Potrivit unui nou studiu, citirea textelor tipărite îmbunătățește mai mult înțelegerea decât citirea materialelor digitale, scrie The Guardian. Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au analizat rezultatele a peste douăzeci și patru de studii publicate între 2000 și 2022, care au evaluat aproape 470.000 de participanți.
Datele cumulate sugerează că citirea materialelor
tipărite pe o perioadă lungă de timp ar putea stimula abilitățile de înțelegere
de șase până la opt ori mai mult decât o face lectura digitală.
Tiparul oferă o mai bună înțelegere a textului, față
de suportul digital, mai ales pentru copiii de clase primare, în cazul cărora
deprinderea cititului este în curs de formare.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă
bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a
înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi
credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în
freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu
care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru
Bine.
Textele
digitale au o calitate mai scăzută, spun cercetătorii
“Asocierea dintre frecvența lecturii digitale în
timpul liber și abilitățile de înțelegere a textelor este aproape de zero„,
spune Ladislao Salmerón, profesor la Universitatea din Valencia, coautor al
lucrării. Acest lucru poate fi explicat de „calitatea textelor digitale, care
tinde să fie mai scăzută decât cea întâlnită în mod obișnuit în texte
tipărite”.
Textul de pe rețelele de socializare, de exemplu,
poate fi conversațional și nu are o sintaxă clară și un raționament complex.
Profesorul a explicat că mentalitatea de lectură
pentru textele digitale tinde să fie mai superficială decât cea adoptată atunci
când citim pe tipar, în cazul primelor scanarea textului fiind mai frecventă.
Acest lucru poate însemna că „Cititorul nu se cufundă pe deplin în narațiune
sau nu surprinde pe deplin relațiile complexe dintr-un text informativ”.
Studiul, publicat în Review of Educational Research,
a constatat că, în timp ce pentru elevii din ciclul primar există o corelație
negativă între lectura digitală și abilitatea de a înțelege un text, aceasta
devine pozitivă pentru elevii din ciclul secundar și universitar.
Acest lucru se poate datora faptului că cei mici
sunt mai puțin capabili să se descurce cu distragerea atenției, cum ar fi
mesajele primite în timpul lecturii, frecvente în situația lecturii digitale.
Abilitatea de a ne regla cogniția evoluează în timpul adolescenței. Copiii mici
nu sunt pe deplin dezvoltați pentru a-și autoregla activitatea în timpul unei
lecturi digitale.
Autorii studiului atrag atenția asupra că, atunci
când se angajează frecvent în lecturi digitale, cei mici pot învăța mai greu un
vocabular academic, într-o perioadă critică în care trec de la a învăța să
citești la a citi pentru a învăța.
Cercetătorii nu sunt „împotriva lecturii digitale”,
spune Lidia Altamura, doctorandă și coautor al lucrării, „Doar că, pe baza a
ceea ce am descoperit, obiceiurile de lectură digitală nu sunt la fel de
rentabile ca și cele de lectură tipărită. De aceea, atunci când recomandă
activități de lectură, școlile și directorii de școli ar trebui să pună
accentul pe lectura tipărită mai mult decât pe cea digitală, în special pentru
cititorii mai tineri.”
O constatare surprinzătoare a studiului a fost aceea
că legătura fragilă între cititul de plăcere pe un dispozitiv digital și
înțelegerea textului rămâne valabilă indiferent de genul lecturii, atât pentru
social media, cât și pe site-uri educaționale, cum este Wikipedia.
„Ne așteptam ca acestea din urmă să fie asociate
pozitiv cu o mai bună înțelegere a textului, dar datele noastre spun că nu este
cazul.”
Sursa:
rasfoiala.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu