de Gheorghe Pârja
Încep acest editorial despre numărul pe luna
octombrie al revistei de cultură NORD LITERAR cu o urare: La mulți ani, Ioan
Groșan! Chiar dacă evenimentul s-a întâmplat! Pentru mine, prozatorul, născut
în Mogoșești, în 3 octombrie 1954, face parte din patrulaterul epic al
Nordului: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban și, evident, Ioan
Groșan. Scriitorul a venit cu o voce nouă în literatura contemporană. Fiind
înzestrat cu un har narativ cu totul deosebit, cu o bună cunoaștere a
subtilităților lumii în care ne ducem veacul, scrisul lui este lejer, hâtru,
dar cu valențe epice care-i dau personalitate. A venit în literatură cu vocația
întemeierii unor genuri care l-au făcut să fie autorul cu identitate narativă
ce a provocat multe insomnii criticii literare.
Ion Vartic spune: “Parodist îndrăcit și crud al
oricăror conveniențe sociale și culturale, îmbibat de subtile iluzii și
referințe livrești, Ioan Groșan este și un sclipitor dramaturg postmodernist”.
Mai multe puteți afla din articolul din revistă semnat de Gheorghe Pârja. Să ne
trăiești, prietene! Cei 70 de ani sunt cununa ta de lauri. Noi, maramureșenii,
te prețuim! Ai sfințit un loc privilegiat în dicționarul literaturii române.
Dar să derulăm sumarul acestui număr. Poemul lunii este semnat de poetul Echim
Vancea. Criticul Irina Petraș continuă demersul ei despre răspunsuri și
răspundere, aruncând o ochire istorică spre premiile literare, aducându-ne
aminte că primul premiu literar a fost acordat lui Timotei Cipariu, în 1868,
pentru Gramatica limbii române.
Eseistul Ion Papuc își amintește de o replică de
altădată, venită din partea lui Matei Călinescu. Martor literar, scriitorul
francez Alain Robbe-Grillet. Universitarul Gheorghe Glodeanu continuă
comentariile la romanul „Casa din Strada Sirenelor”, de Octavian Soviany.
Colega Delia Munteanu publică partea a doua a recenziei la volumul „Călătorie
în Grecia”, de Ion Papuc. Daniela Sitar-Tăut analizează cartea „Paranormal.
Cluj/Transilvania”, de Sorin Grecu, recent lansată în Baia Mare. Autorul este
confident, reporter, mediator sau protagonist al întâmplărilor ciudate, care ne
transformă în părtașii unor fenomene stranii, petrecute, în mare parte, în
perioada în care era om de televiziune. Personajele aparțin unui univers
cuprins de senzațional.
La consacrata rubrică Orfeu publică poeme Aura
Christi, redactor-șef al revistei „Contemporanul”. Omul de strajă lucidă,
Lucian Perța, este la datorie cu parodia cuvenită. Istoricul Ovidiu Pecican
continuă cronica în piatră a lui Radu de la Afumați. Gheorghe Pârja continuă
serialul care se referă la scriitorii din Cernăuți. În acest număr este
prezentat poetul Mircea Lutic, plecând de la antologia lirică „Punctul Omega”,
carte îngrijită de Ștefan Hostiuc. Cronicarii contemporani l-au pus pe Lutic în
icoana spiritului românesc, care s-a ridicat prin înțelepciune, prin angajarea
scrisului său pe direcția misionară a păstrării nealterate a ființei neamului
din care se trage. Pentru mine, poezia lui Mircea Lutic este o metaforă a
vieții. Dana Buzura-Gagniuc recuperează actualitatea culturală recentă, în care
revista a fost implicată, pornind de la bogăția cuvântului și ajungând la
bogăția toamnei în Maramureș.
Prin texte incitante este ilustrat Concursul
„Cărțile anului”, o emblemă a revistei. Este descris cu emoție momentul în care
scriitorului Vasile Igna i s-a acordat Titlul de Cetățean de onoare al
județului Maramureș. Este publicată lista cu premiile de la Cărțile anului.
Sunt evocate cele două evenimente literare desfășurate la Sighetul Marmației și
la Desești: Festivalul de Poezie și Serile de Poezie. Scriitorul Horia Bădescu
descrie atmosfera și semnificația manifestării din satul de pe Mara. Vorbește
despre satul universal al poeziei și al umanității, cu sufletul spălat de apa
amurgului. O corespondență din Perugia o datorăm profesorului și eseistului
Viorel Igna, care scrie despre Simone Weil și lumea modernă. Viorel Igna este
stabilit de mai multă vreme în Italia.
Colega Raluca Hășmășan face un portret concis
criticului literar și jurnalistului Augustin Cozmuța, care în luna noiembrie ar
fi împlinit 80 de ani. Nu uit a spune că el s-a numărat printre redactorii
fondatori ai revistei noastre. O pagină de poezie se constituie într-un omagiu
adus poetei Ileana Roman (1940-2024). Criticul și istoricul Constantin Cubleșan
scrie despre Ben Corlaciu, despre poezia lui dramatică, uneori tragică. Ion
Istrate ne prezintă un nou ethos poetic feminin, Laura Muntean. Semnează proză
George Dimitriu și Eram Iura, elevă din Bistrița. O pagină de poezie este
onorată de poeții Lucia Bibarț, Carolina Baldea și Radu Botiș. Destoinica
noastră colaboratoare, Dalina Bădescu, evocă o întâlnire cu George Apostu.
La rubrica traduceri, Mariana și Valeriu Stancu ni-l
prezintă pe poetul italian Giuseppe Bova, cu care m-am întâlnit la Festivalul
de la Iași. Revista este ilustrată cu exponate ale Muzeului Județean de Istorie
și Arheologie din Baia Mare. Prezentarea artistică aparține artistului plastic
Mircea Bochiș. Acest număr, pe care vi l-am prezentat, se află în câteva
chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu