„Comori ale
patrimoniului natural maramureşean” şi „Academia
română şi biodiversitatea maramureşeană” sunt cele două cărţi scrise de
inginerul Marcian Bîrda şi de profesorul Ioan Nădişan.
Cercetare de teren
Autorii au avut ocazia să facă parte dintr-o comisie de
specialitate iniţiată de Consiliul Judeţean de Ocrotire a Naturii Maramureş,
ocazie cu care, alături de alţi specialişti ai instituţiilor de mediu sau
asociaţii, au străbătut judeţul să identifice arbori protejaţi şi monumente ale
naturii (arborii cu vârstă de peste 100 de ani). Activitatea din teren s-a
exprimat şi concretizat prin declararea unor monumente ale naturii, arii
protejate – etalon ale patrimoniului natural maramureşean.
Inventariere
Astfel, în urma inventarierii celor mai reprezentative
exemplare, în paginile cărţilor sunt prezentate cele mai rare specii de floră
ierboasă, mlaştini miraculoase, Rezervaţia Paleontologică de la Chiuzbaia
(zăcământ de plante unic în Europa folosit în urmă cu 8 milioane de ani),
lostriţa cea rară, rezervaţii geologice şi speologice, arbori seculari de până
la 48 m înălţime (şapte astfel de monumente ale naturii se află pe locul I în
Europa), lumea animalelor (acvila, cocoşul de munte şi de mesteacăn, bufniţa,
cucuveaua, capra neagră, râsul, marmota etc.). Statistica arată că sunt peste
300 de exemplare cu o valoare de excepţie. Dintre speciile de arbori se
detaşează „Tisa”, din cătunul Jolob, comuna Repedea, care are aproape 1.000 de
ani şi este cel mai vechi din Maramureş. Este o specie relictă, indigenă şi
ocrotită la noi în ţară. Este deosebit de apreciată pentru valoarea sa
ornamentală. Seamănă cu bradul şi are o culoare verde închis. Este un conifer
fără conuri şi răşinos fără răşină.
Alţi cercetători
Autorii fac referire la zecile de academicieni care au
cercetat şi au descoperit frumuseţile naturii din Maramureş. Un capitol special
este dedica botanistului borşan Artur Coman, care timp de şase decenii a
cercetat şi a studiat flora şi vegetaţia din Maramureşul istoric. Pentru
realizările sale, este considerat omul de ştiinţă a secolului XX din Maramureş.
Din păcate, nu are o placă comemorativă ori o atenţie specială din partea
autorităţilor locale sau judeţene.
Cel mai mare Muzeu
viu al Europei
Maramureşul este considerat de specialistii din ţară şi din
străinătate ca fiind „Cel mai mare Muzeu viu al Europei”. În final putem spune
că demersul autorilor a făcut o radiografie a comorilor patrimoniului natural
maramureşean. „Urmează ca, la propunerea forurilor de specialitate, să fie
înaintată Consiliului Judeţean Maramureş lista speciilor de arbori seculari
autohtoni sau exotici din judeţ, care să fie declaraţi, printr-o hotărâre,
monumente ale naturii sau arborei ocrotiţi. Vor fi evidenţiaţi prin plăcuţe
indicatoare, iar apoi luaţi în custodie de instituţii abilitate. Unii arbori se
află pe domeniul privat, iar proprietarii ar trebui stimulaţi pentru a nu-i
exploata”, spune dr. ing. Marcian Bîrda, şef Birou Fond Forestier din cadrul
Direcţiei Silvice Maramureş.
Vasile Gherman
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu