de Gheorghe Pârja
Și au fost Sfintele Sărbători pascale, care au adus,
și în acest an, liniște în sufletele oamenilor, liturghiile din biserici ne-au
adus starea evlaviei de Învierea Mântuitorului. Dar nu a lipsit nici scoarța
lumească, prilejuită de campania electorală, care a negurat lumina sărbătorii.
Pe acest fond cu două fețe a apărut revista de cultură Nord Literar, luna
aprilie, parcă pentru a vă aduce la vedere partea luminoasă a lunii, încrederea
în zbor și în miracolul cuvintelor dătătoare de profunzimi. Ca prima publicație
de cultură din istoria Maramureșului, alcătuitorii ei de astăzi nu renunță la
principiul valorii, care a făcut cunoscută revista în țară și străinătate. Nu-i
un lucru puțin.
Poemul lunii este semnat de poetul Gheorghe Pituț,
cu studii la Sighetul Marmației, dar și în Germania. Prima strofă este și o
lămurire a acestui timp electoral: „Puterea este fruct divin/ cine apucă să o
guste/e-asemeni celor ce beau vin/în cer la cramele auguste.” Un poet
important, cu sunet originar, de l-a făcut pe Noica să se întrebe: „Din ce duh
ardelenesc sau istoric se trage?” Da, s-a născut în luna aprilie! I-am dăruit
bunului meu prieten Pituț un text de aducere aminte, care luminează prietenia
lui cu Nichita Stănescu. Derulez sumarul. Criticul literar Irina Petraș
continuă serialul despre răspunsuri și răspunderi. De data aceasta se privește
în oglindă. Splendidă constatare pe cont propriu. Poate fi un leac pentru
tinerii care cred că de la ei începe literatura.
Eseistul Ion Papuc face un portret lămuritor
diplomatului Liviu Petrina, ale cărui texte sunt redactate de parcă de ele ar
depinde existența statului român. Distinsul critic literar Gheorghe Glodeanu
scrie despre studiul Ruxandrei Cesereanu – „Lumi de ficțiune, lumi de
realitate”, fiind un elogiu adus povestirii. Autoarea își exprimă bucuria că
omul zilelor noastre continuă să fie fascinat de povești. Criticul literar
Delia Muntean are în obiectiv antologia lirică a lui Daniel Corbu, intitulată
Spre Fericitul Nicăieri, care este o amplă spunere de sine, în care cultivă
întreaga paletă de semnificații ale verbului. Daniela Sitar-Tăut scrie despre o
recentă carte de versuri a maramureșencei, din Desești, Lucia Ileana Pop,
stabilită la Roma, de unde iradiază cu proiecte culturale întru spiritualitatea
românească.
La rubrica Orfeu, ochiul magic al revistei, sunt
găzduite poeme ale scriitorului și preotului român din Madrid, Eugen Barz, care
ne-a vizitat de curând. Alături, inspirata parodie a lui Lucian Perța. Criticul
literar și istoricul Ovidiu Pecican scrie despre personalitatea lui I. D. Sârbu
și cercul lui de prieteni scriitori. Distinsa profesoară universitară și un
delicat critic literar, Ana Olos, continuă descifrarea unor mesaje din studiile
unor scriitori contemporani. Punct de plecare, Ruxandra Cesereanu. Ce se află
la adăpostul cărților veți afla din dezbaterea provocată de Dana
Buzura-Gagniuc, managerul revistei, la care răspund trei personalități din
cultura băimăreană. Mai este cartea un adăpost? Lectura vă poate lămuri.
Criticul literar clujean, Constantin Cubleșan,
comentează cartea de poeme a cunoscutului poet Dan Rotaru. Gheorghe Pârja evocă
periplul poetului și preotului Eugen Barz, din Madrid, prin Maramureș: Baia
Mare, Desești, Sighetul Marmației. Criticul și istoricul literar Mircea Popa
fixează locul lui Nicolae Manolescu în istoria literaturii române. Criticul
literar Terezia Filip evocă duios clipele petrecute în preajma marelui scriitor
Nicolae Breban, născut în Baia Mare. Dana Oprică comentează cartea Dianei
Manole – Rugându-mă la un Dumnezeu emigrant. Diana scrie despre atmosfera din
Canada, unde trăiește acum.
Colega Raluca Hășmășan, cu fiecare număr, își
lărgește aria subiectelor din cărțile pe care le comentează. În acest număr
scrie despre Panorama literaturii române, de Basil Munteanu. O carte de
credință, o carte de nădejde grea. Da, Raluca este stăpână pe uneltele critice.
Deși discretă, are aprecieri din partea autorilor comentați. E bine! Proza este
semnată de Nicolae Suciu și Angela Burtan. Viorica Stăvaru comentează un roman
al Ninei Ceranu, iar Lazăr Popescu, despre un roman al Valeriei Certăzeanu
Zorilă. Pagina de poeme este luminată de versurile semnate de poeții Ioan
Dragoș, Mihaela Ungureanu și Ștefan Aurel Drăgan. Dalina Bădescu, în ipostaza
de critic de film, comentează pelicule ale lui Copel Moscu.
La rubrica traduceri, revista găzduiește proze
postume de Franz Kafka, în traducerea lui Eugen. D. Popin. Numărul este
ilustrat cu lucrări din expoziția personală a artistului plastic Dorel
Petrehuș. Aceasta este povestea scrisă a numărului din aprilie. Revista poate
fi procurată de la unele chioșcuri de presă din Baia Mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu