Țara, peisajul...
Mi-ngheață sufletul
când văd
mesteceni într-o pace-așa
adâncă –
mintea mea răvășită,
inima mea vlăguită...
mi-e dor ades să urc un deal
sau să admir o gârlă curgândă...
Ce mai sunt
ce-a mai rămas să fiu...
învață-mă, Doamne,
să Te culeg
din însuși peisajul
plămădit de Tine
din prospețimea
frunzei și unduirea ierbii
din umezeala ochiului de cerb...
V-aș dărui,
prieteni, din grădina de gând
un fir de liniște și încântare
frunza presată-n pagini de hârtie
se face cu timpul poezie...
de-aș putea strânge
la un loc
din câmpul amintirii trudit
iubirile celor ce m-au iubit...
S-au stins panselele din ochii tăi
mă văd zburătăcit din rostul meu
chenarul lumii se răsfiră în cărări –
Țara mai întâi de
toate
și mai presus de Țară, Dumnezeu
Baden / Martie
2018
NOTA: Va invitam sa
deschideti pagina cu creația
poetului-artist:
Balta de pe Brewery
Preluare http://www.alternativaonline.ca/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu