Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu nu va da Educației 15% din Bugetul general consolidat, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență al Ministerului Finanțelor, consultat de Edupedu.ro. În consecință, cele două articole, 134 și 147, din cele două noi legi ale Educației Deca-Iohannis, 198 și 199 din 2023, vor fi amânate pentru anul 2025, conform textului draftului de document. Recent, Ligia Deca a încercat să justifice public acest eșec spunând că „nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” va fi 15% din BGC bugetul alocat Educației, titrează EduPedu.
2024 ar fi fost primul an de aplicare a legii educației
Deca-Iohannis, bazată pe România educată, în care pilonul central al reformei
anunțată de președinte și de apropiații săi era tocmai finanțarea alocată
pentru Educație de 15% din Bugetul General Consolidat. În sumă exactă, aplicat
pe BGC actual, ar fi însemnat peste 90 de miliarde de lei.
Articolul 134 din Legea 198/2023 prevede:
„Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de
învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă,
anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Legea 199 din 2023, a învățământului superior,
prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul
sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele
sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general
consolidat”.
Amânarea acestor articole din legile educației este
trasă la indigo după amânarea unui alt articol legat de finanțare, timp de 12
ani, este vorba despre articolul 8 din Legea 1/2011. Acesta prevedea: „pentru
finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din
bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al
anului respectiv”.
Ligia Deca a militat pentru 6% din PIB când conducea
organizația studențească ANOSR. Ajunsă ministru al Educației, aceasta a
explicat că „una este că lupți din poziția de reprezentanță al studenților, cum
eram atunci și, evident, trebuie să anunți dezideratul pe care tu îl ai din
punct de vedere al beneficiarilor. Alta este când lupți din perspectiva
membrului guvernului care are în față și limitările bugetare și limitările
legislative”.
Reamintim că Ligia Deca a declarat anul trecut
pentru Edupedu.ro, în decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și
a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, că este „acoperitor
pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe
actuala lege“. Deca spunea la acel moment că „în momentul adoptării noilor
legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”.
Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6
iunie că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în
2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact
bugetar pe baza datelor Guvernului.
Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru
anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe
de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general
consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația
ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci
înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.
Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care a
revenit Ministerului Educației, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică
alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării
profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul
reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și
serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru
anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.
Sursa:
Edupedu.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu