de Gheorghe Pârja
A apărut numărul pe luna martie al revistei „Nord
Literar,” publicație care a pășit în anul 20 al vieții sale. Este prima revistă
de cultură din istoria Maramureșului, fondată de istoricul literar Săluc
Horvat, cu un grup de intelectuali prinși de vraja jurnalismului literar. De o
vreme încoace, prezint revista cititorilor ziarului nostru, pornind de la o
personalitate comentată în paginile ei. În acest număr, criticul și istoricul
literar Mircea Popa dedică articolul de fond al revistei poetei Ana Blandiana,
născută în urmă cu opt decenii, de Buna Vestire. Scrie domnul Popa: „Nici nu
știm cum au trecut timpul și anii, care s-au înșiruit pentru ea din succes în
succes, făcând-o oarecum să se confunde chiar cu tinerețea poeziei românești
actuale. În același timp, biografia poetei s-a împletit adânc cu istoria
Uniunii Scriitorilor și a scrisului românesc, legat de spiritualitatea
adevărată a poporului român.”
A ieșit din stereotipiile în care ne aruncase
istoria, drept pentru care a primit Premiul Herder și alte distincții
internaționale, dar și românești. A acceptat și Marele Premiu „Nichita
Stănescu” al Serilor de Poezie de la Desești, acolo pe covorul de iarbă al
curții părintești. De numele ei se leagă Memorialul Sighet, un recurs la
memorie, unic în Europa. Pentru Ana Blandiana, Maramureșul este un loc cu care
s-a logodit definitiv. Poemul lunii este semnat de Alexa Gavril Bâle, un text
tulburător prin profunzime și premoniție: „Războiul este un tip foarte spilcuit/poartă
haine de firmă/ pantofi bine lustruiți/barba aranjată îi acoperă/obrazul bubos/
și-i maschează zâmbetul viclean.” Istoricul literar Săluc Horvat continuă
comentariile operei critice a lui Marian Barbu, care prin vasta sa operă
critică și istorie literară se înscrie între autorii de raftul întâi.
Daniela Sitar-Tăut publică prima parte a unui dialog
cu regretata Florica Ichim (1938-2022), doamna care știa tot despre Teatrul
românesc. Revista conține două aniversări lirice – 70. Este vorba despre poetul
Ioan Moldovan, cu profunde legături cu Maramureșul și poetul clujean Ion
Cristofor. Ovidiu Pecican ilustrează, într-un text adecvat, preocupările
interbelice din istoria filosofiei românești. Criticul literar Delia Muntean
scrie despre o avanpremieră epică a scriitorului Vasile Igna, romanul
„Paragina”. Aventura lirică a sculptorului Ion Marchiș, din volumul „Armata de
teracotă”, este surprinsă de Gheorghe Pârja, iar despre volumul „Singurătatea
poetului”, al lui Gelu Dragoș, scrie Iuliana-Andrea Pop, care descoperă
înrădăcinarea poetului și pavăza iubirii în fața timpului.
Manuela Pintea întâmpină, cu reverență și profundă
admirație, cartea semnată de profesorul universitar Gheorghe Glodeanu,
„Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă imaginară” (ediția a II-a). Cartea
își propune înfăptuirea unei călătorii inedite în lumea complexă a mitului.
Autoarea constată că informațiile pe care le întâlnim în lucrarea lui Gheorghe
Glodeanu rămân definitorii în ilustrarea punctelor de vedere diferite în
abordarea miturilor. Proza este ilustrată de Horea Porumb și Alexandru Jurcan.
O altă pagină de poezie este asigurată de Nina Toma și Marcel Mureșeanu.
Criticul Zenovie Cârlugea recenzează volumul de versuri „Misterele tăcerii”, al
lui Dumitru Drinceanu. Raluca Hășmășan, cu spirit critic, ne face o invitație
la lectură, având reper „Antologia de poezii de dragoste”, realizată de Angela
Ana Grădinaru, în care figurează și maramureșeni. Emilia Dabu comentează poezia
Laurei Cîrcu Muntean. Izabella Bejan Krizsanoski scrie despre opera lui
Alexandru Odobescu, care îmbină fericit literatura cu istoria, iar Constantin
Bostan evocă o prietenie luminoasă, reieșită din scrisori, dintre folcloristul
și preotul maramureșean Ion Bîrlea și cărturarul moldovean G.T. Kirileanu. Nu
am uitat nici cronica literară a Mihaelei Albu la cartea „Vorbește tăcerea”, de
Haji Aca Kozokic, din Cercul literar de la Kladovo.
De Ziua Internațională a Poeziei – 21 martie, Elena
Liliana Popescu ne oferă un poem de-al ei tradus în mai multe limbi.
Inepuizabilul Lucian Perța trece prin filtrul parodic, specific lui, două poeme
de Ioan Moldovan. Un număr cuprinzător, ca geografie literară, și profund în
abordarea unor cărți și idei literare. Demers care face parte, încă de la
primul număr, din programul revistei. Ca de fiecare dată, vă spun, dragi
cititori, revista poate fi găsită la chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine
solicită revista o primește!
