Moara lui Gelu: decembrie 2024

marți, 31 decembrie 2024

Aniversare. Lector universitar dr. Ilie Gherheș. La mulți ani binecuvântați!

Ilie Gherheș, născut la 1 ianuarie 1962 în comuna Petrova, este lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare și cercetător II, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București, iar din anul 2002 este doctor în științe istorice – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Dr. Ilie Gherheș a stabilit raporturi de coordonare, în decursul carierei sale, cu Comisia de Heraldică, Sigilografie și Genealogie Maramureș (președinte), Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Maramureș (președinte), Asociația „Pro Unione” Baia Mare, Maramureș (președinte), Asociația „Clio Centenar” Petrova, Maramureș (președinte), Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca (consilier științific), colegiul de redacție al revistei Familia română (membru) etc.

În anul centenarului Marii Uniri, lector universitar dr. Ilie Gherheș a lansat o carte eveniment, la Editura Gutinul, cu titlul Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care a dezvăluit detalii neştiute despre evenimentul care a marcat formarea României moderne. A publicat și două monografii ale localităților din zona Fisculaș (Fisculaș – amprente monografice: Baia-Sprie, Cavnic, Dumbrăvița, Șișești, Fundația „Andrei”, Baia Mare, 2012) și Bistra (Comuna Bistra – monografie, Baia Mare, Eurotip, 2011 – coautor). Și-a exprimat punctul de vedere pe subiecte și evenimente din Maramureș în volumele Maramureș – pecete de românitate. (1 decembrie 1918 – 30 august 1940) (2018); Istoricul martir Dr. Alexandru Filipaşcu. Un aristocrat al propriului destin (2019); (a)casa sufletului meu (2021), în care a reunit 54 de editoriale scrise pentru revista „Dacia nemuritoare”.

„Ilie Gherheș crede că istoria este un exercițiu de sinceritate și că emoția patriotică este lacrima îngerului păzitor. Frumoasă mărturisire de credință! Într-o vreme în care, din motive absolut bizare, istoria națională este redusă la tăcere în școli, gest necugetat, cu urmări ușor de bănuit. Ilie Gherheș se încăpățânează să ne fie dascăl de trecut, prin cărțile și articolele publicate. În care sunt cuprinși, mai ales, timpii istorici ai Maramureșului. Are harul de a ne transmite pulsul evenimentelor, evocându-le într-un mod emoțional și cărturăresc. Scrie cu patima istoricului, fără patimi istorice. Parcă se contopește cu personajele despre care relatează. Chiar dacă abordează întâmplări din ultimele decenii, știe că identitatea nu se naște spontan. Nici la oameni, nici la comunități. Caută în prezentul nostru frământat evenimente care vor deveni referințiale.” (Gheorghe Pârja, Ilie Gherheș și sentimentul familiar al istoriei, în Graiul Maramureșului / 9 martie 2021)

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis” și blogul Moara lui Gelu

vă urează un sincer

„La mulți ani!”

REDACȚIA

La mulți ani!

Mulțumim, 2024!

Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne-au binecuvântat cu cele mai minunate daruri!

În 2025, vă dorim sănătate, împliniri și pe Dumnezeu aproape!

La mulți ani!

ANGELA SIMIONCA

În inimi astăzi...

În inimi astăzi să purtăm
Doar bucurii și pace, 
Și-n jurul nostru să lăsăm, 
Iubirea să se joace.
Să crească mare, până-n pod
Și să adune frații, 
Și poate și întreg norod, 
Și poate și înalții, 

Ce astăzi ne privesc de sus, 
Crezând c-așa e bine, 
Ei cred că Dumnezeu i-a pus, 
Stăpâni peste suspine.
Dar cred degeaba că-s mai buni, 
Atunci când au putere
Și uită de ai lor străbuni, 
Și uită de durere.

Se-nvârte roata peste timp
Și-i suie sau coboară, 
De azi se cred zei din Olimp, 
Ei mâine-s doar o cioară.
Iar croncănitul lor morbid
Și plin de-nșelăciune, 
Va fi mâncare-n al lor blid
Și-n suflete tăciune.

În inimi astăzi să purtăm
Doar bucurii și pace, 
Și răul răului să-l dăm, 
În hăuri să se joace!

Autor: Aurelia Oancă
 31.12.2024

Imagine internet

Suntem cu adevărat în Schengen!

România şi Bulgaria au intrat în Spaţiul Schengen cu graniţele terestre, la miezul nopţii de marţi spre miercuri, evenimentul fiind marcat la punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu-Ruse de către miniştrii de Interne român şi bulgar, Cătălin Predoiu şi Atanas Ilkov.

Cei doi miniştri au ridicat împreună bariera dintre cele două ţări, momentul desfăşurându-se în acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.

Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră. Practic, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării.

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate.
Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Intrarea în Schengen reprezintă un pas înainte pentru industria transporturilor din România, ce va aduce multiple avantaje strategice. În prezent, la un voiaj de patru sau cinci zile unele camioane pierd în prezent şi o zi din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi câteva ore la vama Nădlac cu Ungaria, potrivit jucătorilor din piaţă, dar au fost şi cazuri în care camioanele au stat şi câteva zile.

Economia României este trasă în jos de exportul net, pentru că importurile sunt mai mari decât exporturile, iar consumul intern este alimentat de bunuri din afară.

Transporturile au înregistrat însă, an de an, excedent comercial şi au mai redus din dezechilibrul comercial, care, la rândul lui, pune presiune pe moneda naţională.

Se estimează că excedentul din transporturi ar putea creşte cu circa 6 mld. euro față de anul trecut, în condiţiile în care camioanele nu vor mai aştepta zeci de ore să treacă vama.

Sursa: news.ro

Anul Nou

Precum un fuior
Anul Nou împletește
Mărgele de fum

Ionuț Țene

Azi sărbătorim Sfântul Vasile cel Mare, stâlp al Bisericii Creștine!

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 în Cezareea Capadociei, o regiune din Asia Mică, într-o familie profund creștină. Tatăl său, Vasile cel Bătrân, era un renumit profesor de retorică, iar mama sa, Emilia, provenea dintr-o familie de martiri. Dintre cei zece frați, mai mulți au fost recunoscuți ca sfinți: Sfânta Macrina cea Tânără, Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Petru al Sevastiei.

Vasile a primit o educație strălucită într-o perioadă de intensă dezvoltare culturală. A studiat la Cezareea, Constantinopol și Atena, unde a întâlnit oameni de seamă precum Sfântul Grigorie de Nazianz, cu care a legat o prietenie profundă. După o scurtă carieră de profesor de retorică, a ales să urmeze calea monahismului.

Sfântul Vasile a fost unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii creștine, având o influență imensă asupra teologiei, liturghiei și organizării bisericești. A fost hirotonit episcop al Cezareei în anul 370, devenind un apărător ferm al credinței ortodoxe în fața ereziei ariene, care nega divinitatea lui Hristos. Prin scrierile și predicile sale, a combătut răspândirea ereziei și a apărat doctrina Sfintei Treimi.

Ca episcop, Vasile a introdus reforme importante în viața bisericească. A organizat mănăstiri, punând bazele monahismului cenobitic (de obște), și a scris regulile monahale care stau și astăzi la temelia vieții monahale din Răsărit. De asemenea, a instituit o rețea complexă de ajutor social, cunoscută sub numele de „Vasiliada", care includea spitale, aziluri, orfelinate și cantine pentru săraci.

Sfântul Vasile a fost un prolific scriitor. Printre lucrările sale cele mai importante se numără:
„Tratatul despre Duhul Sfânt” – o apărare a divinității Duhului Sfânt;
„Omilii și scrisori” – lucrări de o mare profunzime teologică și pastorală;
„Liturghia Sfântului Vasile cel Mare” – o variantă a slujbei euharistice folosită în Biserica Ortodoxă, celebrată de 10 ori pe an;

Sfântul Vasile cel Mare a murit la 1 ianuarie 379, la doar 49 de ani, dar moștenirea sa rămâne vie până astăzi. Este considerat unul dintre cei Trei Sfinți Ierarhi, alături de Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Gură de Aur, fiind prăznuit în mod special pe 1 ianuarie și pe 30 ianuarie.

Liturghia sa, activitatea filantropică și contribuția la teologia Trinității sunt piloni ai Ortodoxiei. Regula sa monahală continuă să ghideze mii de mănăstiri, iar exemplul său de sfințenie și sacrificiu inspiră creștinii din toate timpurile.

Sfântul Vasile a fost un apărător neobosit al celor oprimați și un model de conducător spiritual. El a demonstrat că viața creștină trebuie să fie înrădăcinată în iubire, milostenie și adevăr. Prin lucrarea sa, a consolidat fundamentul doctrinar al Bisericii și a stabilit standarde înalte pentru conducerea spirituală.

Astfel, Sfântul Vasile cel Mare rămâne unul dintre cei mai mari sfinți și teologi ai creștinismului, un simbol al unității și iubirii în Hristos.

Iulian COZA

VĂ SALUT PRIETENI!

Peste câteva ore vom intra în anul 2025. Pentru noi, cei ce aproape zilnic ne salutăm, va fi un an grozav cu realizări deosebite pe toate planurile pentru că așa ne dorim și, tot așa, ne urâm între noi. Așa va fi atâta timp cât asta ne dorim chiar dacă guvernanții, din lumea lor extraterestră, ne tot amenință cu urgii. Ca măsură de precauție eu am să-mi păstrez bradul... mi-o fi de folos mai încolo. Vă doresc o noapte magnifică și un nou an minunat. La mulți ani!

DE MÂINE ESTE ÎNTÂI IANUARIE

Sărbătorile vor trece
Însă eu, săracul om,
Voi păstra bradul la rece...
Pentru când voi fi în pom.

Radu MUNTEANU, scriitor

Semnificațiile zilei de 1 ianuarie 2025

ianuarie este prima zi a calendarului gregorian. Mai sunt 364 de zile până la sfârșitul anului (365 de zile în anii bisecți).

Evenimente

1758: Comisia Internațională pentru Nomenclatura Zoologică a ales 1 ianuarie 1758 ca „punct de plecare” pentru nomenclatura zoologică și a afirmat că cea de-a 10-a ediție a *Systema Naturae* urma să fie tratată ca și cum ar fi publicată la acea dată.^[1]

153 î.Hr. Pentru prima dată, funcția consulilor romani începe la 1 ianuarie.
45 î.Hr.: Intră în vigoare calendarul iulian drept calendarul civil al Imperiului Roman, stabilind data de 1 ianuarie noua dată a noului an.
42 î.Hr.: Senatul Roman îl condamnă la moarte pe Iulius Caesar.
193: Senatul roman îl alege pe Pertinax împotriva dorinței sale să-i succeadă lui Commodus ca împărat roman.
404: Are loc la Roma ultima competiție cunoscută de gladiatori.
417: Împăratul Honoriu forțează pe Galla Placidia să se căsătorească cu Constantius, celebrul său general.
438: Intră în vigoare Codexul Teodosian.
630: Profetul Muhammad și armata sa pleacă către Mecca, pe care o va captura fără vărsare de sânge.
990: Rusia Kieveană adoptă calendarul iulian.
1001: Marele Prinț Ștefan I al Ungariei este numit primul rege al Ungariei de Papa Silvestru al II-lea.
1386: Eclipsă totală de soare. Este interpretată, de către popoarele creștine,o invazie turcilor.^[2]
1432: Moartea lui Alexandru cel Bun în Moldova.
1438: Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei.
1502: Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.
1515: Regele Francisc I al Franței accede pe tronul Franței.
1600: Scoția începe să folosească calendarul iulian (înainte de această dată anul începea la 25 martie).
1651: Carol al II-lea este încoronat rege al Scoției.
1673: Începe transportarea regulată a corespondenței între New York și Boston.
1700: Rusia începe să folosească calendarul iulian (Anno Domini) în loc de Anno Mundi al Imperiului bizantin.
1707: Ioan al V-lea este încoronat rege al Portugaliei.
1739: Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet.
1758: Comisia Internațională pentru Nomenclatura Zoologică a ales 1 ianuarie 1758 ca „punct de plecare” pentru nomenclatura zoologică și a afirmat că cea de-a 10-a ediție a Systema Naturae urma să fie tratată ca și cum ar fi publicată la acea dată.^[1]
1766: Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.
1773: Imnul care a devenit cunoscut sub numele de "Amazing Grace", apoi intitulat "1 Cronici 17: 16-17" este folosit mai întâi pentru a însoți o predică condusă de John Newton în orașul Olney, Buckinghamshire, Anglia.
1775: Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situația învațământului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.
1788: Apare prima ediție a The Times al Londrei, anterior publicată ca The Daily Universal Register.
1797: Albany devine capitala New Yorkului, în defavoarea lui New York City.
1801: Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit.
1801: Astronomul italian Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres. Cel mai mare obiect din centura de asteroizi este acum clasificat drept planetă pitică.
1804: Se încheie dominația franceză în Haiti: Ziua națională a acestui stat.
1808: Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii este interzis.
1818: Este publicat romanul Frankenstein sau Prometeusul Modern al lui Mary Shelley.
1838: Apare, la Brașov, sub direcția lui George Barițiu, revista Foaie literară.
1847: Franz Liszt susține la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. Liszt improvizează pe tema unor cântece românești.
1848: Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Se formeaza o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.
1855: Apare, la Iași, săptămânal, sub îngrijirea lui V. Alecsandri, România Literară.
1855: Londra, Ontario este incorporat ca oraș.
1860: Se înființează, la Paris, un Birou central de corespondență și redacție care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.
1860: Apare, la București, "Revista Carpaților", sub conducerea lui Gheorghe Sion.
1861: Începe Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).
1861: Porfirio Diaz cucerește Ciudad de México.
1863: Războiul civil american: Intră în vigoare Proclamația de emancipare redactată de către Abraham Lincoln.
1863: Primul caz sub Actul gospodăriilor de către Daniel Freeman pentru o fermă din Nebraska.
1866: Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.
1867: A apărut, la Blaj, revista "Archivu pentru filologia și istoria", editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.
1868: Apare, la Brașov, până în 1880, și, apoi, la Sibiu, până în 1945, revista "Transilvania", organ al ASTREI.
1873: Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata "Societate a amicilor bele-artelor", expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.
1873: Japonia începe să folosească calendarul gregorian.
1874: Se înființează la București Banca Marmorosch Blank.
1875: Ia ființă "Societatea Studenților în Medicină din București".
1877: Regina Victoria a Regatului Unit este proclamată împărăteasă a Indiei.
1878: Apare, la Sibiu, ziarul "Observatorul", sub conducerea lui George Barițiu.
1880: Ferdinand de Lesseps începe construcția franceză a Canalului Panama.
1892: Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranților în Statele Unite.
1893: Apare lunar, la Iași, Revista critica–literară (pâna în 1897) sub conducerea lui Aron Densușianu.
1894: Începe folosirea Canalului de vase din Manchester, Anglia.
1896: Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.
1898: New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creând City of Greater New York. Cele patru comitate inițiale, Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea orașul modern al celor cinci comitate.
1899: Se încheie dominația spaniolă în Cuba.
1901: Cele șase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia și Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.
1901: Nigeria devine protectorat britanic.
1901: Are loc prima Paradă oficială a pantomimilor.
1902: Se dispută primul joc de Rose Bowl în Pasadena, California.
1907: Apare, la București, de doua ori pe lună, revista literară Convorbiri (după un an Convorbiri critice) condusă de Mihail Dragomirescu
1908: Pentru prima oară, o minge este scăpată în Times Square din New York City, semnificând începutul Anului nou.
1911: Teritoriul de Nord este despărțit de Australia de Sud și transferat în controlul Commonwealth.
1912: Revoluția din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China proclamându–se republica (R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949)
1918: Celebrul actor român Eduard de Max este numit societar al Comediei Franceze.
1925: Americanul Edwin Hubble anunță descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee - Andromeda.
1925: Înființarea legației române de la Tirana.
1927: România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice.
1939: Apare, la Iași, sub conducerea lui George Călinescu, revista Jurnalul Literar.
1958: Comunitatea Economică Europeană este înființată.
1959: Fidel Castro și "revoluționarii" săi preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.
1960: Camerunul obține independența față de Franța și Regatul Unit.
1962: Samoa de Vest obține independența față de Noua Zeelandă; numele său este schimbat în statul independent Samoa de Vest.
1964: Federația Rhodesia și Nyasaland este împărțită în republicile independente din Zambia și Malawi, iar Rhodesia, controlată de britanici.
1965: Partidul Popular Democrat din Afganistan este fondat în Kabul, Afganistan.
1966: Începând cu această dată, toate pachetele de țigări vor avea inscripționat textul "Fumatul poate fi dăunator sănătății"
1970: Începe folosirea timpului Unix la miezul nopții.
1971: Anunțurile de țigări sunt interzise la televiziunea americană.
1973: Danemarca, Irlanda și Regatul Unit sunt admise în Comunitatea Economică Europeană.
1975: Schimbarea a § 2 din Bürgerliches Gesetzbuch Deutschlands („Codul civil al Germaniei”), cu reducerea vârstei majoratului în Germania de la 21 la 18 ani.
1978: Air India Flight 855, un Boeing 747, se prăbușește în mare, din cauza eșecului instrumentului, a dezorientării spațiale și a erorii pilot, în largul coastei din Bombay, India, ucigând toți cei 213 de persoane aflate la bord.
1979: Se stabilesc relații oficiale diplomatice între China și Statele Unite
1981: Grecia este admisă în Comunitatea Europeană.
1982: Peruvianul Javier Pérez de Cuéllar devine primul latino-american care deține titlul de Secretar General al Națiunilor Unite.
1983: ARPANET se transformă oficial în utilizarea Protocolului Internet, creând Internetul.
1984: Originalul companiei americane de telefonie și telegraf este divizat de cele 22 de companii Bell System ca urmare a soluționării procesului antitrust al Departamentului de Justiție din 1974 al Statelor Unite împotriva AT & T.
1984: Brunei devine independent de Regatul Unit.
1985: Primul telefon mobil britanic este făcut de Michael Harrison tatălui său, Sir Ernest Harrison, președinte al Vodafone.
1986: Spania și Portugalia sunt admise în Comunitatea Europeană.
1987: Tribul Isleta Pueblo alege Verna Williamson ca fiind primul ei guvernator.
1988: Biserica evanghelică luterană din America intră în existență, creând cea mai mare denominațiune luterană din Statele Unite.
1989: Intrarea în vigoare a Protocolului de la Montreal, care oprește utilizarea substanțelor chimice care contribuie la epuizarea stratului de ozon.
1993: Cehoslovacia se scindează în mod pașnic în Cehia și Slovacia.
1999: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
2000: Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administrația țării.
2002: Moneda euro este introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană - Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.
2004: Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri.
2007: România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.
2007: Slovenia adoptă oficial moneda unică europeană.
2007: Timp de un an de zile, orașul Sibiu împarte împreună cu orașul Luxemburg titlul de Capitală Europeană a Culturii.
2008: Cipru și Malta adoptă oficial moneda unică europeană.
2014: Letonia a adoptat oficial moneda unică europeană.
2017: Un club de noapte din Istanbul, cel mai populat oraș din Turcia, a fost atacat de persoane înarmate. Cel puțin 39 de oameni au murit în timp ce motivele atacatorului sunt încă necunoscute.
2019: România a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria.

Nașteri

766: Ali ar-Rida, Shia Imam (d. 818)
1431: Papa Alexandru al VI-lea (d. 1503)
1449: Lorenzo de Medici, om politic, umanist italian (d. 1492)
1467: Regele Sigismund I al Poloniei (d. 1548)
1484: Huldrych Zwingli, lider protestant elvețian (d. 1531)
1516: Margareta Leijonhufvud, soția regelui Gustav I al Suediei (d. 1551)
1600: Friedrich Spanheim, teolog olandez (d. 1649)
1638: Împăratul Go-Sai al Japoniei (d. 1685)

Papa Alexandru al VI-lea
Lorenzo de Medici, om politic, umanist italian
Împăratul Go-Sai al Japoniei

1648: Elkanah Settle, scriitor englez (d. 1724)
1655: Christian Thomasius, jurist german (d. 1728)
1684: Arnold Drakenborch, savant olandez (d. 1748)
1701: Johan Agrell, compozitor suedez (d. 1765)
1704: Soame Jenyns, scriitor englez (d. 1787)
1711: Franz Freiherr von der Trenck, soldat austriac (d. 1749)
1714: Kristijonas Donelaitis, poet lituanian (d. 1780)
1735: Paul Revere, argintar și patriot american (d. 1818)
1750: Frederick Muhlenberg, primul vorbitor al Casei de Reprezentanți a Statelor Unite (d. 1801)
1752: Betsy Ross, croitoreasă americană, despre care se spune că ar fi cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii (d. 1836)
1752: Petru Maior, cărturar iluminist, filolog și istoric român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (d. 1761)
1774: André Marie Constant Duméril, zoolog francez (d. 1860)
1823: Sándor Petőfi, poet și revoluționar maghiar (d. 1849)
1830: Vasile Boerescu, politician liberal român (d. 1883)
1847: Prințesa Margherita de Bourbon-Parma, Ducesă de Madrid (d. 1893)
1852: Eugène-Anatole Demarçay, chimist francez (d. 1903)
1854: Sir James George Frazer, antropolog scoțian (d. 1941)
1863: Pierre de Coubertin, filosof, istoric și sociolog francez, inițiator al organizării moderne a Jocurilor Olimpice (d. 1937)
1868: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, scriitor, membru și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1946)
1868: George Murnu, scriitor și istoric român, membru al Academiei Române (d. 1957)
1873: Mariano Azuela, romancier mexican (d. 1952)

Petru Maior, istoric, filolog și istoric român, reprezentant de frunte al Școlii Ardelene
Sir James George Frazer, antropolog scoțian
Pierre de Coubertin, sociolog francez, inițiator al Jocurilor Olimpice moderne

1876: Harriet Brooks, fiziciană canadiană (d. 1933)
1878: André Savignon, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1912 (d. 1947)
1879: E. M. Forster, romancier englez (d. 1970)
1887: Wilhelm Canaris, amiral german (d. 1945)
1888: Theodor Davila, fotbalist român (d. 1941)
1891: Prințul Constantin Constantinovici al Rusiei (d. 1918)
1894: Satyendra Nath Bose, matematician indian (d. 1974)
1894: Vasile Lăzărescu, mitropolit român (d. 1969)
1895: J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului (d. 1972)
1897: Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (d. 1988)
1897: Vasile Băncilă, filosof, eseist, publicist și profesor român (d. 1979)
1905: Emil Grecescu, amiral român (d. 1981)
1906: Giovanni D'Anzi, compozitor italian (d. 1974)
1907: Constantin Fântâneru, poet, prozator și critic literar român (d. 1975)
1909: Dana Andrews, actor american (d. 1992)
1909: Elisabeta Luca, politiciană comunistă română de origine evreiască
1912: Kim Philby, spion britanică (d. 1988)
1919: J. D. Salinger, scriitor american (d. 2010)
1920: Masato Ide, scenarist și romancier japonez (d. 1989)
1920: Francisc Păcurariu, poet, prozator și eseist român (d. 1997)

Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, scriitor român
Wilhelm Canaris, șeful serviciului de spionaj militar german
J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului

1925: Mario Merz, artist italian (d. 2003)
1925: Maria Peter, cântăreață română de folclor și romanțe (d. 2005)
1927: Maurice Béjart, dansator și coregraf francez (d. 2007)
1927: Vasile Milea, politician și general de armată român (d. 1989)
1927: Vernon L. Smith, economist american, laureat al Premiului Nobel
1929: Nicolae Linca, pugilist român (d. 2008)
1930: Tudor Pană, dirijor și violonist român (d. 2005)
1934: Lakhdar Brahimi, politician algerian
1934: Gheorghe Dinică, actor român de teatru și film (d. 2009)
1938: Corneliu Dan Georgescu, compozitor și etnomuzicolog român
1938: Frank Langella, actor american de teatru și film
1942: Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de teatru și film (d. 2008)
1945: Diahnne Abbott, actriță americană
1945: Jacky Ickx, pilot belgian de mașini de curse
1946: Rivelino, fotbalist brazilian
1948: Vasile Hobjilă, politician român (d. 2004)
1949: Radu Țuculescu, scriitor român
1952: Pantelimon Manta, politician român
1953: Dani Klein, solista trupei Vaya Con Dios
1954: Mircea Mihăieș, profesor de literatura engleză și americană la Universitatea din Timișoara
1954: Victor Sanda, politician român
1955: Alexandru Athanasiu, politician român

Ana Aslan, medic specialist în gerontologie
J. D. Salinger, scriitor american
Gheorghe Dinică, actor român

1956: Christine Lagarde, președinte al Băncii Centrale Europene (2019-prezent)
1958: Ion Mocioalcă, politician român
1958: Ioan Aurel Rus, politician român
1959: Michel Onfray, filosof și eseist francez
1961: Gabriel Oprea, politician român
1962: Maria Balea, graficiană română
1966: Vlad Plahotniuc, politician moldovean
1968: Davor Šuker, fotbalist croat
1968: Stelian Fuia, politician român
1971: Conn Iggulden, romancier englez
1972: Felix Aftene, artist vizual postmodernist român
1976: Polly Maberly, actriță britanică
1979: Koichi Domoto, artist japonez
1981: Vasile Maftei, fotbalist român
1981: Zsolt Baumgartner, pilot maghiar de mașini de curse
1981: Vojislav Vranjković, fotbalist bosniac
1982: David Nalbandian, jucător argentinian de tenis
1984: José Paolo Guerrero, fotbalist peruan
1985: Rafael Bastos, fotbalist brazilian
1994: Emilie Hegh Arntzen, handbalistă norvegiană
1994: Andrei Ioniță, violoncelist român
1994: Lu Ning, jucător chinez de snooker
1996: Mahmoud Dahoud, fotbalist german

Decese

379: Sfântul Vasile cel Mare (n. 330)
962: Balduin al III-lea de Flandra (n. 940)
1432: Alexandru cel Bun, domn al Moldovei
1515: Regele Ludovic al XII-lea al Franței (n. 1462)
1559: Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei (n. 1503)

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei
Ludovic al XII-lea al Franței
Johann Bernoulli, matematician elvețian

1748: Johann Bernoulli, matematician elvețian (n. 1667)
1766: James Francis Edward Stuart, "The Old Pretender" (n. 1688)
1782: Johann Christian Bach, compozitor german, fiu al lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)
1793: Francesco Guardi, pictor venețian (n. 1712)
1796: Alexandre-Théophile Vandermonde, matematician francez (n. 1735)
1808: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (n. 1756)
1817: Martin Heinrich Klaproth, chimist german, fondatorul chimiei anorganice (n. 1743)
1894: Heinrich Hertz, fizician german (n. 1857)
1920: Francisco Domingo Marqués, pictor spaniol (n. 1842)
1927: Henri Ottmann, pictor francez (n. 1877)
1931: Gaston Anglade, pictor francez (n. 1854)
1932: Marie Vilhelmine Bang, pictoriță daneză (n. 1848)
1941: Vasile C. Buțureanu, geolog și pedagog român (n. 1858)
1953: Hank Williams, cântăreț american (n. 1923)
1972: Maurice Chevalier, actor și cântăreț francez (n. 1888)
1978: Nicolae Simatoc, fotbalist român (n. 1920)
1980: Ernest Cormier, inginer și arhitect canadian (n. 1885)
1991: Tatiana Baillayre, graficiană română (n. 1916)
1992: Grace Hopper, pionier american în domeniul calculatoarelor (n. 1906)
1994: Cesar Romero, actor american (n. 1907)
1995: Eugene Wigner, fizician maghiaro-american, laureat Nobel (n. 1902)

Johann Christian Bach, compozitor german
Francesco Guardi, pictor venețian
Maurice Chevalier, actor și cântăreț francez

2003: Dumitru Tinu, ziarist, director la cotidianul Adevărul și al Clubului Român de Presă (n. 1940)
2006: Zlata Tcaci, compozitoare din Republica Moldova (n. 1928)
2010: Lhasa de Sela, cântăreață americano-mexicană (n. 1972)
2011: Marin Constantin, fondator al Corului Național de Cameră Madrigal (n. 1925)
2012: Kiro Gligorov, primul președinte al Macedoniei (n. 1917)
2014: Traian T. Coșovei, poet român (n. 1954)
2016: George Alexandru, actor român (n. 1957)
2019: Teodor Dima, filozof și logician român (n. 1939)
2020: Patricia Grigoriu, actriță română de teatru și film (n. 1962)

Sărbători

Sf. Ierarh Vasile cel Mare (calendar ortodox)
Sf. Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu (calendar romano-catolic)
"Ziua mondială a păcii", proclamată de Vatican în anul 1982; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioșilor
"Ziua revoluției palestiniene"
Haiti: "Ziua națională" - Proclamarea independenței (1804)
Anul Nou - FOTO.

Sursa: Wikipedia