Titlul
lucrării "Târgul fetelor" de la Asuaj - sărbătoare folclorică tradiţională a Ţării
Codrului*, realizată de prof. Emil Domuţa, pare că vrea să ne conducă strict
spre a cunoaşte de aproape acest eveniment dar în cărticica sa (12 pag.) sunt
concentrate multe alte elemente referitoare la trecutul istoric al aşezării
menţionată mai sus, denumirile pe care le-a avut de-a lungul timpului comuna
Asuaju de Sus cu satul ei aparţinător Asuaju de Jos. Şi cum că autorul
afirmă*Dintre toate manifestările populare obişnuite de multă vreme în satele
zonei Codrului precum hramul bisericilor, ieşitul la ţarină, cununa
seceratului, mersurile la târgurile săptămânale de la Ariniş , Hodod ,Cehu
Silvaniei ori participarea până odinioară la *danţul duminical* sărbătoarea
anuală de la Asuaj
s-a impus întotdeauna prin unicitate,vechime şi masivitatea participării
localnicilor*
Şi cum că Emil
Domuţa fiind ani buni director la unele obiective de frunte pe plan judeţean şi
chiar naţional: Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania; Direcţia Judeţeană
pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Maramureş, şi-a însuşit unele mărturii, la
fel si de la cei mai în vârstă săteni sau de la cetăţenii care acum sunt
trecuţi în nefiinţă, punându-ne în temă că până înainte de primul război
mondial un *Târg al fetelor * se ţinea la Asuaju de Sus de sărbătoarea creştină a
*Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel*.Pe atunci i se mai spunea şi *Târgul
Cireşelor* ori*Târgul Cepsălor*.....După primul război mondial sărbătoarea s-a
strămutat spre toamna şi are loc anual în 14 septembrie*A ajuns să i se mai
spună şi *Târgul Cepelor* şi această schimbare trebuie pusă în legătură cu
anotimpul toamna când se vindeau roadele recoltelor,*regina* fiind ceapa ori cu
ieşirea din limbajul uzual al termenului de *cepsă*,pentru podoabe. Într-o
asemenea rânduială podoabele pentru gătarea părului*cepsele* aveau un rol
central pe lângă împletitul cozilor şi aranjatul artistic al cocului (conciul).*Într-un
aspect cu totul intersant legat de acest eveniment, autorul redă portul
tinerilor cum că *Orice fată purta întotdeauna capul descoperit şi nu purta
năframă decât în noaptea nunţii când se lua jos cununa de mireasă şi naşa o
dăruia cu o primă năframă înflorată*.Legat de faptul că fetele se pregăteau
îndelung pentru a lua parte la târg şi spre a fi pe placul băieţilor, Emil
Domuţa redă în text versurile populare :*Adă doamne târguţu’/Ca sa-mi vie
drăguţu’/Să mă preamble –ntre şetre/ să le fac ciudă la fete/Să mă preamble
prin sat /să le-arăt ce mi-o luat*În partea a doua a lucrării autorul face o
paralelă între acest târg şi *Târgul de fete de pe muntele Găina* şi alte
asemenea târguri desfăşurate odinioară în Transilvania, care au fost
manifestări folclorice legate de sărbătoarea *Naşterea lui Ioan
Botezătorul*(Sănzâienele) care este denumită şi Drăgaica. Sigur, iar după cum
spune şi autorul,între târgurile fetelor de la Asuaju de Sus şi cel de pe
muntele Găina există asemănări izbitoare care nu pot fi explicate prin simplă
coincidenţă. În final prof.Emil Domuţa mai include aspectul că la *Târgul de la Asuaj se organizează în
fiecare an un grandios *Festival Interjudeţean al Folclorului Codrenesc * la
care se strâng artişti profesionişti sau amatori care prezintă un pogram
artistic pe măsura talentului lor. În fond, autorul vrea să arate cum că
complexitatea traditional-artistică culturală şi comercială prin produsele
expuse la vânzare la acest eveniment este redată şi prin versurile extrase din
poezia *Târgul Cepelor de la
Asuaj *scrisă de subsemnatul :*Prin amplasare dimensiune şi
statul/acest târg este ca învierea/dragoste fără început/atuul descântecelor
visătorilor/pentru judecata din urmă/mărturie cercetătorilor(…)/Se
perfecţionează graiul /dacă se confundă acest târg cu raiul*
Vasile Dan Marchiş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu