Modalităţi de protejare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului mobil și arheologic din judeţul Maramureş

- strategie, obiective şi sinteza acţiunilor DJC Maramureş în anul 2022 -

                                      Director

 Dr. Ioan MARCHȘ

Redactarea unei sinteze a activităţilor Direcției Județene pentru Culturӑ Maramureș are la bază punerea în practică a aspectelor din Strategia Naţională a Patrimoniului Cultural Naţional, dar şi din strategia judeţeană influenţată de factorii locali şi regionali, trebuind să includă o cât mai generoasă definire a dimensiunii culturii şi patrimoniului, astfel încât toţi cei interesaţi, precum şi organismele active din domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, să-şi poată regăsi domeniul propriu de activitate şi modalitatea de a şi-l păstra sau îmbunătăţi.

 Cultura este definită ca totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Cultura are un rol central în dezbaterile privind viitorul Omenirii, ceea ce necesită să înţelegem Cultura nu doar ca un consumator de resurse, ci şi ca un factor de dezvoltare socială. În acest sens, Cultura devine un instrument pentru realizarea altor obiective sociale şi economice (precum: ocuparea forţei de muncă, beneficii economice şi educaţionale, coeziune socială, reducerea fenomenelor de devianţă socială) şi trebuie înţeleasă ca având valoare şi dinamică transsectorială. O asemenea abordare instrumentalizată a Culturii nu este curentă în ţările est-europene şi se impune o schimbare radicală de concepţie privind locul şi rolul culturii în viaţa economică şi socială, raportul ei cu celelalte sectoare, precum şi în legătură cu proiecţia imaginii ei în spaţiul public şi cu percepţia acestei imagini.

Cultura este un factor fundamental al vieţii sociale:

-         dezvoltă potenţialul intelectual la nivel naţional şi capitalul uman în special;

-         creează, prin afirmarea diversităţii culturale, o societate deschisă şi conştientă de valoarea celuilalt;

-         este mediu al integrării sociale;

-         este esenţă a identităţii naţionale;

-         este fundamentală pentru cooperarea şi comunicarea interumană;

-         este mediu al transformării sociale (mentalitate);

-         reduce disparităţile economice între diferite categorii sociale;

-         este o dimensiune a civilizării şi civilizaţiei.

            Cultura determină, ca factor al dezvoltării economice:

-         creşterea calităţii vieţii şi atragerea de investiţii;

-         dezvoltarea activităţilor turistice;

-         crearea unor noi pieţe de muncă;

-         crearea unor industrii culturale;

-         dezvoltarea economică prin relaţia sa cu capitalul social;

-         definirea funcţiilor economice ale unor regiuni sau oraşe;

-         favorizarea migraţiei capitalului uman spre diferite regiuni economice.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş a funcţionat în anul 2021 având la bază 8 posturi dintre care 1 funcţionar public de conducere şi 7 funcţii publice de execuţie şi o structură organizatorică formată din 4 compartimente după cum urmează:

-          Compartimentul Patrimoniul cultural naţional mobil şi imaterial

-          Compartimentul Monumente istorice şi arheologie

-          Compartimentul Financiar-Contabilitate, salarizare, administrativ, achiziţii publice

-          Compartimentul cultură, management, resurse umane.

          Potrivit Ordinului ministrului culturii  nr. 2504/2022 ȋncepând cu data de 01.01.2022 Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş are aprobat un număr de 8 posturi dintre care 8 posturi finanţate.

            Patrimoniul Cultural Naţional reprezintă ansamblul resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie; patrimoniul cultural naţional cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului.

La baza elaborării strategiei elaborate de DJC în domeniul patrimoniului cultural naţional, pentru judeţul Maramureş se regăsesc următoarele principii fundamentale, în concordanţă cu Strategia Naţională a Patrimoniului Cultural Naţional:

 

a.    Participarea cetăţenilor:

-  patrimoniul cultural este indispensabil pentru o viaţă echilibrată şi completă;

-  orice cetăţean român şi vizitator al României are acces la patrimoniul cultural naţional, dar şi datoria de a proteja patrimoniul cultural şi dreptul de a beneficia de el prin învăţare şi vizitare;

- fiecare generaţie are datoria de a proteja acest patrimoniu şi de a-l face accesibil pentru generaţiile viitoare şi pentru întreaga omenire, ca bun universal.

 

b. Îmbunătăţirea administraţiei în sectorul Patrimoniului Cultural

    DJC Maramureş, precum şi alte autorităţi judeţene avizate au datoria să se asigure că patrimoniul este protejat, administrat, conservat şi accesibil, în cea mai potrivită manieră cu putinţă. La nivel judeţean, aceste instituţii trebuie să garanteze:

-  reducerea birocraţiei în domeniul administraţiei privind documentele patrimoniului cultural;

-  urmărirea şi adaptarea (prin propuneri către forul administrativ superior) cadrului legislativ la nevoile reale şi actuale, inclusiv la normele internaţionale din domeniu;

-  supravegherea şi monitorizarea acţiunilor din domeniu.

   Cheltuielile de investiţie în resursele patrimoniale judeţene (inclusiv pentru personalul aferent) ar trebui să crească pentru a satisface nevoile financiare ale sectorului patrimonial cultural prin evidenţierea în studii sau alte tipuri de informări privind importanţa sectorului şi efectele sale benefice asupra altor sectoare economice, precum turismul sau contribuţia sa la bunăstarea socială şi educaţională.

c. Dezvoltarea resurselor culturale

            Protejarea patrimoniului cultural impune cercetarea, studierea, interpretarea şi prezentarea acestuia, astfel încât să se găsească formula optimă de apreciere a sa şi de recunoaştere a aportului adus la nivel incluziunii sociale şi al creşterii economice.

            Pentru ca patrimoniul cultural să devină o bază a acţiunilor prezentate este nevoie ca el să fie îngrijit, documentat, protejat, conservat şi făcut accesibil, la nivel fizic şi intelectual. De aceea, se impun măsuri de prevenire şi punerea în aplicare a unor măsuri împotriva deteriorării patrimoniului cultural.

d. Folosirea durabilă a resurselor patrimoniului

            Proprietatea şi folosirea resurselor patrimoniului cultural trebuie făcută într-o manieră durabilă şi aplicând principii ale conservării integrate, prin:

- corelarea activităţilor culturale (sau privind patrimoniul cultural) între diferiţii actori implicaţi, precum cei guvernamentali, reprezentanţii sectorului privat şi de voluntariat;

- luarea în considerare a factorului social al comunităţilor existente şi a economiei care le poate susţine în timp pentru proiectele ce implică iniţiative în domeniul patrimoniului cultural;

- promovarea şi aducerea la cunoştinţă a importanţei bogăţiei patrimoniului cultural şi responsabilitatea fiecăruia de a participa la protejarea sau utilizarea controlată a bunurilor patrimoniului cultural;

- promovarea unor politici fiscale şi financiare în beneficiul patrimoniului cultural.

Teoriile culturale contemporane consideră patrimoniul cultural drept o parte a Patrimoniului, domeniu în care patrimoniul cultural se completează armonios cu patrimoniul natural. Împreună, cele două subdomenii constituie moştenirea pe care fiecare generaţie o lasă urmaşilor. În această schemă logică, subdomeniul patrimoniului cultural cuprinde patrimoniul cultural material – cel imobil (monumentele istorice), cel mobil (mai ales bunurile culturale aflate în muzee şi colecţii) – şi patrimoniul cultural imaterial.

 Patrimoniul cultural naţional trebuie să constituie o prioritate a Strategiei culturale a judeţului Maramureş, bazată pe următoarele argumente:

1) valoarea arhitecturală, artistică, istorică a patrimoniului cultural material imobil construit, în acesta reliefându-se pregnant cele 8 Biserici de lemn din Maramureş, incluse în Lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO). Totodată, judeţul Maramureş are incluse în Lista Monumentelor Istorice 2015, un număr de 610 obiective.

2) valoarea patrimoniului cultural mobil – cu precădere, cărţi vechi şi icoane clasate sau susceptibile a fi clasate în cele 2 categorii, cf. Legii 182/216: Fondul patrimoniului cultural naţional şi Tezaurul patrimoniului cultural naţional; De asemenea, un aspect important îl reprezintă creaţiile artiştilor plastici reuniţi în mişcarea „Şcoala băimăreană de pictură” sau „Centrul Artistic Baia Mare” şi a UAP – filiala Baia Mare.

3) valoarea patrimoniului imaterial, cu o mare bogăţie de tradiţii şi de obiceiuri din zone etnofolclorice consacrate (Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului), cu evenimente culturale majore – precum „Horea cu noduri”, „Tânjaua de pe Mara”, „Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă - Marmaţia”, „Udătoriul din Şurdeşti”, „Horea la Prislop” etc.

4) agravarea continuă a degradării patrimoniului construit, numărul şantierelor de restaurare şi de conservare fiind mic, din cauze financiare;

5) patrimoniul cultural conferă judeţului nostru o identitate inconfundabilă;

6) potenţialul turistic consistent al patrimoniului cultural, care poate deveni o componentă a dezvoltării durabile a judeţului.

Starea acestui Patrimoniu este o problemă a comunităţii şi de aceea trebuie să devină o prioritate în politica administraţiei locale şi în acţiunea forţelor societăţii civile.

 Probleme majore :

            Cauzele care generează disfuncţii şi vulnerabilităţii, pe categorii, în domeniul patrimoniului:

1.       neştiinţa şi nepăsarea autorităţilor, absenţa voinţei politice, proasta gestionare a patrimoniului de către autorităţi;

2.      lipsa de educaţie, nerespectarea legislaţiei;

3.      imprecizia inventarului şi evidenţei patrimoniului arhitectural;

4.      intervenţii neavizate;

5.      lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor;

6.      lipsa personalului de control din instituţiile publice şi lipsa specialiştilor.

Strategia în domeniul patrimoniului cultural trebuie să aibă la bază ideea că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială, cu atât mai mult cu cât România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

                  1. PATRIMONIUL CULTURAL MOBIL

 

 În termeni strict legali, patrimoniul cultural mobil cuprinde doar bunurile culturale mobile clasate, incluse, după valoarea lor, în două categorii juridice: Fondul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde bunurile culturale de valoare deosebită, şi Tezaurul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde bunurile culturale de valoare excepţională.

Bunurile culturale mobile sunt toate bunurile (transportabile) care sunt expresia sau mӑrturia unei creații umane sau a evoluției naturii și care au o valoare sau un interes arheologic, istoric, artistic, științific sau tehnic.

Exemple de bunuri culturale mobile:

Ø  obiecte descoperite cu ocazia sӑpӑturilor arheologice sau întâmplӑtor;

Ø  antichitӑți mai vechi de o sutӑ de ani, cum sunt: unelte, ceramicӑ, inscripții, monede, sigilii, bijuterii, arme și resturi funerare, cruci;

Ø  fragmente arhitectonice detașate din monumente istorice, cum sunt: coloane, frize, capiteluri, ancadramente uși și de ferestre,uși sculptate, vitralii, blocuri de piatrӑ fasonate, mozaicuri, feronerie, sobe de teracotӑ, șeminee;

Ø  materiale antropologice și etnologice cum sunt: lӑzi de zestre, ștergare, covoare, costume populare, cojoace, mӑști și alte obiecte legate de obiceiuri, icoane pe sticlӑ, ceramicӑ și unelte;

Ø  bunuri legate de istorie, istoria științei și tehnicii, istorie militarӑ, de viața oamenilor și a conducӑtorilor, gânditorilor, savanților și artiștilor naționali, și de evenimente de importanțӑ naționalӑ;

Ø  picturi și desene realizate manual, inclusiv icoane, pe orice tip de suport și din orice material;

Ø  sculpturi originale, obiecte de artӑ aplicatӑ din sticlӑ, ceramicӑ, metal, lemn, fildeș, textile;

Ø  mobilier, covoare, costume, bijuterii, instrumente muzicale;

Ø  manuscrise, incunabule, cӑrți, documente, hӑrți, fotografii, filme, înregistrӑri sonore, alte documente de arhivӑ, sau publicații de interes special, individuale sau colecții;

Ø  monede, medalii, ordine, de interes numismatic sau timbre de interes filatelic, individuale sau în colecții;

Ø  automobile, aparate de radio, telefoane, biciclete, alte mijloace de transport, mașini, aparate, instrumente și dispozitive tehnice, ceasuri, aparate de masurӑ, obiecte farmaceutice, instrumentar de laborator;

Ø  specimene de zoologie, botanicӑ, anatomie, geologie, inclusiv flori de minӑ, resturi fosile, individuale sai în colecții;

Majoritatea bunurilor culturale fac parte din categoria celor comune. O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi clasate în categoria patrimoniului cultural național numai dacӑ întrunesc anumite criterii de vechime, raritate, semnificație istoricӑ, artisticӑ, științificӑ sau tehnicӑ excepționalӑ, stabilite de cӑtre specualiști, în condițiile legii.

Bunurile culturale mobile susceptibile de clasare sunt acele bunuri care au fost propuse sau urmeazӑ sӑ fie propuse de cӑtre specialiști pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural național datoritӑ valorii lor istorice, artistice, științifice sau tehnice excepțional, care le detașeazӑ din masa bunurilor culturale. Pâna la aprobarea sau respingerea propunerii de clasare, ele se bucurӑ de protecția acordatӑ bunurilor din categoria „tezaur” și nu pot fi exportate definitiv.

Nu sunt bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în patrimoniul cultural național acele obiecte care reprezintӑ producție curentӑ sau de serie, industrialӑ sau manufacturierӑ, din domeniile menționate mai sus, sau alte produse contemporane achiziționate din comerț, realizate dupӑ anul 1950 (cum sunt: produse de artizanat, covoare, sticlӑrie, ceramicӑ, bijuterii, bibelouri, cӑrți, mobilier, produse de serie mare ale unor fabrici sau ateliere, și altele), precum și opere ale unor artiști sau meșteri în viațӑ. Acestea pot sӑ circule liber și peste granițӑ.

Prin clasare se înțelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural național mobil. Înscrierea bunului în patrimoniul cultural național se poate face în urma unei expertize care îi stabilește  importanța  sau semnificația istoricӑ, arheologicӑ, documentarӑ, etnograficӑ, artisticӑ, științificӑ și tehnicӑ, literarӑ, cinematograficӑ, numismaticӑ, filatelicӑ, heraldicӑ, bibliofilӑ, cartograficӑ și epigraficӑ, de vechimea și unicitatea sau raritatea.

Principalul efect al clasӑrii este înscrierea bunului în inventarul patrimoniului cultural național și punerea lui sub protecția legii, cu toate obligațiile și drepturile care decurg din aceastӑ înscriere, pentru stat și pentru proprietari, dintre care menționӑm:

Avantaje:

Ø  Proprietarii privați beneficiazӑ de consultanțӑ gratuitӑ din partea instituțiilor specializate, în scopul pӑstrӑrii, conservӑrii și punerii in valoare a acestor bunuri;

Ø  Sumele utilizate de proprietari pentru operatiunile de restaurare și conservare dispuse în conformitate cu obligațiile ce decurg din lege sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, dupӑ caz.

Restricții:

Ø  Bunurile clasate nu pot fi scase din țarӑ fӑrӑ un certificat de export;

Ø  Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar;

Ø  Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în tezaur, pot face obiectul unei vânzӑri publice numai în condițiile exercitarii dreptului e preempțiune de cӑtre statul român, prin Ministerul Culturii in termen de maximum 30 de zile, calculat de la data inregistrӑrii comunicӑrii, iar valoarea de achiziționare este cea negociatӑ cu vânzӑtorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultatӑ din licitația publicӑ;

Ø  Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligația de a anunța în scris direcțiile județene pentru culturӑ în termen de 15 zile de la data transferӑrii unuie astfel de bun în proprietatea altei persoane, precum și de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun;

Ø  În cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum și deținӑtorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligația de a anunța, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, organul de poliție din raza teritorialӑ;

Ø  În cazurile prevӑzute la alineatul de mai sus, precum și in cazul distrugerii totale sau parțiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum și deținӑtorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligația de a anunța în scris direcția județeanӑ pentru culturӑ în termen de 3 zile de la constatare.

În termeni strict legali, patrimoniul cultural mobil cuprinde doar bunurile culturale mobile clasate, incluse, dupӑ valoarea lor, în douӑ categorii juridice: Fondul patrimoniului cultural național, care cuprinde bunurile culturale de valoare deosebitӑ, și Tezaurul cultural național, care cuprinde bunurile culturale de valoare excepționalӑ.

  Judeţul Maramureş are următoarele muzee şi colecţii:

 

	Denumire	Localitate	Profil	Bunuri culturale clasate în categoria FOND	Bunuri culturale clasate în categoria TEZAUR	Bunuri culturale clasate TOTAL
1	Muzeul de Artă "Centrul Artistic Baia Mare"	BAIA MARE	Artă	-	19	19
2	Muzeul de Etnografie şi Artă Populară	BAIA MARE	Etnografie	105	69	174
3	Muzeul de Mineralogie	BAIA MARE	Ştiinţele naturii	-	70	70
4	Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş	BAIA MARE	Științӑ și tehnicӑ, Istorie, Documente, Arheologie, Artӑ plastic Etnografie	202	100	302
5	Planetariu	BAIA MARE	Ştiinţă şi tehnică	-	-	-
6	Casa Memorială a poetului Ion Şiugariu	Loc. BĂIŢA Com. TĂUŢII MĂGHERĂUŞ	Memoriale	-	-	-
7	Muzeul de icoane şi carte veche "Episcopul Gavril de Bârsana"	BÂRSANA	Artă religioasă	-	-	-
8	Casa Memorială "Gheorge Pop de Băseşti"	BĂSEŞTI	Memoriale	-	-	-
9	Muzeul Memorial "Petöfi Sándor"	COLTĂU	Memoriale	-	-	-
10	Colecţia Sătească	LĂPUŞ	Etnografie şi istorie locală	-	-	-
11	Casa Martirilor de la Moisei	MOISEI	Memoriale	-	-	-
12	Colecţia muzeală a Mănăstirii Rohia	Loc. ROHIA Oraş TÂRGU LĂPUŞ	Artă religioasă	-	-	-
13	Casa Memorială "Stan Ioan Pătraş"	SĂPÂNŢA	Memoriale	-	-	-
14	Casa Memorială "Ellie Wiesel" - Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş	SIGHETU MARMAŢIEI	Memoriale	-	-	-
15	Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei	SIGHETU MARMAŢIEI	Memoriale	-	-	-
16	Muzeul Maramureşului şi Secţia în Aer Liber	SIGHETU MARMAŢIEI	Etnografie	67	66	133
17	Ansamblul Muzeal şi Monumental "Dr. Vasile Lucaciu"	ŞIŞEŞTI	Memoriale	-	-	-
18	Muzeul de Etnografie şi Istorie	VIŞEU DE SUS	Etnografie	-	-	-
	TOTAL					698

 

ANALIZĂ PATRIMONIU  MOBIL – JUDEŢUL MARAMUREŞ

 

 

Factorii de degradare ale bunurilor culturale mobile:   Factorii fizico-chimici ai mediului ambiant (de exemplu lumina care degradează ireversibil structura materiei, la care sunt expuse în mod permanent bunurile culturale) Factorii biologici – ciuperci, insecte, bacterii etc. Factorul uman (s-a ajuns la situaţia paradoxală că cel mai dăunător dintre dăunători să fie specialistul din unităţile deţinătoare de bunuri culturale) Vizitatorul agresiv şi needucat; Naturale – calamităţi diverse   Procesele de degradare, indiferent de etiologia lor, chimice, fizice, biologice sau fizico-mecanice, produc treptat efecte care modifică ireversibil de multe ori proprietăţile obiectelor. Din acest motiv este indispensabil o temeinica si motivată pregătire a specialiştilor şi respectării cu stricteţe a  HOTĂRÂRII nr. 1546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate  si a Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (republicată) Constatarea contravenţiilor si aplicarea sancţiunilor prevăzute la acest cadru legislativ se fac de specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale M.C.

 

 

SITUAŢIA CENTRALIZATĂ PRIVIND CERTIFICATELE DE EXPORT

pentru anul 2022

 

În anul 2022, până în prezent, au fost eliberate  certificate de export temporar şi definitiv, după cum urmează:

 

Nr. crt.	Nr. solicitӑrii adeverinței/ certificatului de export	Denumirea bunului cultural exportat
1.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 4/ 03.01.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 4 bunuri cu semnificație artisticӑ: pictura respectiv acrilic pe pânzӑ, cu fotografii atasate. Sunt produse contemporane nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
2.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 126/ 14.02.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 2 bunuri cu semnificație etnograficӑ: bust de marmurӑ și cabinet, marmurӑ și lemn, cu fotografii atasate. Sunt produse contemporane nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
3.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 301/ 18.02.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru  bunuri cu semnificație științificӑ: eșantioane minerale, cu fotografii atașate. Sunt produse contemporane nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
4.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 320/ 23.02.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 2 bunuri cu semnificație artisticӑ: pânzӑ, acrilic cu fotografii atașate. Sunt produse contemporane nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
5.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 340/ 25.02.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 28 bunuri cu semnificație artisticӑ: picturӑ, graficӑ, sculpturӑ (expoziție colectivӑ) cu fotografii atașate. Sunt produse contemporane nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
6.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 367/ 02.03.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 2 bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografii atasate. Sunt produse contemporane, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
7.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 404/ 07.03.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 1 bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
8.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 583/ 04.04.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie atașatӑ. Sunt produse contemporane, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
9.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 816/ 18.05.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie atașatӑ. Sunt produse contemporane, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
10.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 761/ 09.05.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: bust de bronz cu fotografie atașatӑ. Sunt produse contemporane, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
11.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 872/ 23.05.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie atașatӑ. Sunt produse contemporane, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
12.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 952/ 02.06.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru douӑ bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografie atașatӑ. Cele douӑ lucrӑri sunt expertizate, nu sunt susceptibile de a fi clasate.
13.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 996/ 09.06.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, portret, acrilic și ulei pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
14.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1000/ 09.06.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru douӑ bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografie atașatӑ. Cele douӑ lucrӑri sunt expertizate, nu sunt susceptibile de a fi clasate.
15.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1002/ 09.06.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, peisaj, ulei pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
16.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1097/ 28.06.2022	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, peisaj, ulei pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
17.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1098/ 28.06.2022	Adeverința s-a solicitat pentru esantioane minerale: tablou cu fotografie, 15 bucӑți, fotografii atașate. Bunurile culturale dețin un certificat de expertizӑ.
18.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1280/ 26.07.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru cinci bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
19.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1257/ 20.07.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: pian cu fotografie atașatӑ. Bunul nu este susceptibil de a fi clasat.
20.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1150/ 09.07.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, peisaj, ulei pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
21.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1182/ 12.07.2022	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, peisaj, ulei pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
22.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1176/ 12.07.2022	Adeverința s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie, vegetale, acrilic pe pânzӑ, fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
23.	Solicitare pentru eliberarea unei    adeverințe cu nr. 1195/ 12.07.2022	Adeverința s-a solicitat pentru douӑ bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografii, ulei pe pânzӑ, fotografii atașate. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
24.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1147/ 07.07.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: tablou, peisaj, ulei/pânzӑ cu fotografie atașatӑ. Bunul nu este susceptibil de a fi clasat.
25.	Solicitare pentru eliberarea unei    adeverințe cu nr. 1144/ 07.07.2022	Adeverința s-a solicitat pentru trei bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografii, ulei pe pânzӑ, fotografii atașate. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
26.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1299/ 02.08.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 19 bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
27.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1371/ 11.08.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 2 bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
28.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1264/ 04.09.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 1 bun cultural cu semnificație artisticӑ: tablou cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
29.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1593/28.09.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru bunuri cu semnificație etnograficӑ: șindrilӑ cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
30.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1595/ 28.09.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru bunuri culturale cu semnificație artisticӑ:  12 tablouri cu fotografii atașate. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
31.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1564/ 20.09.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru un bun cu semnificație artisticӑ: vioarӑ cu fotografie atașatӑ. Bunul nu este susceptibil de a fi clasat.
32.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1525/ 14.09.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru bunuri cu semnificație artisticӑ: 2 tablouri cu fotografie atașatӑ. Bunul nu este susceptibil de a fi clasat.
33.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1544/ 16.09.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru pentru 1 bun cultural cu semnificație artisticӑ: 1 tablou cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
34.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1457/ 05.09.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru pentru 1 bun cultural cu semnificație artisticӑ: 1 tablou cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
35.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1699/ 10.10.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru 1 bun cultural cu semnificație etnograficӑ: troițӑ cu fotografie atașatӑ. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
36.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1691/07.10.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru bunuri cu semnificație artisticӑ: 3 tablouri cu fotografii atașate. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
37.	Solicitare pentru eliberarea unei adeverințe cu nr. 1741/ 18.10.2022.	Adeverința s-a solicitat pentru bunuri culturale cu semnificație artisticӑ:  7 tablouri cu fotografii atașate. Este produs contemporan, nu este necesarӑ emiterea unui certificat de export.
38.	Solicitare pentru eliberarea unui certificat de export cu nr. 1776/ 26.10.2022.	Certificatul de export s-a solicitat pentru bunuri cu semnificație artisticӑ: tablouri cu fotografii atașate. Bunurile nu sunt susceptibile de a fi clasate. Dețin expertize.

 Județul Maramureș are 40 de monumente de for public protejate prin LMI 2015. Monumentele de for public sunt în administrarea autoritӑților locale conform Legii 120/2006 a monumentelor de for public, art.10 “Autoritӑțile administrației publice au obligația sӑ asigure protejarea și punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor.”

Categoriei case memoriale și monumente funerare îi aparțin 27 obiective, cele mai cunoscute fiind Casa George Pop de Bӑsești, Casa de lemn a poetului Ion Șiugariu, Troița de lemn din Berbești, Casa de lemn a martirilor asasinați în august 1944.

Pe lista monumentelor de for public se afla bunuri imobile precum cruci, troițe, lucrӑri de artӑ plastic monumentalӑ, construcții ori amenajӑri neutilitare, care au caracter comemorativ, religios sau decorative. În ceea ce privește lucrӑrile de artӑ plasticӑ monumentalӑ, aici se gӑsesc monumente, plӑci cu relief sculptural sau busturi. Se exclud din categorie monumentele amplasate pe terenurile persoanelor fizice și juridice, dar și cele aflate în cimitire, deoarece acestea nu pot fi vӑzute în mod liber. Amplasarea monumentelor de for public se face în zone de protecție, în spații publice, pe terenuri din domeniul public al statului. Prin zona de protecție a monumentului de for public, se asigurӑ protejarea, accesul și punerea în valoare a acestora. Aceastӑ zonӑ se stabilește prin documentația de urbanism și se întocmește în jurul monumentului. Monumentele de for public se impart, dupӑ semnificația și importanța lor, în monumente cu statut national de protecție – categoria A - și monumente cu statut local de protecție, aflate in categoria B.

Prin intermediul operelor de artӑ monumentalӑ aflate în spațiile publice se promoveazӑ, practice, valorile naționale și internaționale. Pentru a putea fi valorificate in mod concret, aceste monumente de for public trebuie sӑ respecte câteva criterii: sӑ se integreze în politicile educaționale, culturale, în cele de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanisticӑ. Mai mult, deoarece amplasarea lor se face în spațiu public, este nevoie de spӑlare, curӑțare și întreținere, deoarece intemperiile și alți factori le pot deteriora, în timp. Protejarea monumentelor de for public include atât cercetarea, clasarea, inventarierea, paza lor, cât și restaurarea, conservarea și întreținerea acestora. Doar în conformitate cu normele tehnice și științifice în domeniu se poate face întreținerea, restaurarea și conservarea monumentelor de for public.

Deși lista Monumentelor Istorice pentru județul Maramureș cuprinde doar 40 de monumente de for public, trebuie sӑ avem în vedere cӑ la nivelul județului existӑ mai multe monumente de for public care însӑ nu au fost incluse în LMI. Mai ales cӑ în perioada de dupӑ 1989, fiecare unitate administrative teritorialӑ a încercat sӑ readucӑ în atenția comunitӑții locale figurile înaintașilor marcanți, ale eroilor sau sӑ repunӑ în luminӑ un eveniment istoric reprezentativ. Monumentele de for public sunt importante pentru comunitatea care le deține și le administreazӑ atât prin funcția lor de reprezentare și comunicare cât și prin faptul cӑ joacӑ un rol important în procesul de memorie/uitare.

Activitӑți de protejare și monitorizare

Departamentul Patrimoniului cultural mobil a desfӑșurat urmӑtoarele activitӑți:

-  S-a verificat starea de conservare și Securitate a bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeului de Etnografie și Artӑ Popularӑ, Muzeului de Mineralogie și a Muzeului Maramureșean Sighetu Marmației. Bunurile verificate sunt clasate în categoriile juridice Tezaur și Fond.

-  Au fost soluționate cererile privind exportul bunurilor culturale mobile (scoaterea bunurilor culturale mobile de pe teritoriul național) – export definitiv și temporar.

-  Deplasӑri în teren în vederea identificӑrii (foto) a monumentelor de for public;

-  Completare bazӑ de date privind monumentele de for public local ce nu fac parte din patrimoniul national dar sunt importante pentru cultura localӑ;

-  În urma controlului efectuat la Parohia Ortodoxӑ Sӑpânța, la cimitirul vechi și cel nou, s-a propus depozitarea la parohie, în vederea restaurӑrii a crucilor cӑzute din cimitirul vechi, aflate într-o stare de degradare accentuatӑ. Toate crucile din ansamblul Stan Ioan Pӑtraș vor fi restaurate de cӑtre specialiști atestați de Ministerul Culturii. Pentru crucile care necesitӑ îndreptare, respectiv intervenție la partea de fixare cu sistem metalic, aceasta se va realiza fӑrӑ piese vizibile pe corpul crucii.

-  În localitatea Bogdan Vodӑ, soclul Ansamblului statuar “Bogdan Vodӑ” este într-o stare de degradare continuӑ. Plӑcile de pe soclu s-au desprins în mare parte, înfiltrarea apei punând în pericol integritatea monumentului. Se impune o restaurare complexӑ și imediatӑ.

 -  A fost emis aviz favorabil (concepția artisticӑ) de cӑtre Ministerul Culturii pentru “Amplasare ansamblu comemorativ format din plӑci de granit și bronz, inscripționate, închinat eroilor maramureșeni cӑzuți pe fronturile primului rӑzboi mondial” în comuna Giulești, județ Maramureș.

  -  În baza avizului Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor a reemis autorizație de funcționare pentru S.C. EX LIBRIS S.R.L., cu sediul în Baia Mare, Piața Libertӑții nr.5, jud. Maramureș, în regim de magazin de antichitӑți.

 2. PATRIMONIUL ARHEOLOGIC

 Activitӑți de protejare și monitorizare

  Pentru protejarea și conservarea siturilor arheologice, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, actualizată, privind protecția patrimoniului arheologic, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș a transmis Ministerului Culturii solicitările Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș pentru obținerea Autorizațiilor de Supraveghere Arheologică ale obiectivelor situate în zona de protecție a monumentelor istorice.

            De asemenea, în urma emiterii de către Ministerul Culturii a Autorizației de evaluare de teren și diagnostic intruziv pentru proiectul „Varianta ocolitoare a municipiului Baia Mare”,  Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a realizat un raport de evaluare privind siturile arheologice din perimetrul acestei centuri. Pe baza acestor evaluări de teren non-intruzive, s-au obținut informații despre potențialul arheologic al zonei și s-a propus strategia de cercetare și supraveghere arheologică, precum și modul de conservare și restaurare a siturilor arheologice din această zonă.

            Menționăm că „Varianta ocolitoare a municipiului Baia Mare”, cu lungimea de 31.873,96 km, parcurge următoarele UAT-uri: Cicârlău, Tăuții Măgherăuș, Recea, Groși, Baia Mare, Dumbrăvița, Șișești și Baia Sprie.

            În urma evaluării asupra potențialui arheologic al viitoarei Variante de ocolire a Municipiului Baia Mare, s-a constatat existența unor zone cu patrimoniu arheologic cunoscut situate în vecinătate, în special situl arheologic de la Bozânta Mică „Unchiu Popii” și s-a dovedit că niciun sit arheologic nu este situat  pe traseul acestei centuri.

            În concluzie, pentru cunoașterea cât mai exactă a suprafeței siturilor arheologice existente în zona variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare, se vor efectua cercetări arheologice intruzive în funcție de care se va stabili diagnosticul arheologic. Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș va urmări săpăturile arheologice, conform art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, actualizată.

     În ceea ce privește descoperirile arheologice întâmplătoare realizate prin intermediul detectoarelor de metale de către persoane autorizate de Inspectoratul de Poliție, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, actualizată, privind protecția patrimoniului arheologic, în anul 2022  Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș a preluat următoarele bunuri arheologice descoperite întâmplător:    

– fragment de topor din epoca bronzului descoperit pe raza UAT Sighetu Marmației și predat Muzeului Maramureșan Sighetu Marmației în data de 8.04.2022.

– obiecte de podoabă realizate din argint, descoperite pe raza UAT Valea Chioarului (sat Vărai) și predate Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în data de 21.05.2022.

– inel tip buclă descoperit pe raza UAT Rona de Jos, predat Muzeului Maramureșean Sighetu Marmației în data de 27.05.2022.

– vârf de săgeată, monede, bucăți de cuie, bucăți de potcoave și zăbală tracică, descoperite pe raza UAT Cernești, dealul Pietriș, predate Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în data de  28.06.2022.

– pinten, amnar, daltă, vârf de săgeată, ciocan și cuțit încovoiat, descoperite pe raza UAT Cernești, predate Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în data de 18.08.2022.

  Dintre aceste bunuri arheologice, cel mai valoros este Tezaurul dacic de podoabe din argint, descoperit pe raza localității Vărai, comuna Valea Chioarului, cu ajutorul detectoarelor de metale, de către patru persoane autorizate, care le-au predat primarului UAT, conform O.G. nr. 43/2000 și a Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

            Obiectele din argint încredințate DJC Maramureș de către secretarul comunei Valea Chioarului, au fost următoarele:

-        un colier compus dintr-un lanț cu mai multe verigi, având în zona centrală o verigă cu trei ornamente sub formă de ace

-        6 brătări din argint

-        7 fibule (agrafe ornamentale) din argint

-        3 colane din argint

-        2 centuri de brâu din argint

-        16 mărgele din sticlă

            Bunurile arheologice din argint au fost predate Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în cadrul căruia obiectele au fost restaurate, respectiv au fost curățate și aduse la o formă cât mai apropiată de cea inițială. De asemenea, împreună cu cei patru descoperitori, arheologi din cadrul muzeului au identificat și delimitat zona descoperirii arheologice întâmplătoare. Cu această ocazie, s-au cerut detalii privind contextul descoperirii, dovedindu-se că cei patru detectoriști au urmat un vechi drum medieval ce apărea pe hărțile austriece din sec. al XVIII-lea. Tezaurul a fost descoperit la circa 10 cm adâncime, într-o zonă împădurită care poartă denumirea de „Mesteceni”,  situată la aproximativ 30 m vest față de acest drum medieval ce lega satele Fericea de Vărai.

            Pentru ca aceste bunuri arheologice să intre definitiv în posesia muzeului și să poată fi expuse, acestea sunt evaluate de un arheolog expert autorizat de Ministerul Culturii, acreditat pentru bunuri culturale naționale mobile având specializarea „bunuri arheologice și istorico-documentare”.  

            Acest tezaur dacic se dovedește a fi valoros atât din punct de vedere al numărului mare de obiecte descoperite, cât și al faptului că podoabele din argint au fost găsite împreună, în același loc, iar în urma raportului de evaluare se va stabili adevărata importanță a acestora. Până în prezent, se bănuiește că aceste obiecte de podoabă au aparținut unor preotese din acea epocă, fapt care crește valoarea acestui tezaur.

  În luna martie 2022, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, actualizată, privind protecția patrimoniului arheologic, pentru proiectul „Conducta de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Borșa”, pe baza Rapoartelor de cercetare arheologică aprobate de Comisia Națională de Arheologie, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș a emis Certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru următoarele situri:

-„Așezarea preistorică de la Nănești – Podurile Belții”, Nănești, comuna Bârsana           

-„Așezarea din epoca bronzului de la Șieu – Podul Ciutei”, comuna Șieu

-„Așezarea din epoca bronzului de la Nănești – Valea Crezinii”, Nănești, comuna Bârsana

-„Situl arheologic de la Șieu – Poduri”, comuna Șieu

  De asemenea, pentru protejarea și conservarea patrimoniului arheologic, compartimentul de specialitate din cadrul DJC Maramureș a analizat și a răspuns diverselor solicitări privind situarea unor imobile sau terenuri față de siturile arheologice și monumentele istorice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice și în Repertoriul Arheologic Național.

            Astfel, prin intermediul aplicației QGIS, au fost verificate 59 de perimetre de exploatare localizate prin coordonate STEREO 70, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2003 și ale Ordinului ANRM nr. 125/2011, au fost emise 68 avize specifice sau adeverințe în temeiul art. 3, alin. 4 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și au fost analizate 485 documentații în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018, cu privire la solicitările pentru obținerea acordului de mediu.  

                         3.PROIECTE ȘI PARTENERIATE

 1. Ziua Naţională a Lecturii: Cartea mea preferată. Ȋn data de 15 februarie, cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, Anca Sima, șef serviciu Împrumut carte pentru adulți a fost prezentă la Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, unde s-a desfășurat activitatea „Cartea mea preferată”, ce face parte dintr-un proiect de parteneriat încheiat între Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Liceul Teoretic „Emil Racoviță”(coordonatori: director prof. Mic Valeria, director adj. prof. Giurgiulescu Raluca) și Direcția Județeană pentru Cultură (coordonator Roman Loredana).

Cu acest prilej elevii au primit informaţii referitoare la serviciile şi colecțiile bibliotecii, precum și invitația de a participa, alături de alți tineri, la Cercul de lectură „Ce mai citesc tinerii?”. Activitatea a continuat cu o discuţie susținută de elevii claselor a X-a și a XI-a, având ca temă diversitatea cuplurilor în literatură. Scopul principal al acestei dezbateri a fost dezvoltarea comunicării.

 2. Lectura în picturӑ, la Artӑ! Un gând indreptat spre carte și artӑ. De Ziua Națională a Lecturii, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, au invitat câțiva autori care să vă citească din scrierile lor.

Ni s-au alăturat scriitorii Iulia IORDAN, Anca GOJA, Ștefan JURCĂ și Mircea GRUMAZ, fragmentele video se pot urmӑri pe canalul Youtube și pe rețelele de socializare.

3. Tabӑra Naționalӑ de Literaturӑ și Artӑ Plasticӑ „Archeus”, Baia Mare - Ocoliș 2022. Perioada 27 august – 3 septembrie 2022 în colaborare cu Direcția Județeanӑ pentru Culturӑ Maramureș, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș; Muzeul de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș, Episcopia Ortodoxӑ a Maramureșului și Sӑtmarului.

4.      Joi, 17 noiembrie 2022 a avut loc la propunerea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului și Sătmarului, o întâlnire cu preoţii şi responsabilii de biserici monumente istorice, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

La această ședință au participat şi Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, dl Rudolf Stauder, prefectul județului Maramureș, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş dl Radu Daniel Trufan, arhitectul şef al judeţului, dl. George Lazăr, senatorul Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru sectorul sacru și pictură bisericească, Pr. Călin Iosip, iar din partea instituţiei noastre dna consilier superior Gabriela Lipoveanu şi dna inspector superior Aura Pintea.

S-a propus alcătuirea unor grupuri de lucru în funcţie de importanţa bisericilor monument, - monumente UNESCO, monumente de importanţa naţională şi regională în vederea stabilirii unor linii de urmat cu privire la protejarea şi finanţarea acestor monumente, instituţiile statului cu atribuţii în domeniu urmând să conlucreze şi să ghideze preoţii care sunt administratori şi responsabili direcţi ai integrităţii şi punerii lor  în valoare.

Sinteza principalelor activităţi ale DJC Maramureş în anul 2022 pentru protejare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului imobil din judeţul Maramureş;

 - Pânӑ la data prezentei ședințe consultative s-au eliberat 112 avize pentru intervenţii la monumente istorice şi zone de protecţie.

- Au fost efectuate 28 inspecții privind protejarea monumentelor istorice.

- Proces verbal de receptie la terminarea lucrӑrilor cu nr.1 din 05.07.2022, „Schimbare de destinație din casӑ în birouri, extindere și etajare imobil existent”, Str. Pictorilor nr.6, loc. Baia Mare, jud. Maramureș.

- Prin Procesul verbal de predare-primire încheiat între Ministerul Culturii nr. 1495/06.09.2022 și Consiliul Județean Maramureș 20575/06.09.2022, Casa Deac Moșu din Bogdan Vodӑ trece din administrarea Ministerului Culturii în domeniul public al județului Maramureș și a fost preluatӑ de cӑtre Muzeul de Etnografie și Artӑ Popularӑ Baia Mare.

- Proces verbal de recepție la terminarea lucrӑrilor cu nr.29 din 06.09.2022, “Restaurarea Casa Bay în vederea înființӑrii unui centru multicultural”, Str. Cetӑții nr.1, loc. Seini, jud. Maramureș;

- Avize eliberate pentru Planuri Urbanistice Generale: localitatea Groșii Țibleșului

- S-a transmis cӑtre Ministerul Culturii înștiintare privind vânzarea imobilului în vederea exercitӑrii/ neexercitӑrii dreptului de preempțiune pentru imobilul situat în Satulung, jud. Maramureș, Ansamblul castelului Teleki cod LMI 2015: MM-II-a-A-04629, respectiv Anexe cod MM-II-a-A-04629.02 și Parc, cod MM-II-a-A-04629.03;

- Neexercitarea dreptului de preempțiune pentru imobil situat în Petrova nr.793, județul Maramureș, imobil alcӑtuit din teren cu suprafața masuratӑ de 2984 mp, suprafața din acte de 3028 mp, conform extras CF nr. 51304 Petrova, nr. cad 51304-C1, cu regim  de înӑlțime P, anexa cu suprafațӑ construitӑ de 17 mp., nr. cadastral 51304-C2 cu regim de înӑlțime parter și anexa cu suprafațӑ construitӑ de 53 mp, monument istoric „Casa Mihalca”, cod MM-II-m-B-04603.

- Neexercitarea dreptului de preempțiune pentru imobilul situat în Baia Mare, str. Vasile Lucaciu nr.61, jud. Maramureș, imobil alcӑtuit din clӑdiri și terenul aferent, monument istoric “Fostul palat episcopal, azi “Întreprinderea de tricotaje”, cod MM-II-m-B-04472.

- Neexercitarea dreptului de preempțiune pentru imobilul situat în Șomcuta Mare, str. Someș nr.1, județ Maramureș, imobil alcӑtuit din clӑdiri și terenul aferent, monument istoric „Cazino, azi BCR – filiala Șomcuta Mare”, cod. MM-II-m-B-04765.

-Neexercitarea dreptului de preempțiune pentru imobilul situat în Baia Mare Piața Libertӑții nr.12, str. Podul Viilor nr.2, jud. Maramureș, cota de 5/8 din Casa Bay, monument istoric cod MM-II-B-m-04457.

În vederea îndeplinirii sarcinilor şi obiectivelor ce revin DJC conform legislaţiei în vigoare din domeniul culturii şi patrimoniului cultural naţional, pentru eficientizarea actului administrativ, avem în vedere parteneriatele  cu instituţiile deconcentrate de la nivelul judeţului Maramureş: