marți, 24 decembrie 2024
Crinule, ești un laș!
Ți-au promis Serviciile că îl vor elimina din cursă pe Georgescu?
Acceptarea candidaturii la prezidențiale din partea PSD și PNL este însăși definiția LAȘITĂȚII și DEZONOAREI pentru Crin Antonescu. Corupția morală în cea mai sinistră formă a sa. Crin Antonescu a acceptat să fie beneficiarul loviturii de stat, PARTE A LOVITURII DE STAT.
Așa ai fost toată viața, Crin, te-ai ascuns, dar acum vede lumea întreagă: omul sistemului, ”LAȘUL”, ”IUDA”. N-ai vrut să comentezi pe marginea ilegalității mandatului lui Klaus Iohannis după 21 decembrie, nici despre decizia anti-constituțională și anti-popor a CCR, ca un LAȘ. Ai fost parlamentar 25 de ani, Președinte al Senatului și Președinte Interimar al României: ȘTII! Ai devenit parte a LOVITURII DE STAT și a CONSPIRAȚIEI împotriva poporului!
Știi la fel de bine vă vei pierde în fața lui Călin Georgescu, n-ai nicio șansă. Și atunci, întrebarea cheie: ți-au promis CONSPIRATORII că-l vor elimina pe Călin Georgescu de pe buletinul de vot, să fie siguri că vei fi Președinte? Eu cred, ca toată ȚARA, că DA!
Ești de acord, LAȘULE, să declari oficial că vei ieși din cursa prezidențială, dacă Georgescu va fi eliminat? N-am crezut, Crin, că vei accepta o asemenea dezonoare, mizerie umană, că ești CHIAR un demonic! Înainte de a te confrunta cu Georgescu, vei avea de a face cu mine, amice!
Aurelian Pavelescu
O gașcă de ciolaniști...
Tot ce s-a întîmplat în ultimele zile, din păcate, a întărit impresia românilor că gașca de la putere ține de privilegii și nu e interesată nici de mesajul de schimbare care i s-a transmis la vot, nici de probleme reale ale României.
De la negocieri nu s-a auzit nimic despre discuții legate de măsuri economice, de pensii, salarii, de reduceri bugetare ori de alte măsuri, așa cum se întîmplă la negocierile programelor de guvernare în toate alianțele din lumea civilizată. Nu se dezbate prioritar împărțirea de ministere, ori numele titularilor, ci se discută în principal despre armonizarea tezelor politice de guvernare.
Nu e cazul la noi, unde am auzit doar de cine ce minister vrea și cine să-l conducă. Sau, mai rău: de un acord între Crin Antonescu și partide, conform căruia dacă ajunge președinte în calitate de candidat unic al coaliției, nu îi va cere ulterior demisia lui Ciolacu de la guvern(!!!).
Tot azi ar urma să se bată în cuie, la alte negocieri de seară, lista de miniștri, foarte probabil tot cei vechi, conform informațiilor scurse în media.
În filmul „Titanic” e o scenă savuroasă: pe puntea vasului aproape scufundat, un grup de milionari cere chelnerilor să le servească un ultim coniac extra-fin: „Domnilor, dacă e să ne ducem la fund, măcar să o facem cu stil!”.
Pe Titanicul numit România, gașca Iohannis-PSD-PNL-UDMR se pregătește să se ducă la fund, cu tot cu țară, dar fără stil.
(inpolitics)
Sărbători cu bine!
Dragul nostru Dragos Gelu,
Sărbătorile sunt despre regăsire, despre liniștea care se așează în suflet atunci când ești înconjurat de oameni buni.
Oameni care înțeleg grija - față de ei, față de ceilalți, față de natura care ne primește mereu, chiar și atunci când o uităm.
Sunt despre momente simple, dar autentice, care te hrănesc și te învață să prețuiești viața, curățenia din jur și din tine.
Când alegem să fim mai buni, creăm spațiu pentru evoluție. Când alegem să respectăm ceea ce ne înconjoară, aducem echilibru.
Iar asta înseamnă sărbătoare cu adevărat: o alegere conștientă de a fi prezenți, de a iubi mai mult, de a construi o lume mai curată și mai blândă.
Sărbători cu bine!
Echipa Let's Do It, Romania!
Declarația zilei - Gheorghe Mihai Bîrlea
„Jalnic și grav. Actorul Florin Zamfirescu își asumă un rol demagogic impropriu carierei lui actoriceștii și pedagogice. Parada lui de vorbe fac parte dintr-un scenariu ce nu-i onorează cariera. Balansul, declamarea dramaturgică a orientărilor actuale sunt derutante emoțional dar îl plasează în categoria celor care cultivă negativismul, deși în cariera lui s-a realizat exact în timpul pe care pare că nu- l înțelege. Metamorfozele în societate, în nici o epoca istorică, nu aduc satisfacție tuturor. Dar a susține, un personaj ce se ascunde în spatele unor fraze ce explorează emoțional sensibilitatea unor persoane de bună credință, înseamnă implicit o regretabilă " arta," a demagogiei teatrale. Păcat!”Toate reacţii
Sumar Literomania nr. 355-356/2024
Numărul dublu, de sărbători, al Literomaniei (nr. 355-356) este online și vă propune, la „Cartea săptămânii”, volumul „Cartea de Crăciun” de Selma Lagerlöf (Editura Humanitas, 2011, trad. de Liliana Donose Samuelsson și ilustrații de Ilon Wikland). În sumar mai puteți citi: o proză inedită de Crăciun semnată de Cătălin Pavel, răspunsuri noi, semnate de Veronica D. Niculescu, la ancheta noastră literară, o prezentare video, însoțită de un fragment din carte, a volumului „Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții” de Adina Dinițoiu (recent reeditat la Editura Tracus Arte), cronici de carte semnate de Rodica Grigore și Mioara Angheluță, un poem (în spaniolă) de Washington Daniel Gorosito Pérez, ultima parte a prozei „De partea umbrei” de Adolfo Bioy Casares, în traducerea lui Dominique Ilea, rubrica „Dicționar recent” de Dorica Boltașu, proză de Liviu Nelio și Dana Banu, o cronică de Robert Gabriel Popa (la poșta redacției), precum și rubricile „Pastila de înțelepciune” și „Pucă show” (de Bozz). Vă dorim lectură plăcută și Sărbători frumoase, cu multe cărți bune! Un autor, o carte (VIDEO):„Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții” de Adina Dinițoiu |
O antologie minunată despre Toamnă, marca „eCreator” Baia Mare
N-am dorit să treacă 2024 fără să consemnez apariția antologiei „Literele toamnei noastre”, editura „eCreator” Baia Mare, colecția „Antologica”, 2024.
Antologia „Literele toamnei noastre” propusă de
către scriitorul, antalogatorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, ilustrată cu
lucrări deosebite ale pictoriței Carmen
Mihaela Coca este deja arhicunoscută, atât prin design, concepția grafică,
format și valoarea intrinsecă a materialelor publicate. În această antologie de
toamnă semnează un număr de patruzeci și doi de autori.
Ca de fiecare dată, pentru a nu stârni orgolii
(scriitorii au acest defect!) sau motive de nemulțumire, editorul Ioan Romeo Roșiianu i-a așezat în ordine
alfabetică, ca-n catalogul electronic al clasei de elevi și bine a făcut.
Poetul Gheorghe
Apetroae își îndeamnă iubita: „Să vii, eu, cu cerneala sidefie a iubirii
tale,/ din călimara vieții mele, am ținut să-ți scriu/ pe jumătatea inimii
ce-am despicat-o stea/ cu har, să-mi cazi, în sângele de-atunci, să vii...!”.
Poeta Rodica
Ioana Bândilă suferă din dragoste: „Agonie și extaz, moarte și-nviere,/ Am
renăscut din propria durere,/ să clădim un nou început/ din propriul sfârșit,/
din propriul trecut”.
Poeta Violeta
Bobocea se identifică cu o frunză a toamnei: „Sunt doar o frunză rătăcită,/
răvășită de tristețe,/ de tainice, nevăzute doruri,/ un gând mă apasă, mereu dă
târcoale,/ frunzișul toamnei mă alintă...”.
Poetul Sergiu
Botezatu ne amintește de Bacovia: „Din ochii mei plouă cenușa/ Clipelor
arse-n amintiri/ Și ruginit e lacătul la ușa/ Viselor unde-am dormit”.
Prozatoarea Adriana
Crăciun ne propune să poposim „În parc” în acest anotimp ruginiu, fiindcă
„...toamna, cu ciclicitatea și frumusețea ei efemeră, ne învață că în fiecare
sfârșit se află o nouă scriere a sinelui”.
Prozatoarea Gabriela
Dimitriu ne face să lăcrimăm în proza scurtă „Toamna târzie a inimii” și vorbește despre o
boală incurabilă încă – cancerul.
Poeta Mirela
Ianus Dinga afirmă că: „Viața-i doar un scâncet de pendulă,/ rugăciuni de
spice la solstițiu,/ imnul albăstrui de campanulă/ și cu moartea falsul
armistițiu”.
Poetul Florin
Dochia ne spune că: „Am nimerit un anotimp bizar”, motiv de a face un
„Popas inert într-un viu nicăieri” și de a afla „Secretul cafetierei”, apoi e
decis și ne amenință cald „Voi întârzia o vreme pe țărmul acestui râu”, când
„lângă trupul inert al barcagiului// într-o zi el mă va trece râul/dar nu azi”.
Poetul șișeștean Florin Dragomir are probleme cu frigul, metaforic vorbind:
„Mă-nvelesc cu versuri noaptea când mi-e frig și dor de tine/ Și aș vrea cu
precădere clipa să mi-o îndulcesc/ Ghemuit sub țolul slovei toți ar crede că
mi-e bine/ Dar mi-e frig în suflet tare și nu pot să mă-ncălzesc”.
Poetul Gelu
Dragoș vorbește despre „Singurătatea pietrei”, ar vrea „Aripi noi” , se
laudă că „Voi scrie un poem pentru tine” și se gândește la ”Anotimpuri”: „prin
fața geamului meu/ Anotimpurile trec/ În pas de voie./ Uneori le număr/ Alteori
nu le țin seama/ Ademenitoare cum sunt ele/ Uneori chiar îmi bat la fereastră/
Discret/ Prietenește/ Semn că se apropie vremea/ Să aleg unul/ În care să-mi
petrec/ Veșnicia...”.
Poetul Teodore
Dume are o relație bună cu Creatorul: „...nu m-a întrebat nimic/ știa totul/
chiar și cu ce costum/ sunt îmbrăcat/ la orele dintre noapte și zi/ apoi am
aflat că știe/ în ce și în ce zi m-am născut/ mi-a spus La mulți ani/ la capătul celălalt al firului/ era Dumnezeu”.
Poeta Claudia
Mariana Filipescu are dezamăgiri în
dragoste: „M-ai respins ca pe un corp străin, învinețindu-mă cu tăceri viclene/
Acum, iubirea mea este un nufăr alb uitat pe oglinda enigmă a vieții”.
Poeta Liliana
Gabroveanu se prezintă cu poeziile: „Tablou de iarnă timpurie”, „Ceaiul
iubirii”, „Andrele”, „Sahara„ , „Zbor”, „Amintire” și „Perseidele”: „Tu ești cu
sufletul departe./ Eu, cu visele-mi deșarte./ Totul ne desparte.// Gândurile
stau să le așez./ Bezna să mi-o luminez./ Inima s-o liniștesc”.
Poetul
Dan Dumitru Gârjoabă participă la această antologie atât cu
poezie cât și cu proză scurtă. Pentru domnia sa: „În acest peisaj de toamnă,
totul pare a fi o reflexie a sufletului, unde fiecare culoare, fiecare miros,
aduce aminte de trecerea timpului și de fragilitatea fericirii”.
Poeta Valentina
Geambașu iubește acest anotimp fiindcă: „E toamnă în mine, afară în curte,/
În taină, în odaie se zbat vise sumbre,/ Amintirile-și fac prin odăi de gând
punte/ Copilărie pictată cu vise și umbre?/ E toamnă afară și-n geam
burnițează,/ Timp Bacovian creionez în singurătate...”.
Poeta Daria
Hristina adoră culorile toamnei: „Culori.../ Reprezentate de mii de
frunze.../Mai fermecătoare decât un buchet de flori...”.
Poetul Marius
Ionescu îi scrie „Scrisoare toamnei”: „ Doamnă toamnă,/ mai lasă-mi
mângâierea/ ce m-a eliberat/ din neputința/ unei confruntări/ cu durerile
amintirii...”.
Poeta Mariana
Eftimie Kabbout se prezintă cu un grupaj de poezii, în care preamărește
clipa: „În pieptul unei șoapte-aș prinde clipa!/ O zi să fie inimă și ea!”.
Poeta Mariana
Kiss ne face să-ndrăgim definitiv acest anotimp al bogăției: „nu știu când
toamna/ și-a așezat sânii/ pe pieptul tău/ ademenindu-te/ cu mirosul de gutui
copt/ și cu sărutul ei viclean//(...)nu știu când te-ai pierdut/ printre
nopțile reci/ cu cămașa descheiată/ strivind cu tălpile picioarelor/ roua
dintre literele mele”.
Scriitorul, criticul literar și profesorul Valentin Lupea ne captează atenția cu
„Arta concepută ca meșteșug și originea ei prometeică”, „Socrate și noțiunea de
artă”, „Ambiguitatea sofistică a lui Socrate, sofist, dar și dușman firesc al
acestora”, „Ideea de artă, germinată din retorica sofistă” și „Aspectul
distructiv, dar și constructiv al criticii sofiste și al democrației grecești”.
Poeta Ana
Liliana Mihai este inspirată să scrie în acest anotimp al culorilor:
„Iubite, este toamnă iar,/ Câmpia toată e pustie,/ Doar gândul meu este
hoinar,/ Pe rând nebun de poezie”.
Scriitorul și epigramistul Constantin Mîndruță ne propune, nici mai multe, nici mai puține,
decât douăzeci de epigrame, stârnind zâmbete, unele amare: „Nopțile m-au
încercat/ Cu sticla lângă obraz,/ Hristos, iată, a-nviat,/ Eu mă lupt să rămân
treaz”.
Poeta Liliana
Moldovan are „Dorințe”: „Scrie-mi în palmă/ cuvinte/ cu miros de crizanteme./
Din frunze brumărite/ fă culcuș/ s-adoarmă poezia/ pe șuvițe aurii.//
Sărută-mă,/ când vântul mângâie/ coama frunzelor răscoapte.// În ploaie să-mi
furi o îmbrățișare/ de sub umbrele colorate/ să germinăm dorințe incitante!”.
Poetul Vlad
Opran are un cult pentru „Floarea soarelui”: „...Acum văzduhul călătorește
pe dealuri,/ Plopii bat în ferestre pe țărmuri de lut,/ Florile soarelui
alcătuiesc pentru valuri/ Un port în miezul câmpiei, pe unde-am trecut”.
Poeta Antonia
Pitu își caută „Drumul spre lumină” după ce a călătorit „prin spini”:
„Drumul cu spini m-a doborât,/ Căzută, rănită, n-am mai găsit scăpare,/ Acum,
în locul ăsta m-am oprit,/ Visarea-mi este singura alinare”.
Poetul-preot Gheorghe
Pop ne spune, cu luciditate și ușurința creștinului care n-a ieșit din
cuvântul lui Dumnezeu, că „Mă aflu aproape la capătul de drum”:
„...nestăvilitul Dor reverberează în Mine/ și nu vrea să mă părăsească orice
i-aș spune/ până când nu voi găsi și gusta/ dintru Adâncul Lui tainic
Apa-Cea-Vie,/ Elixirul Nemuririi și Fericirii eterne/ după Care Sufletu-mi
tânjește neostoit/ de când ființează și are Conștiință de Sine”.
Poeta
Mariana Popa Potaisa cultivă o „Grădina sentimentelor”,
unde: „În fiecare dimineață, surorile naturii/ mă salută, semnal de prietenie
îmi dăruiesc/ prin corole deschise/ pentru fluturi și pentru dragostea mea când
spre ele/ mă-ndrept./ sunt sigură că florile au suflet...”.
Poeta Aurelia
Rînjea vrea să fie „colindată” de toamnă: „Colindă-mă/ În fiecare seară de
toamnă/ Să privim ca niște copii/ Prin fereastra aprinsă/ La gura apelor să
scriem/ Povestea noastră. (...)//„Adună-mă/ Strânge-mă/ Sărută-mă/ Între file
de carte/ În cântecul de frunze/ Al verbului...”.
Poetul Ioan
Romeo Roșiianu ne amintește de
„Clepsidra vieții”, despre „Depărtarea de trup”, este „Depășit de lacrimă și
trudă”, vrea un ”Descântec de inimă albastră” și să cineze cu Dumnezeu: „...eu
lui Dumnezeu i-am spus părerea/ despre risipirea-n ce-i lumesc// deci mă duc
spre El cu inima curată/ o să bem pocalul pân la fund/ o să bea din vin și
niciodată/ n-o să se mai odihnească-n prund// de pe nori vom coborî pe vânt/
Dumnezeu va ține furia departe/ eu mă voi mai strecura ca gând/ într-un colț de
pagină de carte”.
Poeta Ioana
Stana ne descrie „Toamna în Țara mea”: „...Coșuri stau cu poame pline/
Proaspăt strânse din livezi/ Ce-și așteaptă gospodine/ Să se întreacă în
dovleci./ Cam așa a scris Cuvântul/ Literele toamnei noastre/ Cam așa e azi
Pământul/ Țării mele și a voastră”.
Poeta
Felicia Ana-Maria Stan este atentă la timpul nemilos și e
„În urma bunicilor”: „Ne mor bunicii, și-n urma lor/ Ca zestre, ne lasă
iubirea,/ Ei vor fi pe un cer nemuritor,/ Alinându-ne dorul cu privirea”.
Poeta Lucia
Steffens leagănă „iubirea-n versuri”: „Și a venit și toamna-n curcubeu,/ Nu
mai rămân decât câteva dorințe,/ Prin gânduri rătăcite, să plutim,/ Printre
florile iubiri în toamne rătăcite.// Învelește-mă în nopți astrale.../Să ne
iubim hrănind săruturi dulci,/ Că vine iarna ce ne leagă-n versuri/ La foc de
lemne să depănăm povești”.
Poeta Ioana
Stroe are „Sfioase gânduri...”: „Am murit de dor de tine/ Și-am privit spre
cer plângând,/ Mi-am închis în slove plânsul/ Și-am plecat ușor, subtil...”.
Prozatoarea Amina
Timiș dorește „O simfonie a schimbării”, unde: „Frunzele ne învață că
despărțirea nu este un final, ci o transformare. Când cad, ele nu plâng după
ramurile care le-au susținut, ci își îmbrățișează căderea cu eleganță. La fel,
în viața noastră, adesea trebuie să renunțăm la lucruri dragi, la vise sau
relații care nu ne mai servesc. Aceasta este frumusețea toamnei, ne învață să
ne lăsăm purtați de vântul schimbării, să ne regăsim în momentul prezent”.
Prozatoarea Eliza
Rosanna Tiu este prezentă cu proza scurtă „Stanislava și Spărgătorul de
nuci” și ne descrie cât de grele sunt lecțiile de balet și cât de mult trebuie
să trudești pentru a ajunge în lumina reflectoarelor.
Poeta
Loreta Toader
ne propune „Taina Învierii”, „Ce este clipa...”, „Roata timpului tăcut”,
„Schimbare”, „Tandrețe” și un crez în poezia „Sărut”: „Eu voi scrie poezia doar
așa cum mi-am dorit/ Nu voi scrie ce vor alții, vorbe goale-n infinit/ N-am să
milogesc la porți ce mi-au fost închise-odat/ Cuvinte de ocară n-am să-mprăștii
niciodat”.
Scriitorul Al.
Florin Țene, președintele Național al Ligii Scriitorilor Români, Părintele
Zilei Limbii Române, ne prezintă patru poeme, unul mai duios ca altul: „Când a
trecut atâta amar de vreme?/ Iubito, peste noi zăpezi s-aștern,/ Cât sunt aici
cu tine, nu te teme/ Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern”.
Poetul Ionuț
Țene este prezent cu un grupaj de șapte poeme, printre care și „Stea
cerbului”: „Înserarea crăpată/ În depărtarea deșertului vorbei/ Se înalță
cuvintele/ Gloanțe pe harfa mâniei/ Lacrimi îmbrăcate/ de singurătatea izvoarelor/
Cântă doina întrebării cu Fluierul/ Din osul piciorului unui cerb/ care duce
apa să adape întoarcerea/ în bătaia puștii de lemn”.
Poeta Titina
Țene se prezintă cu patru poezii și face pledoarie pentru căței, aceste
animale credincioase și terapeutice pentru om: „Stă pe bancă-n parc bătrâna/
lângă ea e un cățel/ tot ce i-a rămas pe lume/ este acest suflețel...//Se
gândește la trecut/ anii nu poate să-i schimbe/ iar cățelul lângă ea/ sara-n
sus și face tumbe...// Are doi bani în batistă/ cumpără cu ei o pâine/ din care
mănâncă ea/ ce rămâne dă la câine....”.
Poeta Daniela
Văleanu deplânge în versurile ei viața stresantă din ziua de azi: „Rutina
zilnică,/ muncă, laptop,/ telefon,/ viața pe internet,/ nu/ ne mai aparținem,/
mobilul e/ parte din noi...”.
Poeta Mărioara
Vișan ne spune că „Am învins
moartea” și pornește o „Hora ielelor” dar „Merele bunicii” sunt încă gustoase
și totuși neglijate: „...An de an, livada bunicii dă din ce în ce mai puține
roade./ Nimeni nu mai gustă din merele bunicii, nici măcar eu./ mă întreb
uneori de ce nu-mi plac merele cu gust de copilărie./ Îmi răspund singură,
pentru că merele bunicii au dispărut o dată ce ea”.
Poetul
Costel Zăgan joacă „Șah cu Absurdul”: „Dragă Kitty/
să știi că AlphaZero/ mi-a acceptat provocarea/ va juca după ora stingerii/ cu
mine/ o partidă de șah/ să vedem/ cine va fi mai creativ/ Anna Frank/ sau/
AlphaZero/ apropo/ știi ultima noutate/ sunt îndrăgostit până peste cap/ am să
văd dacă AlphaZero se prinde sau nu”.
Chiar dacă cei patruzeci și doi de poeți și
prozatori (unii debutați, majoritatea consacrați, cu opere de luat în seamă)
provin din cele patru zări și țări (mă refer la cei din diaspora), deși unii
fac parte din Uniunea Scriitorilor, Liga Scriitorilor sau UZPR, locul de
aterizare este la Baia Mare, la „eCreator”, la mijloc de toamnă roditoare, proslăvind
Cuvântul scris. Felicitări tuturor celor implicați în proiect.
Gelu DRAGOȘ, UZPR
.jpg)
Semnificațiile zilei de 24 decembrie 2024
Evenimente
- 640: Papa Ioan al IV-lea devine papă.
- 1294: Papa Bonifaciu al VIII-lea este ales papă, înlocuindu-l pe Celestin al V-lea, care a abdicat.
- 1777: O expediție condusă de James Cook a ajuns la Insula Crăciunului, cel mai mare atol de corali din lume.
- 1814: Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord au semnat tratatul de la Gent, prin care au pus capăt Războiului din 1812.
- 1818: Austriacul Franz Gruber a compus muzica celebrului cântec de Crăciun „Stille Nacht”.
- 1865: Șase veterani sudiști ai Războiului Civil American au pus bazele organizației Ku Klux Klan – Societatea "cagulelor albe".
- 1871: Premiera, la Opera din Cairo, a operei „Aida” de Giuseppe Verdi (libretul Antonio Ghislanzoni).
- 1893: Industriașul american Henry Ford a testat primul său motor de automobil.
- 1897: Octavian Goga a debutat cu versuri în revista "Tribuna" din Sibiu.
- 1924: Albania devine republică.
- 1962: România și Elveția au ridicat relațiile diplomatice la nivel de ambasadă.
- 1964: Inaugurarea Teatrului „Ion Creangă” din București cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru; decretul de construire a teatrului a fost emis pe 4 mai 1965.
- 1968: Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii. William Anders a fotografiat răsăritul Pământului.
- 1979: Uniunea Sovietică invadează Afganistanul pentru a susține guvernul comunist.
- 1999: Papa Ioan Paul al II-lea a marcat începutul marelui jubileu al anului 2000 la Bazilica Sfântul Petru din Roma.
Nașteri
- 3 î.Hr.: Galba, împărat roman (d. 69)
- 1166: Ioan al Angliei, rege al Angliei (d. 1216)
- 1588: Constance de Austria (d. 1631)
- 1635: Mariana de Austria, regină a Spaniei (d. 1696)
- 1740: Anders Johan Lexell, matematician suedezo-rus (d. 1784)
- 1761: Jean-Louis Pons, astronom francez (d. 1831)
- 1784: Marea Ducesă Elena Pavlovna a Rusiei (d. 1803)
- 1798: Adam Mickiewicz, poet polonez (d. 1855)
- 1818: James Prescott Joule, fizician englez (d. 1889)
- 1836: Joaquín Agrasot, pictor spaniol (d. 1919)
- 1837: Elisabeth Wittelsbach, împărăteasa Austriei, cunoscută sub numele de Sisi (d. 1898)
- 1845: Fernand Cormon, pictor francez (d. 1924)
- 1845: George I al Greciei (d. 1913)
- 1854: Aristizza Romanescu, actriță română de scenă (d. 1918)
- 1879: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin, soția regelui Christian al X-lea al Danemarcei (d. 1952)
- 1881: Juan Ramon Jimenez, poet și eseist spaniol, laureat Nobel (d. 1958)
- 1886: Michael Curtiz, regizor american de origine maghiară (d. 1962)
- 1896: Sandu Tudor, scriitor și jurnalist român, apoi monah, cu numele Daniil (d. 1962)
- 1900: Ion Valentin Anestin, artist grafic român, grafician, pictor, sculptor, jurnalist și dramaturg (d. 1963)
- 1903: Joseph Cornell, sculptor american (d. 1972)
- 1906: James Hadley Chase, scriitor englez (d. 1985)
- 1910: Fritz Leiber, scriitor american de SF și fantasy (d. 1992)
- 1922: Ava Gardner, actriță americană (d. 1990)
- 1924: Vasile Cosma, actor român (d. 2002)
- 1925: Tudorel Popa, actor român (d. 1978)
- 1940: Constantin Oțet, antrenor român de fotbal (d. 1999)
- 1942: Doan Viet Hoat, activist pentru drepturile omului vietnamez
- 1943: Tarja Halonen, politiciană finlandeză, președinte al Finlandei (2000-2012)
- 1944: Titu Nicolae Gheorghiof, politician român
- 1944: Bela Kamocsa, muzician român de naționalitate maghiară, co-fondator al grupului Sfinții, ulterior Phoenix (d. 2010)
- 1945: Lemmy Kilmister, muzician și basist englez (Motörhead), (d. 2015)
- 1949: Mircea Diaconu, actor român de teatru și film (d. 2024)
- 1957: Hamid Karzai, politician afgan, președintele Afganistanului (2004-2014)
- 1958: Ionela Lăzureanu, sculptoriță română
- 1959: Lee Daniels, regizor american de film
- 1961: Ilham Aliyev, politician azer, președintele Azerbaidjanului (2003-prezent)
- 1964: Liviu Nicolaescu, matematician român
- 1967: Marina Scupra, cântăreață română (d. 2017)
- 1968: Marian Pană, fotbalist și antrenor român de fotbal
- 1970: Amaury Nolasco, actor american
- 1971: Ricky Martin, cântăreț pop portorican
- 1973: Grutle Kjellson, muzician norvegian
- 1974: Marcelo Salas, fotbalist chilian
- 1975: Marius Ianuș, scriitor român
- 1977: Américo, cântăreț chilian
- 1977: Cristian Bratu, fotbalist român
- 1978: Yıldıray Baștürk, fotbalist turc
- 1978: Ciprian Manolescu, matematician român
- 1980: Stephen Appiah, fotbalist ghanez
- 1980: Cristian Ciubotariu, fotbalist român
- 1983: Rareș Dumitrescu, scrimer român
- 1984: Aurelia Borzin, poetă moldoveană
- 1990: Ionel Istrati, cântăreț și compozitor moldovean
- 1991: Louis Tomlinson, cântăreț britanic, membru al trupei One Direction
- 1992: Serge Aurier, fotbalist ivorian
- 1993: Andrei Manyur, fotbalist român
Decese
- 1524: Vasco da Gama, navigator portughez (n. 1469)
- 1660: Mary de Orange, fiica regelui Carol I al Angliei și mama regelui William al III-lea al Angliei (n. 1631)
- 1813: Împărăteasa Go-Sakuramachi a Japoniei (n. 1740)
- 1863: William Thackeray, romancier englez (n. 1811)
- 1872: William Rankine, inginer și fizician scoțian (n. 1820)
- 1886: Louis-Théodore Devilly, pictor francez (n. 1818)
- 1912: Édouard Detaille, pictor francez (n. 1848)
- 1928: Leonard Nae, tenor, supranumit "prințul operetei românești" (n. 1886)
- 1929: Nasreddine Dinet, pictor francez (n. 1861)
- 1935: Alban Berg, compozitor austriac (n. 1885)
- 1964: Kukșa al Odessei, sfânt ortodox din Imperiul Rus (n. 1875)
- 1976: Duarte Nuno, Duce de Braganza (n. 1907)
- 1980: Karl Dönitz, amiral și om politic german, succesorul testamentar al lui Adolf Hitler la conducerea celui de-al Treilea Reich (n. 1891)
- 1984: George Marcu, compozitor, dirijor, folclorist și cântăreț de origine aromână (n. 1913)
- 1989: Danny Huwé, jurnalist belgian (n. 1943)
- 1994: John Osborne, dramaturg și producător de film englez (n. 1929)
- 2008: Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman, scriitor român (n. 1923)
- 2008: Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005 (n. 1930)
- 2008: Samuel P. Huntington, politolog american (n. 1927)
- 2016: Richard Adams, romancier englez (n. 1927)
- 2018: Eugenia Bosânceanu, actriță română de teatru și film (n. 1925)
Sărbători
- Ajunul Crăciunului (Calendar ortodox și greco-catolic)
- România: Ziua luptătorului antitero - FOTO.
Sursa: Wikipedia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)