Gabriela Firea s-a pandelit rău de tot!

 Scrie doamna Gabriela Firea, în biografia dânsei, pe blog-ul personal: ”Studiile mi le-am continuat la București, unde am urmat cursurile Facultății de Litere, specializarea Științele Comunicării, pe care am absolvit-o în 1994”.

Doamnă Firea, nu trageți, sunt eu, Lăscărică! Am făcut aceeași facultate, să știți! Da, și eu ca fetele, tot la Litere, tot la Comunicare și Relații Publice, cu un masterat după, în Modele de Comunicare. Doar că eu am făcut-o mai târziu, iar dumneavoastră, prea devreme, doamnă! Devreme în sensul că ați intrat la specializarea asta când ea nici nu era înființată, doamnă Firea . Ceea ce, să recunoaștem, este o performanță. Adică acum înțeleg de ce v-a luat domnul Pandele. Ochi de doctor, frate! Ca să ne înțelegem, doamnă Firea. Specializarea Comunicare și Relații Publice s-a înființat în 1993. Știu asta pentru că am participat, în 2013, ca absolvent, la sărbătoarea prilejuită de împlinirea a douăzeci de ani de existență a secției. Deci în 1994 n-aveați cum să terminați la Științele Comunicării. Doar dacă ați făcut patru ani într-unul (așa se făcea atunci). Dar nu s-a întâmplat asta, pentru că dumneavoastră ați absolvit, de fapt, la Litere, specializarea Bibliologie, adică vă pregăteați temeinic să deveniți bibliotecar. Mai mult, să știți că m-am interesat și n-ați terminat în 1994, așa cum susțineți, ci în 1997. Înțeleg că ați avut și un an de întrerupere de studii, când ați rămas prima dată gravidă. Ceea ce e bine, și eu mi-am dorit copii de tânăr, să pot să mă-nțeleg cu ei. E, aflați că azi specializarea Bibliologie nu mai există, ea a fost denumită Științele Informării și ale Documentării – moamă, ce tare sună acum, e pă informare, pă documentare, pă de-astea, e de pus în CV! – și a intrat sub marea pălărie a Științelor Comunicării. Dar și când ați dat examen de admitere, și când ați dat examen de licență, treaba pe care ați făcut-o se numea Bibliologie. Pfai, acum îmi dau seama că puteți să le spuneți ăstora mai săraci cu duhul că Bibliologia este știința care se ocupă cu studiul Bibliei. Tot o ardeți dumneavoastră pe credință, așea! Nu mai spun că erați printre cei mai slabi din grupă, pentru că nu vreau să fiu rău. Până la urmă, e normal, ceilalți nu aveau copii de îngrijit, puteau să învețe temeinic să devină bibliotecari. Niște tocilari, doamnă, n-ai cu cine! Așa cum ați fi făcut și dumneavoastră când făceați meseria asta, m-am întrebat: bine-bine, dar de ce să fi mințit doamna Firea în CV? Să fi fost pentru a ”justifica” ocuparea funcției de consilier de relații publice și imagine pe lângă nea Mugur Isărescu, în 1999? Sau ați avut nevoie de această schimbare a specializării pentru a putea da bine ca șef al Departamentului de Comunicare al Guvernului? Eu cred că tot vă puneau, doamnă, nu trebuia să mințiți. Ce, dacă treceați acolo că sunteți bibliotecar, credeți că vă puneau la biblioteca Guvernului? Că doar nu studiile v-au dus în acele poziții… Dar dacă așa e, să nu uitați să modificați acolo, repede, în CV: Facultatea de Litere, specializarea Primărie – spații verzi.

Autor: Dragoș PĂTRARU

********

Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop a admis că s-ar putea gândi la o candidatură prezidențială în 2024

 

Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, a dat de înțeles că ar putea lua în calcul, în viitor, o candidatură la Președinția României în 2024.

Întrebat de jurnalistul Marius Tucă dacă va candida la funcția supremă, prof. Ioan Aurel Pop a negat, apoi, a spus că este nemulțumit de felul în care arată scena politică românească actuală.

„Nu voi candida la Președinție. Pentru că nu sunt un om politic. Intelectualii nu au făcut figură foarte plăcută ca oameni politici. Nicolae Iorga, ca om politic, n-a fost la nivelul operei sale intelectuale. A fost prim-ministru, un an și jumătate, a fost ministru de câteva ori. Politica e lucru foarte complex pe lumea asta. Mă tot mir cât de ușor acceptă unii funcții politice.Nu-mi place ce se întâmplă politic în România. Eu aș face o educație în spiritul următor: să nu poată candida cineva decât dacă și-a îndeplinit misiunea în pătrățica lui. Acolo unde a fost pus el de viață să facă ceva. Dacă a fost plugar, să fi fost bun plugar, dacă a fost inginer de drumuri și poduri, să fie un drum care a rezistat până astăzi. Azi sunt unii care n-au construit o casă, n-au plantat un pom și vor să avem încredere în ei”, a spus prof. Ioan-Aurel Pop.

Ioan-Aurel Pop a admis că s-ar putea gândi la o candidatura prezidențială în 2024 fiind provocat în acest sens de Marius Tucă.

„Dar cine știe, oamenii se mai schimbă. Nu-i bine să avem idei fixe. Ne mai putem gândi. Ideile fixe sunt apanajul dictatorilor”, a declarat Președintele Academiei Române.

Prof. Ioan-Aurel Pop s-a identificat în interviu: „Sunt român în primul rând și creștin. Creștin-ortodox român”.

Prima postare electorală la Bolgul MOARA lui GELU. Apel către români

            A mai rămas o lună până la alegerile generale (11 decembrie), timp în care toți alegătorii români din țară și străinătate trebuie să cumpănească temeinic lucrurile și să decidă: Doresc adâncirea dezastrului postdecembrist, ori o reală schimbare în bine?

            Pentru prima variantă (adepta lozincii „Continuăm ce am început atât de bine pentru noi și ai noștri”, respectiv a evoluției de la rău la catastrofal), românii n-au nevoie de propria judecată, ceea ce în era informației impecabil ambalată și apoi servită pe tavă se cheamă efort inutil, ci numai de disciplina inerției.

            Da, căci în virtutea lenei de-a gândi, obișnuință devenită regulă pentru cenușiul trai indistinct („Ce să-mi mai bat capul cu alde astea, că doar nu voi schimba eu lumea!...”), totul este să posezi instinctul supraviețuirii cu orice chip și să nu înoți împotriva curentului (foarte plastic se spune „să nu faci pipi contra vântului”). Adică, în mod deliberat să te pierzi în inconștiența mulțimii, „substituită acțiunii conștiente a indivizilor” (Gustave Le Bon în Psihologia maselor, Editura Științifică, 1991), și să te achiți cu conștiinciozitate de „obligatoriul drept” (sic!) al exercitării votului, fără să-ți faci iluzii că votul tău va afecta întrucâtva pe aceia care, uniți într-un indestructibil sistem hipermafiot, au în mâinile lor murdare pâinea și cuțitul din această năpăstuită țară.

            Că doar este bine cunoscut faptul că ei se conduc (ne)democratic (mai încape vorbă?)  după cinicul principiu stalinist: Nu contează câți cetățeni se prezintă la vot. Contează cine numără voturile!...Cu mica dar esențiala precizare că „un drept obligatoriu”, fratele mai tânăr al hidoasei fericiri impusă tuturor de corifeii bolșevismului, constituie un desăvârșit nonsens logico-juridic: Dreptul este libertatea cu caracter conștient-aplicativ doar atunci când nu-i cu nimic condiționat, altfel spus distorsionat și limitat de forța abuzivă a unui act normativ circumstanțial! În plus, drepturile esențial-umane (la viață, iubire, fericire autentică) nu-s de nasul conducătorilor și a legilor strâmbe elaborate de ei, ci sunt de rangul Celui care toate le-a făcut după atotștiința Sa.

            Dacă necalificații cârmuitori ai României postdecembriste doresc o mai mare prezență la scrutin, apoi trebuiau până acuma să-i convingă pe alegători prin prestația lor deopotrivă cinstită și competentă, nicidecum prin presiuni ce vizează salvarea aparențelor unei democrații penibile, democrație în care promisiunile din campaniile electorale sunt sistematic și copios neonorate (unde-i votul electronic promis la prezidențiale?), iar referendumurile sunt ignorate.

            Pentru varianta a doua (reala schimbare în bine a României) este nevoie de discernământ, facultate cu totul străină de toți aceia care stau proptiți cu căpățânile în tembelizoare și care sunt atât de fundamental neinstruiți, încât habar n-au cum se numește țara lor. Unora ca aceștia eu le spun că schimbarea de fond a României n-are cum să vină de la catindați de felul cacofonicei doamne Viorica CHERECHEȘ, mama faimosului primar traseisto-pușcăriaș și prima pe lista liberarilor maramureșeni pentru Camera Deputaților, ci mai degrabă prin susținerea independentului Gheorghe BLEDEA.

            Așadar, alegeți: Ori votul acordat independenților onești și competenți, ori greva electorală! Tertium non datur.

            Sighetu Marmației,                                                  George PETROVAI

                 3 nov. 2016

NOTĂ. Cei care doresc să-şi facă campanie electorală pe bolgul meu care are peste 1000 de vizitatori zilnic, o pot face deoarece  democraţia asta cere - transparenţă din partea celor care o să ne reprezinte în Parlamentul României. Pentru orice detalii sunaţi-mă. Numărul meu de telefon este uşor de aflat...

Ex-ministrul Comunicaţiilor, Adrian Turicu candidează pentru Primăria Băii Mari?

Fostul ministru al Comunicaţiilor din perioada 1994-1996, actualmente profesor la Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare, dl. Adrian Turicu, ar putea candida din partea Partidului Poporului (PP) la funcţia de primar al Băii Mari. În trecut, numele lui Turicu a mai fost vehiculat pentru o candidatură la Primăria Băii Mari, pe atunci din partea PRM-ului. Preşedintele PP Maramureş, Pamfil Cristea, a menţionat că numele candidatului pentru Primăria Băii Mari va fi anunţat “după sărbătorile pascale”, însă a confirmat că dl. Adrian Turicu se află “pe o lista de potenţiali candidaţi, care şi-au dat acceptul de a candida pentru partidul nostru la funcţia de primar al municipiului”. 

Preşedindele PP Maramureş, dl. Pamfil Cristea a precizat că numele candidatului PP Maramureş la Primăria Băii Mari va fi stabilit “după o evaluare internă”. 


                                                                               Gelu DRAGOŞ

Comunicat de presă senator Sorin Bota

Românii asistă în ultimii ani nu doar la deteriorarea nivelului lor de trai dar şi la degradarea valorilor morale care în trecut jucau totuşi un rol mai important în societatea românească şi ghidau oarecum clasa politică aflată la conducerea ţării. Parcă, mai mult decât alţii, locuitorii Maramureşului sunt condamnaţi la izolare şi la un nivel scăzut de trai. Consiliul Judetean Maramureş, ca organ decizional, a ajuns în ultimii ani, o copie miniaturală a unui jalnic guvern portocaliu în teritoriu. Economia Maramureşului este „pusă pe butuci”, nici un proiect de anvergură nefiind desfaşurat în ultima perioadă în această parte a ţării.

Senatorul Sorin Bota şi-a exprimat dorinţa, încă de la ultima conferinţă de presă susţinută de acesta, de a-i „scăpa” pe maramureşeni de ghinionul de a fi conduşi de Mircea Man, dorind să candideze la funcţia la care va candida acesta. Având în vedere că Mircea Man îşi mai doreşte un mandat la conducerea CJ, senatorul a decis să ia în serios opţiunea de a candida la şefia Consiliului Judetean Maramureş. În acest sens, senatorul Sorin Bota, consecvent cu declaraţiile sale, a făcut primul pas prin schimbarea domiciliul din buletin, îndeplinind condiţiile necesare unei astfel de candidaturi.

Cabinetul senatorului