ asupra speciilor acvatice, în special a celor de pești. Acesta a constituit unul dintre principalele motive pentru care administrația parcului s-a opus deschiderii uor noi perimetre de exploatare a nisipului în aria protejată, iar pentru balastierele existente s-au impus restricții de exploatare.

Au fost și niște litigii, dar în final s-a dat câștig de cauză ariei protejate. Detaliați.

După exprimarea refuzului de a aviza alte perimetre de exploatare și după impunerea unor restricții în ceea ce privește perioadele de lucru, administrația parcului a fost chemată de mai multe ori în judecată de către agenții economici. În perioada 2014-2017, parcul a avut parte de 5 procese grele pe această temă, încercându-se astfel atât obținerea avizelor pentru exploatare, cât și blocarea sau contestarea în instanță a planului de management al ariei protejate.  Într-un astfel de proces, un agent economic a cerut parcului despăgubiri de peste 100.000 Euro. Din fericire, după un efort susținut de câțiva ani, Planul de Management a fost aprobat, iar instanțele de judecată au dat câștig de cauză administrației ariei protejate în cele mai importante spețe; nu se înființează alte balastiere, parcul nu trebuie să plătească despăgubiri, iar Planul de Management rămâne aprobat și în vigoare.

Explicați vă rog câte balastiere au apărut de-a lungul vremii (începând cu ce an) pe malurile Mureșului în zona protejată.

Din momentul înființării parcului, la începutul anului 2005, și până în prezent, practic nu s-au deschis balastiere noi pe teritoriul ariei protejate. Trebuie menționat aici și meritul și efortul fostei conduceri a administrației parcului, din perioada 2005-2010. Față de cele 7 perimetre de exploatare care existau în 2005, în momentul de față mai funcționează doar 3 (pe o lungime de 88 de km, cât măsoară Mureșul în parc).

 Vorbiți un pic, vă rog, și de aspectul estetic al acestor balastiere?

Utilajele, grămezile de nisip şi gropile de exploatare se integrează greu într-un peisaj natural. De multe ori, comunităţile locale sunt de aceeaşi părere. Este important de subliniat faptul că, în cele mai multe cazuri, agenții economici care exploatează nisip nu reprezintă comunitățile locale și nu aduc un beneficiu direct acestora. Drept dovadă stă faptul că reprezentanții unei localităţi din zona Luncii Mureșului, și-au exprimat de curând, în mod public, nemulţumirea faţă de impactul vizual generat de balastiera din aria respectivă.

Care este impactul acestor balastiere asupra speciilor de interes pentru aria protejată și asupra arealului în care acestea viețuiesc? S-au observat consecințe directe în numărul de exemplare din speciile în pericol/sub protecție? Există vreun model în care exploatările economice de tip balastieră au rezonat cu obiectivele ariilor protejate?

După cum am menționat anterior, impactul exploatărilor de nisip din albia minoră asupra faunei acvatice a fost relevat prin studiile științifice realizate cu ajutorul fondurilor europene și ca urmare ne limităm în a reda concluziile acestor studii:

“Extragerea de material sedimentar din albia râului reprezintă una din cele mai importante activități cu efecte negative asupra populațiilor de pești. Activitatea balastierelor duce, pe de o parte la modificari ale malurilor, plajelor si fundului  precum si la  modificarea calitatilor fizice ale apei. Sunt afectate zonele de trai sau depunere a pontei si componentele planctonice sau bentonice acvatice care stau la baza regimului alimentar in diferite etape de dezvoltare a speciilor de pești. Efectele negative pe care acestea le induc asupra ecosistemului râului Mureș sunt variate, și pot fi grupate pe trei categorii:

-inducerea de modificari de natură morfologică și hidraulică care determină:

modificarea regimului natural al curgerii apei

declanșarea sau amplificarea unor procese de eroziune sau depuneri aluvionare în sectorul de influență a balastierei

în cazul supraexploatărilor în care se depășeste perimetrul de exploatare sau volumul și perioada de refacere a materialului aluvionar din albie, speciile de pești care preferă substrat nisipos sau cu pietriș fin sunt afectate direct, prin reducerea ariilor de răspândire. Totodată, populațiile de nevertebrate și diatomee psamofile care constituie hrana pentru aceste specii de pești (ex: speciile genurilor Gobio, Cobitis) își reduc efectivele, fapt ce afectează indirect ihtiofauna râului

modificarea florei malurilor, care constituie locuri agreate pentru depunerea pontei în cazul unor specii de pești.

-modificarea calităților apei în zonele de proximitate din avalul ariei de exploatare. Astfel, creșterea turbidității poate determina

hipoxia sau asfixia peștilor prin rănirea sau blocarea branhiilor de către suspensiile solide sau prin scăderea cantității de oxigen dizolvat ca urmare a reducerii ratei fotosintezei determinată de creșterea temperaturii apei prin absorbția căldurii de către particulele din suspensii.

încetinirea sau oprirea dezvoltării icrelor și a puietului

afectarea speciilor de moluște care reprezintă fie hrana pentru peștii bentofagi fie loc de depunere a icrelor

reducerea efectivelor populaționale ale componentei plantonice floristice și faunistice, sursa de hrană pentru diverse specii de pești.

– poluare, afectând calitatea apelor prin scurgeri de carburanți și lubrifianți de la utilajele de extragere a nisipului și pietrișului și de la mijloacele de transport ce deservesc exploatare. Intensitatea acestui factor este crescuta in anumite sectoare ale Mureșului (in aval de balastiere), influența asupra stării favorabile de conservare este una negativă.”

Cititorii interesați să afle mai multe informații despre Parcul Natural Lunca Mureșului, pot accesa site-ul ariei protejate: www.luncamuresului.ro

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.

Autor: Daniel Befu

Sursa: România curată

„Ora Pământului” la Mireşu Mare

 Acum şapte ani am înfiinţat împreună cu doamna profesoară de biologie Cornelia Mureşan Cercul ecologic „Laleau pestriţă” la Şcoala din Mireşu Mare. Iniţiativa care mi-a aparţinut, a făcut ca să ni-i apropiem pe domnul profesor Ion Nădişan, pe ing. Ionică Pop, pe ornitologul Robert Hitter, pe comisarul şef Vlad Dănilă de la Garda Ecologică, pe comisarul şef  Călin Crişan de la Garda de Mediu, pădurarii Gheoghe Lazăr şi Călin Raţ, pe profesoara Iuliana Buciuman, pe Ioana Bîrlea de la ASSOC, pe profesorii Doina Bentu, Daniela Cherecheş şi Alexandru Lapoşi de la Palatul copiilor din Baia Mare, pe profesoara Iulica Deheleanu, pe ing. silvic Nistor Bud şi mulţi, mulţi alţii.

      Ideea de a înfiinţa un cerc ecologic nici nu este un gest ieşit din comun din moment ce ai în zona ta cea mai frumoasă pădure de stejar pedunculat din România! Vin din Baia Mare la cules de ciuperci când este sezonul lor, vin la început de aprilie când înfloreşte laleaua pestriţă! Vin în toată vara când lumea fuge de caniculă şi gălăgia urbană, vin la sfârşit de săpămână, vin...

       Pe 23 aprilie sărbătorim „Ora Pământului”, motiv pentru care i-am rugat pe elevii mei la Ora de ştiinţe să-mi răspundă la următoarea întrebare: „Dacă ai avea o baghetă magică ce ai face ca să salvezi Planeta Albastră de la poluare?” Iată cele mai interesante răspunsuri ale elevilor mei:

Bianca: „Mi-aş dori puteri magice pentru a putea zbura prin toată Terra pentru a strânge mizeriile, apoi aş da poruncă să ocrotească toată lumea pământul şi natura!”

Darius: „Eu aş face cu puterile mele supranaturale ca toate deşeurile toxice să dispară într-o gaură neagră!”

Robert: „ Aş da amenzi foarte mari şi i-aş băga la puşcărie pe cei care nu respectă mediul înconjurător.”

Paula: „Cei care aruncă mizerii la noi în comună i-aş pune să cureţe întreaga Românie!”

Samuel: „ Eu aş curăţa tomberoanele pline de mizerii şi care sunt răsturnate, apoi le-aş spune poliţiştilor să le dea amenzi celor care aruncă hârtii pe jos!!

Gianina: „ Când aş prinde pe cineva că aruncă gunoaie pe jos l-aş arunca în puşcărie sau într-un beci întunecos.Pentru asta trebuie să stau, însă, cu ochii în patru! Dar cei care vor să polueze Planeta Albastră, nu trebuie să scape basma curată! Terra este planeta tuturor oamenilor şi nu-i normal ca câţiva să-şi bată joc de ea!!

Andrei: „Eu personal aş zice oamenilor răi să nu arunce tot felul de mizerii în bietele oceane şi aş opri tăierea masivă a pădurilor, locul unde animalele se simt cel mai bine!”

Giulia: „ Ca să salvez pământul aş face următoarele lucruri: aş curăţa râurile, lacurile, mările şi oceanele; aş pune paznici cu arme la păduri, aş popula râurile cu peşti şi aş da legi mai aspre pentru braconaj!”

Andreea: „ Dacă aş avea puteri supranaturale aş face o magie şi într-un minut Pământul ar fi curat! Din păcate eu nu am puteri supranaturale...”

Meda: Eu aş face mai multă ordine la pădurari ca să nu se sufoce Pământul de aerul poluat!”

Laurenţiu: „ Eu i-aş vrăji pe toţi oamenii ca să-şi schimbe comportamentul!”

Cătălin: „ Eu aş aduna toate gunoaiele de pe Terra şi le-aş recicla. Dar, din păcate nimeni nu are puteri supranaturale deşi toţi ne-am dori asta! Să sperăm că Dumnezeu se va ocupa de Terra!”

Ciprian: „ Eu aş salva habitatul natural al Terrei!”

Ligia: „Aş îngriji-o ca pe grădina mea de flori de acasă!”

Gabriel: Aş planta puieţi în locurile deşertice!”

Alexandru: „Eu aş da foc la mizerii, după aceea aş da o ploaie mare ca să se stingă focul şi să plece fumul iar la final aş planta flori ca să miroase bine pământul!”

Anamaria: „ Eu aş pune plăcuţe cu „Nu e voie să calci iarba”. În al doilea rând aş da exemplu colegilor mei cum trebuie să ne comportăm cu natura şi mediul înconjurător.”

Marian: „ Aş puşca din degete şi focul ar porni să ardă toate mizeriile, apoi aş puşca din nou şi focul s-ar opri. Atunci am avea mai mult oxigen şi oamenii ar trăi mult mai mult pe pământ...”

Aylla: „ Dacă aerul e poluat, aş da apă cristalină şi vânt. Pentru curăţenie aş cumpăra maşini performante care mătură şi udă dar care au bazine şi sting incendiile!”

Ionuţ: „ Aş avea grijă unde arunc hârtiile şi mizeriile”.

Ioana: Dacă aş avea puteri magice i-aş convinge pe oameni că este mai bine să trăieşti într-un mediu curat decât în unul poluat!”

Simina: „ Aş da amenzi şi i-aş pune în panoul ruşinii pe cei care poluează şi îşi fac treburile în locuri publice cum ar fi staţia de autobuz...”

Marian Ş.: „ Eu aş lucra fiecare petec de pamânt, aş pune puieţi unde s-au tăiat pădurile, aş popula râurile cu peşte şi aş interzice vânătoarea căprioarelor!”

         Şi totuşi, chiar dacă nu avem puteri magice, nici baghetă, poate că există o urmă de speranţă pentru salvarea Pământului! Nu pentru noi, ci pentru cei care ne urmează nouă...

http://www.indfloor.ro/
Concurs www.indfloor.ro

                                                                                      Gelu DRAGOŞ

Semnal de alarmă de Ziua Mondială a Apei: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din Roşia Montană!

De ani de zile, roșienii primesc aceleași vești proaste despre apele lor, de Ziua Mondială a Apei, sărbătorită pe 22 martie. Conform Raportului de Mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș este, în continuare, poluat peste limitele legale. Sursele de poluare sunt apele acide și metalele grele provenite din vechile galerii, dar şi din scurgerile de pe haldele de steril ale fostelor exploatări miniere de suprafaţă. Toate aceste probleme se vor rezolva odată cu construcția minei de aur Roșia Montană, acesta fiind unul dintre motivele pentru care roșienii susţin demararea proiectului. Organizațiile Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană, Pro Dreptatea și Pro Roșia Montană ridică, din nou, problema pe care o au roșienii de atât de mult timp: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din zonă. Ei așteaptă cu nerăbdare momentul în care apele care curg în apropierea așezării în care locuiesc vor fi curate și nu se vor mai expune riscurilor contaminării cu diferite substanțe chimice. „De când s-au închis exploatările miniere, statul român nu a avut posibilitatea să facă nimic pentru a ajuta la curățarea apelor din zonă. Locuitorilor le este foarte greu și sunt în pragul disperării. În fiecare an, rapoartele de mediu oferă date sumbre despre situația apelor poluate. Dacă s-ar redeschide activitatea minieră și ar fi implementată stația de epurare propusă de investitor, lucrurile s-ar schimba”, a declarat Marcu Blăjan, Preşedinte Pro Dreptatea.
„Din galeriile miniere vechi se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 de litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Din cauza acestor ape acide, flora şi fauna acvatică lipsesc aproape complet. Toate acestea s-ar remedia şi apa din Roşia Montană ar reveni la viaţă dacă proiectul minier ar demara”, este de părere Mariana Szekely, Preşedintele Asociaţiei Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană.
Potrivit Raportului privind Starea Mediului în județul Alba, emis în luna ianuarie de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș, în cazul căruia s-a analizat conținutul de substanțe prioritar periculoase, a fost catalogat drept necorespunzător, fiind în continuare poluat.
Curățarea apelor presupune instalarea unei stații de epurare, tehnologie care ar ajuta la ecologizarea zonei și la crearea de resurse de apă pe care locuitorii să le poată folosi. „Prin implementarea proiectului minier de la Roșia Montană, locuitorii ar beneficia de această stație de epurare, pe care proiectul o cuprinde. Astfel, mediul nu ar mai fi poluat de apele contaminate”, afirmă dr. Andrei Jurcă, Preşedintele ONG Pro Roşia Montană.
În prezent, apele din zona Roșiei Montane înregistrează depășiri foarte mari ale limitelor legale pentru numeroase substanțe chimice. Conform raportului emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, limitele normale pentru Mangan au fost depășite de peste 11 ori în luna ianuarie. Iar acesta nu este singurul metal găsit în apele din zonă.
Arsenul (de 5 ori peste limita legală), Fierul (de 73 de ori peste limita admisă) și Zincul (de 96 ori peste limita admisă) sunt doar câteva dintre metalele care se găsesc în apele acide care se descarcă din vechile galerii miniere în bazinul hidrografic din zonă, împiedicând dezvoltarea florei și a faunei.
Despre Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană
Parteneriatul de Mediu Roșia Montană (RMEP) a luat ființă ca urmare a unei necesități recunoscute de îmbunătățire a condițiilor de mediu din Roșia Montană și zonele înconjurătoare. În același timp, pentru a ajuta oamenii din aceasta zonă să înțeleagă mai bine beneficiile unui mediu curat și sănătos, cât și modul în care acest lucru se poate realiza. RMEP a luat ființă în mai 2005.
Despre Asociația Pro Dreptatea
ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în zonă. Asociaţia are 400 de membri și foarte mulţi alţi susţinători.
Despre Pro Roşia Montană
Asociaţia Pro Roşia Montană a luat fiinţă în anul 2000, ca urmare a disponibilizării masive a minerilor de la compania minieră de stat Roşia Min. Atunci, această asociaţie şi-a propus să-i sprijine pe roşieni prin reducerea şomajului și crearea de locuri de muncă. Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi și peste 1700 de simpatizanţi și susţinători, din zona de impact a proiectului Roşia Montană şi nu numai.
Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, reducerea poluării zonei, folosirea unor metode moderne de exploatare, relansarea mineritului modern, precum şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor de aici.

                                                                                            Mariana SEKELY