Până în data de 21 decembrie se pot depune online dosarele pentru ocuparea posturilor de conducere în învățământ

 
Până în data de 21 decembrie 2020 se pot depune online dosarele pentru ocuparea posturilor de conducere în învățământ. Este vorba despre poziții de directori și directori adjuncți, vacante la nivelul județului Maramureș.

Există 140 de astfel de poziții pentru care se pot depune dosare de candidatură, dintre care 109 posturi de directori și 31 pentru directori adjuncți.

”Având în vedere că la data de 9 ianuarie expiră contractul de management pentru cadrele didactice care au ocupat funcții de directori sau directori adjuncți, pentru ocuparea acestor posturi care a avut loc în urmă cu patru ani, este necesar, ca până la data de 21 decembrie să-și depună candidatura în vederea continuării ocupării funcției de director, respectiv director adjunct. Desigur, dacă sunt și alte cadre didactice doritoare să ocupe aceste posturi, este posibil și toate candidaturile se transmit online, până la data de 21 decembrie”, precizează Ligia Duruș, inspector cu atribuțiuni de purtător de cuvânt în cadrul ISJ Maramureș.

Sunt anumite condiții care trebuie neapărat îndeplinite. Candidații trebuie să fie titulari în învățământ, să aibă cel puțin gradul didactic doi și să fie membri în corpul de experți în management educațional. Toate documentele necesare sunt făcute public în anunțul Ministerului Educației, afișat pe site-ul ISJ Maramureș și de asemenea adresa la care se trimit toate documentele. 

                                                                                            GDL

Mișcări suspecte. Oamenii lui Ghiță vând acțiuni în ziua fugii acestuia și cer insolvenţa ca să scape de DNA

Fuga din ţară a fostului deputat Sebastian Ghiţă – campionul contractelor IT cu statul, omul cu bani al SRI pe vremea lui George Maior şi Florian Coldea, prietenul fostului premier Victor Ponta – a fost însoţită de mai multe mişcări discrete, concomitente.

Unul dintre prietenii lui Ghiţă a vândut acţiuni la Teamnet unui off-shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei fostului deputat. Acum, acţionarii majoritari, de asemenea, prieteni şi foşti colegi de liceu cu fostul deputat fugar, au cerut insolvenţa companiei, deşi în 2014 se lăudau cu o cifră de afaceri de 93.000.000 de dolari. Totul se petrece în condiţiile în care fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă şi amicul lui, Bogdan Padiu, sunt acum inculpaţi în cel mai recent dosar penal al fostului deputat, al 5-lea, pentru şpăgi de 10.000.000 de euro.

Procurorii trebuie să se grabească cu sechestrul dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă colectată de Ghiţă prin intermediul companiei IT fondate şi controlate, Teamnet Internaţional.

A vândut chiar în ziua dispariţiei

Pe 19 decembrie 2016, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Teamnet a aprobat vânzarea de către George Stan a unui pachet de acţiuni de 5 % către un off-shore din Cipru, înfiinţat cu doar 3 zile înainte.

Era ultima zi a mandatului de deputat a lui Sebastian Ghiţă. În seara acelei zile a fost văzut ultima dată, la o recepţie a SRI, unde a participat ca membru al Comisiei parlamentare de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut în ceaţă pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti când a fost pierdut de filajul Poliţiei.

Victor Ponta şi bunul său prieten, Sebi Ghiţă

Acum, potrivit unor surse citate de Hotnews, Ghiţă ar fi localizat în Serbia. E o informaţie interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksander Vucic.

Acţionarul Teamnet care a vândut, George Stan, este unul dintre prietenii şi foştii colegi ai lui Ghiţă de la liceul Mihai Viteazul din Ploieşti promoţia 1997. Compania Teamnet a fost înfiinţată în 2001 de Sebastian Ghiţă cu 100.000 de dolari şi a fost preluată de prietenii şi foştii lui colegi de liceu şi ulterior angajaţi, Bogdan Padiu, Bogdan Nedelcu, Ovidiu Traşcu şi George Stan. Vezi aici.

Fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă, şi acţionarul majoritar Bogdan Padiu inculpaţi pentru şpăgi de 10.000.000 de euro

Acum, Ghiţă şi Padiu sunt inculpaţi pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat în al 5-lea dosar penal al fostului deputat.

Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat. Patronii companiilor concurente – Romsys, Siveco şi UTI – ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte cu statul. Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la fostul premier Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare.

Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el, Teamnet şi Asesoft. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Vor să bage compania în insolvenţă

Vânzarea unui pachet de acţiuni la Teamnet nu este singura mişcare bizară. Compania IT Teamnet Internaţional a depus luni la Tribunalul Prahova o cerere de intrare în insolvenţă. Aici.

Presa economică anunţă, de asemenea, că vor urma disponibilizări din rândul celor 600 de angajaţi şi că unele departamente nu şi-au primit salariile de 3 luni.

Presupusele probleme financiare şi cererea de intrare în insolvenţă sunt surprinzătoare în condiţiile în care Teamnet era o companie prosperă. În 2015 a avut o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro si un profit net de circa 1 milion de euro, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit propriului site, Teamnet a avut o cifră de afaceri de 93 milioane de euro în 2014, o creştere cu 31% faţă de 2013.

“Pentru al şaptelea an consecutiv, grupul a fost inclus în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe ce ierarhizează companiile în funcţie de rata de creştere a veniturilor. De asemenea, Teamnet este singura companie românească inclusă în categoria “Big 5″ a topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe în 2015, fiind ocupanta locului al patrulea în clasament.  O evoluţie spectaculoasă am înregistrat şi în privinţa numărului de membri ai echipei Teamnet – de la 7 persoane în 2001 la  800 în 2015”, se laudă “insolventa” Teamnet pe site.

Abonată la contracte cu statul

Teamnet Internaţional este una dintre companiile abonate la contracte IT cu statul. Potrivit unui top al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, în 2016, Teamnet se afla pe locul 4 după Siveco, Dimar si UTI la numărul de contracte cu statul. Teamnet a încheiat 26 de contracte în valoare de 258.000.000 de lei, adică peste 57.000.000 de euro cu 17 instituţii de stat. Vezi aici cine are contracte cu Teamnet, potrivit propriului site.

De ce vor să bage compania în insolvenţă?

Avocata Elenina Nicuţ a explicat pentru România Curată că procurorii trebuie să se grabească dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro colectată prin Teamnet şi Asesoft.

Potrivit articolului 88 din legea insolvenţei 85/2014, “dacă la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul unui proces penal în vederea confiscării speciale şi/sau extinse, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect faţă de creditori, cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanţă, autoritatea ori instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Înscrierile efectuate cu încălcarea acestui articol se radiază de drept.”

Avocata Nicuţ a explicat că procurorii trebuie să instituie sechestru la Teamnet înainte ca Tribunalul Prahova să aprobe insolvenţa dacă vor să mai recupereze ceva prin confiscare specială din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro primită de Ghiţă prin intermediul Teamnet şi Asesoft.

Cât deţine inculpatul Bogdan Padiu din Teamnet?

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Bogdan Padiu deţine ca persoană fizică 11,84 % din acţiunile Teamnet, un alt pachet de 30,83 % ca împuternicit al companiei britanice Fintech Investment Ltd cu sediul la Londra şi un alt pachet de 1,86 % prin firma Invest Guidance SRL din Bucureşti. În total, 44,53 %.

Ceilalţi prieteni şi foşti colegi de liceu ai lui Sebastian Ghiţă, Bogdan Nedelcu şi Ovidiu Traşcu deţin câte 6,43 % din companie, iar George Mihai Stan deţinea ca persoană fizică 6,29 % şi un alt pachet de 2,59 % prin firma TNI Stock Invest SRL cu sediul în Bucureşti.

Banca Mondială prin vehiculul financiar International Finance Corpration cu sediul la Washington deţine un pachet de acţiuni de 16,18 %, iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) cu sediul la Salonic, un alt pachet de 8,33 %.

 Restul sunt acţionari cu pachete de de până în 2 % din acţiuni.

Stan a vândut unui off shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei lui Ghiţă

Adunarea generală a acţionarilor Teamnet din 19 decembrie 2016 a aprobat contractul de vânzare cumpărare a unui pachet de 5 % din acţiuni dintre George Mihai Stan şi PST Investement LTD din Cipru. Firma apare pe site-ul registrului Comerţului din Cipriu ca fiind înregistrată la data de 16 decembrie 2016.

19 decembrie 2016 este ziua în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a dispărut. Era ultima zi a mandatului de deputat. Ghiţă a fost văzut ultima dată la o recepţie a SRI din seara acelei zile unde a participat ca membru în comisia parlamentară de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti. A fost pierdut de filajul Poliţiei.

George Mihai Stan a fost, ca şi Bogdan Padiu, preşedinte al CA la Teamnet. Soţia lui, Adina Liana Stan, este administrator la IT Infocons Service SRL. Atât Teamnet, cât şi IT Infocons Service au fost puse sub sechestru de procurorii DNA Ploieşti în 2015, însă Înalta Curte a ridicat măsura. Vezi aici.

Alte detalii interesante sunt că foştii colegi ai lui Ghiţă care controlează compania, Padiu, Nedelcu şi Traşcu, au cedat dreptul de preemţiune asupra acţiunilor lui Stan.

Interesant e şi că acţiunile Teamnet sunt ipotecate în favoarea Băncii Mondiale şi a BSTDB după ce compania a obţinut credite de la aceste instituţii financiare. Potrivit DNA, Teamnet International ar fi folosit suma de aproape 25 milioane de lei obţinută din vămuirea de către Ghiţă a contractelor IT ale altor companii pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi a determina Banca Mondială să cumpere acţiuni şi să le acorde un credit în valoare de 10 milioane euro.

Teamnet are creanţe de recuperat de peste 13.000.000 de lei de la firma căreia i-ar fi cerut şpagă

Potrivit datelor de la Tribunalul Bucureşti, şi presei economice, Teamnet are de recuperat peste 13.000.000 de lei de la compania IT Romsys a lui Horaţiu Berdilă.

Cine e Berdilă, cel care i-ar datora bani firmei controlate de Ghiţă

Horaţiu Berdilă de la Romsys este unul dintre patronii de companii IT, care alături de Irina Socol de la Siveco şi Tiberiu Urdăreanu de la UTI, ar fi plătit “zeciuală” lui Sebi Ghiţă ca să obţină contracte cu statul, potrivit unor surse judiciare.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat, potrivit celui mai nou dosar penal, al cincilea deschis de procurorii DNA pe numele lui. Patronii Romsys, Siveco şi UTI ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte sau ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.

Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la premierul Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare. Urmează ca ancheta să stabilească dacă influenţa lui Ghiţă asupra politicienilor era reală.

Procurorii susţin ca Ghiţă primea comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Banii i-ar fi folosit pentru finanţarea campaniilor electorale, inclusiv cea a lui Victor Ponta de la prezidenţialele din 2014 sau pentru a mitui miniştri şi funcţionari.

Iată că acum Romsys reprezentată de Horaţiu Berdilă refuză să îşi facă plăţile către Teamnet controlată de Sebastian Ghiţă şi aceasta la rândul ei îşi cere insolvenţa.

Berdilă, Socol şi Urdăreanu au avut probleme cu Justiţia şi au fost arestaţi preventiv pentru evaziune sau acordarea de şpăgi

Irina Socol a fost chiar condamnată la 2 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală în mai anul trecut, însă a stat în penitenciar doar două luni, fiind eliberată condiţionat. Ea a acceptat să meargă cu microfoane la cumnatul lui Sebi Ghiţă, Ciprian Anastasescu de la Asesoft.

Procurorii au interceptat ambiental discuţia dintre Socol şi Anastasescu din data de 29 august 2016, orele 11:44 – 12:42:

“Socol Irina: Ia mai uite-te odată! (…)

Anastasescu Cristian: …hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i dau lu…3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys, numai, şi de la tine, aveam de luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la … şpagă…şi de la tine şi Romsys împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu Oracle, ăia trei din…a lu Oracle şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte sute, un milion opt sute şi tu ţi-ai cumpărat creanţa minus banii ăia de la Romsys, ăia îi aveam eu de la Romsys de luat.”

Despre ce contracte e vorba

Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 37 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.

Comisioanele, sub masca unor contracte fictive

Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.

Schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii au numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.

Cine sunt politicienii al căror nume apar în noul dosar al lui Sebi Ghiţă

În referatul procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că “va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.

Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă

O altă mărturie obţinută de procurori arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă, în decembrie 2016, că urmeaza să i se facă un alt dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:

“…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)

Ar fi fugit din ţară şi s-ar afla în Serbia

Tribunalul Prahova a emis săptămâna trecută un nou mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în cel mai nou dosar de corupţie deschis pe numele lui. În referatul cu propunerea de arestare se spune negru pe alb că “din investigaţii a rezultat că Ghiţă Sebastian Aurelian a părăsit teritoriul naţional”.

Mai multe surse citate de presă au anunţat săptămâna trecută că Sebastian Ghiţă ar fi localizat în Serbia. Informaţia este interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksandar Vucic.

Ghiţă, colecţionarul de dosare

Fostul deputat Sebastian Ghiţă are în acest moment 5 dosare penale, 2 în judecată, 3 în anchetă. În decembrie când mandatul de deputat a luat sfârşit şi o dată cu el şi imunitatea parlamentară, Ghiţă a dispărut şi acum e dat în urmărire internaţională.

Autor: Alex COSTACHE

Sursa: România curată

Panică la SRI. Se şterg fişiere şi documente, dispar dosare. Se acoperă informatorii şi lichelele din presă

În cazul serviciilor secrete româneşti, agitaţiile specifice oricărei schimbări de putere depăşesc cu mult obişnuitul. Se şterg urmele poliţeiei politice şi structurilor speciale aflate la comanda fostului preşedinte. Dispar documente, dosare şi se curăţă calculatoarele, titrează Cotidianul.

Elena Udrea n-a ridicat decât colţul cearşafului de pe un mecanism de putere abuziv, consolidat în ani. În luna octombrie 2014, generalul Florian Coldea i-a prezentat lui Traian Basescu situaţia a 50 de dosare de înaltă corupţie politică aflate în pregătire cu DNA, pentru primul semestru al anului 2015.

Surse din SRI apropiate Administraţiei Prezidenţiale au relatat că situaţia celor 50 de dosare nu a fost transferată la predarea–primirea mandatului către Klaus Iohannis. Ce s-a întâmplat cu acestea?!

A plecat Băsescu cu o arhivă secretă?

De ce trebuia Băsescu să cunoască, înainte cu două luni de încheierea mandatului, situaţia dosarelor respective?

De o săptămână, prin unele departamente sensibile ale SRI (Protecţia Internă – general Gheorghe Puiu; Grupul de Evidenţă a Activităţii cu Ofiţerii Acoperiţi – general Marius Stoica; Direcţia Juridică – general Dumitru Dumbravă; Direcţia Securităţii Economice – general Elena Iftode) se toacă şi se ard non stop documente şi se radiază fişiere, care dovedesc implicările politice şi depăşirile de atribuţii săvârşite de George Maior şi Florian Coldea la ordinele lui Traian Băsescu, precum urmele unor acţiuni partizane de favorizare asumate “pe cont propriu”.

În cazuri de demisie/demitere intempestivă a directorilor serviciilor, ori la apariţia unor evenimente speciale (scurgeri de informaţii care periclitează securitatea naţională, penetrări ale spionajului străin în Serviciu, abuzuri ori ilegalităţi, acuzaţii de natura celor aduse generalului Florian Coldea, în asemenea departamente tebuiau dispuse măsuri imediate de conservare intactă a documentelor, a fişierelor şi blocarea persoanelor vizate de anchete la accesul către acestea. Or, incriminatul de Elena Udrea, de documente parlamentare, de declaraţii politice sau de indiscutabile informaţii de presă a rămas pe loc pentru a putea face curat.

O structură, aşa-numita “Direcţie Specială” cu care generalul Florian Coldea se ocupă personal de chestiuni delicate, în afara cadrului legal al competenţelor SRI, fiind disipată pe la alte departamente, deoarece nu era prevăzutăîn organigrama Serviciului Român de Informaţii.

Controlul intern al SRI efectuat de structura de afaceri interne sub coordonarea consilierului prezidenţial pentru Securitate naţională ar trebui de urgenţă să treacă la audierea şi confruntarea, la nevoie, a ofiţerilor implicaţi în aceste operaţiuni, a martorilor şi a numiţilor Dorin şi Alin Cocoş, cu denunţătoarea Elena Udrea pe de o parte şi cu generalul Florian Coldea, cel omniprezent în rapoarte, declaraţii politice, denunţuri şi declaraţii de martor.

Dar întrebarea cea mai importantă generată de scaandalul declanşat de Elena Udrea este următoarea: mai este oportună menţinerea generalului Florian Coldea la conducerea interimară a Serviciului?

Firească era o suspendare temporară din atribuţii, aşa cum i-a fost solicitată de către Comisia parlamentară de control care a anchetat în anul 2007 scandalurile vizând intimidarea a trei judecători ai Curţii Constituţionale şi monitorizarea prin structura de ofiţeri acoperiţi a unor parlamentari ai Partidului Naţional Liberal, devenit ostil preşedintelui Traian Băsescu.

Concluziile anchetei parlamentare din anul 2007 au desfiinţat constatările verificărilor interne ale Serviciului, prin care s-au escamotat toate întrebările la obiect ale comisiei parlamentare şi nu au urmărit decât inducerea în eroare a comisiei şi muşamalizarea scandalurilor. Deputatul Gabriel Oprea, membru al comisiei din partea PSD, a catalizat interesul SRI de a ascunde adevărul, respectiv abaterile grave de la lege comise personal de către primul adjunct Florian Coldea.

Concluziile comisiei au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice nu prin Parlament, ci “pe surse” prin intermediul presei, respectiv publicarea in extenso a acestora în Jurnalul Naţional, deoarece era vorba de semen clare de poliţie politică.

Acuzaţii de poliţie politică la SRI

Reproducem articolul publicat de Gabriela Antoniu în Jurnalul Naţional în data de 26 octombrie 2007:

Ancheta Comisiei parlamentare în cazul acuzaţiilor de poliţie politică aduse SRI de Mugur Ciuvică arată că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă condus de Vasile Stanciu sunt antipatice “factorului de decizie informat”. Nouă din cele 13 note ale SRI sunt destinate şefului statului. Ancheta mai arată că SRI realizează informări partizane politic.

Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existând supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, de favorizare a unor partide sau persoane.

Fostul şef al Grupului de Evidenţă al SRI a semnat alte nouă note similare celor prezentate de şeful GIP, Mugur Ciuvică, despre comentarii, afirmaţii, intenţii ale lui Teodor Meleşcanu, Petre Roman, Codruţ Şereş, ale grupului de la Cluj şi chiar ale premierului şi ministrului Justiţiei, adnotate cu “Inf. Preşedinte”. Generalul de brigadă Vasile Stanciu, fost şef al Grupului de Evidenţă al SRI, a semnat alte nouă adrese de prezentare a unor documente referitoare la oameni politici, nu doar cele patru prezentate public de Mugur Ciuvică, au precizat ieri pentru Mediafax surse parlamentare. Acestea au completat că cele nouă note au fost transmise Comisiei SRI la căteva zile după ce vicepreşedintele GIP, Mihai Bodiu, a prezentat şi a depus in original la Comisie cele patru adrese de insoţire făcute publice de Mugur Ciuvică. Pe baza acestor 13 note, Comisia SRI a iniţiat ancheta, finalizată la inceputul acestei săptămăni. Cele nouă adrese de prezentare a unor documente de informare sunt semnate de şeful Grupului de Evidenţă, generalul Vasile Stanciu, şi conţin următoarea formulă: “Domnule Director, pentru informarea dumneavoastră”.

CONŢINUTUL NOILOR ADRESE

Prima adresă se referă la “comentarii pe marginea presupusei propuneri a preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu, de unire a Republicii Moldova cu Romania”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte şi col. Coldea”, precum şi cu menţiunea “V” (văzut – n.r.) a primului adjunct al directorului SRI, datată 15 iulie 2006. A doua adresă se referă la “unele afirmaţii ale lui Petre Roman, preşedintele Partidul Forţa Democrată din Romănia”, cu adnotarea “V” a directorului SRI, nedatată. A treia se referă la “unele afirmaţii ale vicepreşedintelui PNL, Teodor Meleşcanu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A patra se referă la “comentariile unui consilier al premierului referitoare la relaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu cu preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A cincea se referă la “intenţia senatorului Vlad Popa de a face publice unele finanţări primite de Alianţa D.A.”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte, IACSE (Inspectoratul pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, din cadrul SRI – n.r.)”, nedatată. A şasea adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia lui Petre Roman, liderul Partidului Forţa Democrată, de a-l contacta pe preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A şaptea se referă la “demersuri de reformare a PSD, iniţiate de liderii grupului de la Cluj”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A opta adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia ministrului Codruţ Şereş de a demisiona din PC”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A noua adresă vizează la “comentarii referitoare la intenţiile premierului şi ale ministrului Justiţiei de a-şi asigura o eventuală retragere onorabilă din Guvern”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată.

Raportul Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI publicat doar în Jurnalul Naţional:

Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat în urma anchetei că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existănd supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizănd partide sau persoane, informează Mediafax.

Potrivit raportului, ancheta parlamentarilor a fost iniţiată prin transmiterea către SRI a comunicatului GIP referitor la monitorizarea unor lideri ai PNL, solicitănd să se precizeze dacă “monitorizarea PNL şi a doamnei senator Norica Nicolai intra in competenţa Grupului de Evidenţă, ca structură internă a SRI, cu menţionarea destinatarilor materialelor informative”.

Comisia SRI a mai transmis SRI “Planul tematic de control cu privire la legalitatea şi oportunitatea angajării competenţelor SRI in legătură cu culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor semnalate de GIP ca dovezi ale monitorizării PNL şi ale poliţiei politice”. In acest Plan de control, Comisia SRI a solicitat Serviciului Romăn de Informaţii, punctual, punerea la dispoziţie a 11 categorii de documente privind fondul evenimentului consumat; reglementarea activităţii Grupului de Evidenţă; elementele de planificare şi valorificare a informaţiilor Grupului, in funcţie de competenţele celorlalte unităţi ale SRI şi, totodată, in raport cu riscurile, vulnerabilităţile şi ameninţările relevate; referinţele de natură juridică avute in vedere in cazul informărilor respective; normele interne de secretizare şi securizare a documentelor din categoria celor care au fost făcute publice; factorii de decizie informaţi şi măsurile pe care aceştia le-au dispus in interesul securităţii naţionale. De asemenea, Comisia SRI a mai cerut audierea unor ofiţeri ai Serviciului, inclusiv fostul şi actualul director.

RĂSPUNSUL SRI de atunci:

Serviciul Român de Informaţii a răspuns cu o informare de trei file, cu opt anexe, totalizând 19 pagini, despre care însă Comisia a apreciat că “are un caracter preponderent teoretico-documentar, justificativ şi cu tente evidente de escamotare a obiectivelor şi solicitărilor punctuale formulate de Comisie in Planul tematic de control”.

Comisia a avansat 13 constatări faţă de cazul analizat.

Prima relevă că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei nici unul dintre documentele de informare făcute publice de Grupul de Investigaţii Politice, invocăndu-se distrugerea fizică a materialelor informative şi radierea formei electronice a datelor deţinute, argumentănd cu un articol dintr-un Ordin al directorului SRI, care stipulează că “datele şi informaţiile neconfirmate se radiază obligatoriu în cazul în care se referă la persoane (…)”. Comisia însă a respins ca nepertinentă observaţia SRI, deoarece în fluxurile informării operative curente a conducerii Serviciului şi a factorilor de decizie ai statului romăn nu se includ “date şi informaţii neconfirmate”, ci doar “ştiri certe, respectiv date confirmate şi procesate in informaţii analitice, compatibile deciziilor de securitate naţională, pe care destinatarii informărilor sunt obligaţi să le ia in virtutea prerogativelor lor legale”.

A doua constatare arată că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei actele prevăzute pentru situaţiile în care se distrug fizic documente sau se radiază forma lor electronică, ceea ce ar fi impus şi audierea membrilor comisiilor care au procedat la distrugerea şi scăderea din evidenţă a documentelor respective.

A treia constatare relevă că, admiţând că s-ar fi procedat la distrugerea documentelor respective după doi ani de la intocmire, Comisia sancţionează faptul că documentele adnotate de primul adjunct al directorului ca fiind văzute la datele de 15 iulie 2006, 20 iulie 2006 şi 21 octombrie 2005 ar fi trebuit să existe, deoarece nu au depăşit termenul de păstrare, de doi ani.

A patra constatare relevă că se amendează şi se resping aserţiunile conţinute in informarea directorului SRI cu privire la distrugerea ori radierea formei electronice de informare destinate factorilor de decizie ai statului, deoarece aprobarea care ar fi fost dată in acest sens de directorul SRI, din 25.02.2004, contravine esenţial dispoziţiilor regulamentului de funcţionare a SRI, care prevăd păstrarea in evidenţă şi arhivă de sine stătătoare a documentelor de informare.

A cincea constatare arată că se sancţionează faptul că informarea directorului SRI trimisă Comisiei ocoleşte aspectele de natură contrainformaţională cu totul deosebite, pe fondul cărora au fost posibile disfuncţii majore in planificarea, organizarea, conducerea şi controlul activităţii Grupului de Evidenţă. Comisia SRI apreciază că disfuncţiile respective au constituit cel puţin o cauză care a provocat scurgerea de informaţii către GIP. Comisia SRI nu exclude nici faptul că acei angajaţi ai SRI care au legătură cu scurgerea de informaţii au ajuns să considere că au fost puşi in situaţii de depăşire a competenţelor, ocupăndu-se de probleme, de natura celor pe care le-au semnalat şi, in acelaşi timp, au apreciat că, ierarhic, in interiorul SRI nu vor găsi receptivitatea necesară.

De asemenea, Comisia SRI mai spune că, admiţând că provocarea scurgerii de informaţii ar avea alte mobiluri, din categoria celor ignobile, cum ar fi ranchiuna, răzbunarea, lipsa de loialitate instituţională, faptul in sine ar fi cu atăt mai grav, dacă se au in vedere natura specială a Grupului de Evidenţă şi criteriile pe care aceasta le implică pentru selecţia, formarea şi menţinerea in activitate a personalului.

A şasea constatare reţine atenţia asupra superficialităţii cu care sunt tratate in informarea directorului SRI natura specială şi caracterul activităţii desfăşurate, care este secret de stat. Astfel, potrivit Comisiei SRI, adresele de prezentare a informărilor Grupului de Evidenţă, prin conţinutul lor, se refereau la persoane şi obiective ale activităţii SRI, a căror divulgare este susceptibilă a intra sub incidenţa prevederilor legii penale care incriminează divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului.

A şaptea constatare reţine că premisele divulgării au fost create şi induse şi de nerespectarea reglementărilor interne ale SRI in privinţa protecţiei informaţiilor clasificate şi de elaborarea documentelor de informare.

A opta constatare arată că SRI nu a furnizat Comisiei SRI suficiente elemente al căror grad de pertinenţă să nu fie îndoielnic în ceea ce priveşte concordanţa acţiunilor Grupului de Evidenţă – în speţă ce face obiectul controlului parlamentar – cu baza legală a activităţii SRI.

A noua arată că informarea directorului SRI creează şi induce aparenţe potrivit cărora activitatea Grupului de Evidenţă ar fi fost premeditat scoasă în afara controlului necesar.

A zecea constatare ia act de maniera inadecvată a structurii, conţinutului şi elaborării informării prezentate Comisiei de către SRI, care abundă în detalii de suprainformare, cu valenţe dezinformante.

Potrivit Comisiei, înscrisurile în cauză denotă un grav viciu conceptual, în sensul că SRI culege informaţii şi realizează informări nu funcţie de riscuri, vulnerabilităţi şi ameninţări, ci în raport cu persoane politice, precum vicepreşedinţii PNL Norica Nicolai şi Teodor Meleşcanu, liderul PFD, Petre Roman, sau vicepreşedintele PSD Victor Ponta etc.

A unsprezecea constatare observă că persoanele şi partidele vizate de informări aparţin acelui spectru politic faţă de care antipatia factorului de decizie informat este de largă notorietate, inclusiv internaţională. Astfel, Comisia SRI apreciază că, cel puţin în parte, nu poate fi inlăturată supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, care să favorizeze anumite partide sau persoane, în dauna altora, deşi o asemenea politică este interzisă SRI.

A douăsprezecea constatare observă că SRI a prezentat şi o anexă cu opt informări, ce include “reacţii critice la adresa unor declaraţii publice şi luări de poziţie ale preşedintelui României”.

Comisia remarcă faptul că preşedintelui i-au fost trimise doar trei informări, iar celelalte cinci – deşi il priveau tot pe şeful statului, conform titlului anexei – au fost transmise altor factori de decizie, respectiv premierului, ministrului de Externe, unor consilieri prezidenţiali.

Ultima constatare, a treisprezecea, arată că SRI nu fost în măsură să prezinte o estimare a evenimentului produs.

Comisia a iniţiat şi cinci concluzii referitoare la cazul Ciuvică.

Prima arată că SRI nu a fost suficient de cooperant pentru a sprijini realizarea Planului de control.

A doua remarcă faptul că evenimentul produs evidenţiază serioase deficienţe conceptuale şi contradicţii in evaluarea cauzelor şi consecinţelor acestora, ceea ce denotă că din partea SRI a existat mai puţină preocupare pentru clarificarea fondului disfuncţiilor şi mai mult interes pentru forma de estompare a acestora.

A treia arată că programul SRI pentru prevenirea scurgerii de informaţii nu este de natură să creeze climatul contrainformativ adecvat naturii speciale şi caracterului de secret de stat al activităţii desfăşurate. Comisia mai precizează că Direcţia de Securitate Internă a SRI şi Secretariatul General nu îşi exercită corespunzător atribuţiile, iar şefii acestor structuri nu au fost receptivi la criticile adresate in urma cercetării unor evenimente similare.

A patra concluzie arată că, în absenţa documentelor de informare la care se referă adresele făcute publice, nu se poate de fapt “concluziona în legătură cu oportunitatea şi legalitatea angajării competenţelor SRI pentru culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor respective”.

A cincea precizează că distrugerea documentelor de informare constituie, in sine, o faptă interzisă de Regulamentul SRI şi de legea penală. Comisia SRI avertizează că, dacă vor apărea documentele care au fost anexate la respectivele “note”, ancheta pe această temă se va redeschide.

Poliţie politică în presa română

Pentru cei care au uitat, amintim şi de documentul care a generat scandalul de poliţie politică din 2012 dintre Răzvan Belciuganu – SRI şi Valentin Zaschievici, înmormântat cu succes de Parlament, de SRI şi de preşedintele interimar Crin Antonescu.

Peste 200.000 de dosare penale dosite în sertarele Codrutei Kovesi!

Pe langa traditionalele orgolii si „harjoana” dusa de taberele politice pentru controlul Justitiei, adevarata miza a numirii noului procuror general al Romaniei este cu totul alta. Este vorba despre preluarea a peste 200.000 dosare care au fost dosite pur si simplu in sertarele prim-procurorilor de la Parchetele din toata tara. Desi unele dintre dosare ar fi trebuit date in lucru inca din 2007, dupa cum sustin sursele noastre, ele nu au fost nici acum trecute in Registrul penal. Si cum in aceasta arhiva secreta pe care Inspectia Judiciara nu a putut sau nu a vrut sa o scoata la iveala se regasesc si nume grele ale vietii politice, dezgroparea „mostenirii” lui Kovesi poate face ravagii.

Nu le-au dat drumul!

Pana acum, temuta Inspectie Judiciara a Parchetului General nu a sapat indeajuns pe la Parchetele de pe langa instantele de judecata de la nivelul judetelor. Singura exceptie a fost in cazul fostului prim-procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu, Gheorghe Neagoe, care, in urma presiunii mediatice pe cazul uciderii baschetbalistului american Hardy Chuancey, a fost gasit in birou cu nu mai putin de 6.696 dosare. Insa aceasta „descoperire” nu a tras logicul semnal de alarma pentru a se declansa controale similare peste tot in tara. Din contra, desi existau informatii clare ca nu se dau drumul la dosare, scandalul arhivei secrete a fost imediat musamalizat. Ceea ce nu a facut decat sa intareasca zvonurile privind ipoteza ca aceasta joaca de-a pititul dosarelor nu a fost accidentala, ci un fenomen organizat. Intins pe o perioada de peste cinci ani si avand menirea sa ofere protectie in fata Justitiei pentru nume grele din lumea politica si nu numai.

Totul sau nimic!

Dupa cum sustin sursele noastre, numarul total al dosarelor ascunse in sertarele subalternilor Laurei Codruta Kovesi este aproximat la peste 200.000! Reprezentand aproape o treime din totalul spetelor instrumentate in aceasta perioada de catre Parchetul General! Este vorba de lucrari care, desi fusesera primite cu propuneri de incepere a urmaririi penale din partea diverselor structuri, nu au fost nici astazi repartizate procurorilor din subordine. Si nu figureaza, drept urmare, nici in Registrul penal. Iar eventuala preluare a acestora de catre viitorul procuror general poate inclina intr-o clipa soarta razboiului pentru Justitia romaneasca pentru ca este vorba de dosare gata facute, ce pot fi foarte rapid trimise in judecata sau cel putin date publicitatii. Iar dupa cum sustin sursele noastre, unii fosti inalti demnitari ar avea si cateva zeci de dosare pe cap, despre care nu s-a suflat insa nici o vorba pana acum. Performanta pentru care multi din magistratii sau sefii serviciilor secrete care au avut totusi cunostinta de aceasta protectoare arhiva secreta o felicita pe actuala principala candidata la sefia DNA…

                                                                              Iosif Buble