sâmbătă, 31 martie 2018

"Limba română este patria mea."

?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

CAZ UNIC ÎN LUME

CÂȚI CETĂȚENI ȘTIU UN LUCRU CARE ESTE MENȚIONAT MAI JOS ?!

Poate nici 1%

Într-o țară a trăit un mare poet,însă acesta în timpul vieții sale n-a fost răsplătit după valoarea poeziilor pe care le-a scris,nici măcar cu un premiu pe plan literar.Însă prin dimensiunea și excepționalul său talent poetic a devenit poetul național al statului în care a trăit....Dar ce a spus el atunci ...”Ce-ți doresc eu ție scumpă Românie....fală și mândrie...Sigur că dacă azi un anumit literat ar scrie poezii de valoarea celor pe care le-a scris acest mare poet, ar fi fără dar și poate lipsit de concurență spre a fi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.Cred că știți despre cine este vorba! ” La steaua care a apărut...” e vorba despre o mare stea a literaturii mondiale MIHAI EMINESCU

Vasile Dan Marchiș

Cuvântul Domnului

Duminica Floriilor - Intrarea Domnului in Ierusalim

Cu o saptamana inainte de Patimile Sale, Domnul nostru Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, pe un asin inconjurat de cei 12 Apostoli. Multimea, recunoscandu-L ca fiind adevaratul Mantuitor, L-a intampinat cu ramuri de finic si cantari de bucurie.

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi incepe Saptamana Patimilor, in amintirea carora in biserici se oficiaza in fiecare seara Deniile, slujbe prin care credinciosii il petrec pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere.

UNUI PRIETEN I-AM RĂSPUNS AȘA

”Cum este în România nu e nicăieri ca un profesor,un bucătar ,un brutar sau un patiser (chiar începători fiind) să aibă lunar un salariu de mizerie de nici 300 de euro în mână.

Dragă prietene eu să am două facultăți ca tine nici nu m-aș mai uita la instituțiile de învățământ ci m-aș orienta spre alte profile Eu cunosc persoane care au ajuns printr-o oarecare ”aranjatură” maiștri sau ingineri la firme cu profil electronic și au 3000 sau 4000 lei lunar dar ei n-au văzut în viața lor piese dintre care produce firma respectivă,până au intrat pe porțile acelui obiectiv.Au mers la ”specializare ” o săptămână sau două în străinătate fie în Germania sau Cehia și s-au întors de acolo coordonatori de producție sau chiar directori.Asta este ca și cum cineva ar avea facultatea de istorie sau teologie și să se angajeze într-o firmă de mobilă ca maistru sau chiar pe post de inginer dar respectivul poate că n-a tăiat cu circularul în viața sa nici lemne pentru foc sau poate că n-a bătut niciodată un cui într-o scândură..Ei doar atâta știu să facă în firma respectivă :să strige către angajați.”Hai băieți,mai repede! !

.Însă așa ceva se poate doar la români...dar cu cunoștințe ...altfel poți să stai pe un oarecare post (la catedră) cu toate facultățile din lume și primești (mă refer la tine) 1300 lei pe lună.

Da atâta mi--au oferit și mie unii nemernici și hapsâni de patroni pentru meseriile mele de bucătar,brutar, patiser cu diplomă (să mai robotesc încă pe la cele cantine sau restaurante ori brutării și patiserii) în care am făcut serviciu mulți ani dar am renunțat și m-am îndreptat spre alt profil la fel de ”plătit” în care nu trebuie să stau doar cu mâinile în buzunare că le pot ține și la spate pe postul pe lângă care trec zi de zi mii și mii de persoane.”Poate că dacă se va acorda un salariu mai consistent în profilele pentru care am eu o diplomă,și că am efectuat mulți ani serviciu în domeniul respectiv,fie bucătar ori brutar sau patiser voi reveni ca angajat altfel...nu-i subapreciez pe angajații din domeniul respectiv dar în gândul meu îi ...compătimesc

Vasile Dan Marchis

E D I T O R I A L

Ziarul este oglinda vremii

de Gheorghe Pârja

Despre ce şi pentru cine mai scriem? Unii deontologi cădelniţează dispariţia presei scrise. Deşi nu mai cred în sondaje, nu avem alte mijloace de a ne măsura viaţa sau moartea. Zice un sondaj IRES că doar 6% dintre locuitorii din urbe citesc un ziar zilnic sau aproape zilnic. Ca om al scrisului, mă încăpăţînez să sper în valoarea presei tipărite.

Celelalte mijloace de informare, care au năvălit peste noi, inclusiv televiziunea, pregătesc ştirile şi au condiţii incerte de păstrare. Foarte puţine lucruri rămîn în memoria colectivităţii. În schimb, dacă treceţi pragul Bibliotecii, de la cea judeţeană pînă la cea a Academiei, veţi descoperi lumi care au apus. Trăieşti emoţii şi drame. Acolo se desprinde măreaţa iscusinţă de a citi printre rînduri. Descoperi tăceri şi ruine, construcţii şi suferinţe, gînduri care nu s-au oxidat. De acolo poţi pleca să descoperi teritorii care pot fi puse în chenarul trecutului. Cred că fiecare oraş, comunitate, are nevoie de un ziar sau două, ca o formă de terapie de grup. Ziarul este oglinda în care se priveşte oraşul sau satul. Această privire devine o formă de civilizaţie, jurnaliştii sînt nişte povestitori ai timpului asumat. Cu fapte frumoase, fără elegii gratuite. Dar şi cu semnele împiedicării omului în minciună. Se ştie, cei vizaţi nu prea au vise frumoase. Un ziar poate fi şi expresia unei bucurii de a trăi laolaltă. Sincronismul lecturii ziarului este şi o necesară comunicare prin tăcere. Mii de ochi sînt aţintiţi în aceeaşi zi pe evenimente care marchează timpul imediat. El naşte întrebări care aşteaptă răspunsuri de la cei în drept. Am trăit şi vremuri în care presa purta cătuşe. Cenzorii fugăreau unele cuvinte din texte. Spaima de cuvinte a fost una dintre dramele trecute. Din păcate, şi după întoarcerea vremii se crede că libertatea trebuie să poarte culoare politică, iar pretenţia supremă este votul. Te apucă lehamitea cînd vezi cine cu cine împarte ziua de astăzi, dacă se poate şi ziua de mîine.

Oamenii au nevoie de interpretări, să-şi explice ţesătura de legi, să descifreze sensuri. Cred că ziarul îşi găseşte rostul şi într-o lume cu atîtea capacităţi de informare. Ziarul îţi dă posibilitatea să te întorci la text, să-l reciteşti pentru a-i pătrunde înţelesul, să nu trăieşti cu sentimentul că sensul s-a pierdut pe drum. Nu fac neapărat o pledoarie pro domo, dar comunitatea locală are nevoie de ziare. Am luat pilde din Occident. S-a întîmplat să mă aflu la Copenhaga. Orăşelul Birkerod, un fel de Baia Sprie a capitalei daneze, are un ziar cu o viaţă de peste un veac. Dimineaţa, grupuri de adolescenţi din oraş, sub veghea redacţiei, puneau în cutiile abonaţilor ziarul proaspăt. Redactorul care avea în grijă această activitate îmi spunea că merge şnur. Primăria oraşului avea în grijă locurile de difuzare. Nu era nimic putred în Danemarca. Am simţit că acolo ziarul este un bun colectiv, o instituţie şi o instanţă. Să luăm aminte! Asemenea pilde sînt şi în alte oraşe europene. Presa scrisă nu este demodată, are vocaţia memoriei. Colecţia de ziare este oglinda vremii. Ca să nu vorbesc în zadar, mă gîndesc la tinerii jurnalişti din facultăţi, nu-i tentează presa scrisă. Aici eşti lucrător al Limbii Române, eşti provocat la logică, sinteze, analize critice. E o probă a curajului. Cam imprevizibilă profesie. Dar minunată, deoarece poţi intra în Europa cu viziunea ţării tale.

Îmi scria un prieten: „Ziarul trebuie să fie o voce care să tulbure consensul fals sau liniştea stearpă a ipocriziilor reciproce”. Ziarul are virtuţile comunităţii. Trebuie să fie în grija celor care-l scriu, dar şi a celor care-l difuzează. Fără cititori, un ziar îşi pierde definiţia. Să nu uităm că un ziar se adresează şi oamenilor cărora n-are cine să le scrie. Mi-a plăcut de domnul Dâncu, a făcut o pledoarie pentru nemurirea presei scrise. Şi prin presa scrisă, Maramureşul primeşte durată.

Preluare http://www.graiul.ro/2018/03/30/ziarul-este-oglinda-vremii/

vineri, 30 martie 2018

“Aventura ideilor“

Scriitor şi jurnalist consacrat, cu peste 75 de volume tipărite în mai bine de patru decenii de activitate literară, dar şi aproape 6.000 de articole risipite în presa locală, naţională, dar şi de peste hotare, prezent deopotrivă în Dicţionarul General al Literaturii Române (coordonator, acad. Eugen Simion, 2009) şi Dicţionarul Scriitorilor Români (coordonator Aurel Sasu, 2006), ca şi în Dicţionarul scriitorilor Români de Azi (ediţie de Boris şi Daniela Costin-Crăciun, 2011), ori O altfel de istorie a literaturii române (autori, Doru Ştefan Dâncuş, George Coandă şi Vali Niţu, 2013), mentor de şcoală literară şi lider al Ligii Scriitorilor Români, jurnalist profesionist, premiat de U.Z.P.R., în 2015, la Concursul naţional de Presă Scrisă, Al. Florin Ţene (n. la Drăgăşani, jud. Vâlcea, 13 iunie 1942) revine, odată cu Aventura ideilor, la preocupările sale perene, filosofia ştiinţelor literare, dovedind astfel că deţine vocaţia distanţei şi a perspectivei.

Nostalgic şi sentimental, Al. Florin Ţene nu-şi uită niciodată originile şi, scormonind prin „lada cu amintiri”, se întoarce mereu la „anii fragezi”, când alături de foştii săi colegi de clasă, Radu Vasile, fostul prim-ministru, Mugur Isărescu, Virgil Mazilescu, ori istoricul Ilie Vulpe, punea la cale şotii sancţionate prompt de profesorul Muşulescu, care îi punea pe recalcitranţi „la colţ, pe coji de nucă”, aşa că, „de teamă, iar nu din conştiinţă, învăţam!”.

Parcurgând suita de eseuri şi comentarii critice pe teme diverse, şi deopotrivă de incitante, de la Heidegger, la Nietzsche, şi de la Socrate la … Patapievici (văzut ca model invers !) regăsim un amestec suav de idealism liric, altoit pe un solid fundament cărturăresc.

Aventura ideilor rămâne, în structura academică a demonstraţiilor sale, o carte puternic polemică, croită după chipul şi personalitatea vulcanică a autorului ei.

Doru Dinu Glăvan, UZPR

Rezultat ruşinos pentru Dinamo Bucureşti! Suporterii adevăraţi ai echipei nu se mai miră deloc!!!!

Cu toate că nu ne uităm la Liga lui burleanu (FRF) şi iorgulescu (Liga lui Mitică) decât accidental, rezultatele înregistrate în meciurile programate vineri seara în etapa a 3-a a play-out-ul Ligii 1 sunt de râsu-plânsul fotbalului românesc şi oglindesc degringolada în care suntem de peste două decenii:

Concordia Chiajna - FC Botosani 0-0

Adică zero peste tot!

Dinamo - Juventus Bucuresti 1-2 (Popa '51 / Petre '10, Walace '70)

Rezultat dezastros pentru Dinamo, în etapa a 3-a din playout-ul Ligii 1

Notă. Celelalte doua meciuri din cadrul acestei etape a playout-ului se vor disputa sâmbătă FC Voluntari - Gaz Metan Mediaş, de la ora 18:00 şi luni ACS Poli Timişoara - Sepsi, de la ora 20:45). Meciuri care „vor strânge” în jur de 300 de spectatori! Ne lăsaţi?!

GDL

PRIVIŢI TRIBUNELE LIGII 1, PLANUL ÎNDEPĂRTAT:

Marele portar CONSTANTIN MIA îmi spunea că la Târgovişte, în Divizia "B" când acolo juca DOBRIN, în tribune erau peste 20.000 de spectatori, meci de meci, din două în două săptămâni. Oare de ce?!

Mâine, 31 martie, o nouă şedinţa a Ligii Scriitorilor Maramureş

În ultima zi din capricioasa lună martie adică sâmbătă 31 martie 2018, ora 11,oo la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, în sala cenaclului (la subsol) va avea loc o nouă zi de cenaclu al Ligii Scriitorilor .

Pentru colegii care sărbătoresc Sfintele Paşte Catolice le dorim Sărbători frumoase şi luminate iar celorlalţi membri să aibă asupra lor materiale literare pentru a fi citite. Vă doresc o zi frumoasă tuturor!

Carmena Felicia Băinţan, preşedintele LSR MM

Finala de la Miami se dispută între Jelena Ostapenko şi Sloane Stephens!

Două jucătoare care au dezamăgit în startul sezonului, Jelena Ostapenko şi Sloane Stephens, se vor duela cu trofeul de la Miami pe masă. Luna trecută a fost distrusă de Buzărnescu, iar acum cucereşte lumea tenisului.

FINALA va fi între:

Ostapenko, care a depăşit o perioadă neagră şi s-a calificat în ultimul act după ce a trecut lejer de Danielle Rose Collins, urmând să o înfrunte în finală pe Stephens, învingătoarea Viktoriei Azarenka

Cu un tenis exuberant, Ostapenko a impresionat asistenţa de la Miami şi nu i-a lăsat nici o şansă revelaţiei Danielle Rose Collins (93 WTA), pe care a învins-o în minimum de seturi, scor 7-6 (1), 6-3. O oră şi 41 de minute a durat meciul de vineri dimineaţă la capătul căruia Ostapenko a obţinut calificarea în a 5-a finală a carierei.

Jelena se va lupta pentru trofeu şi un cec de 1,34 milioane de dolari cu Sloane Stephens (12 WTA), o altă jucătoare care a fost de nerecunoscut la precedentele turnee. Stephens a avut o misiune mult mai complicată joi seară, cu Azarenka (186 WTA), învingând-o pe campioana din Belarus cu 3-6, 6-2, 6-1. În ciuda faptului că este mai bine clasată decât sportiva americană, Ostapenko nu este văzută drept favorită la cucerirea titlului. Ar fi al treilea triumf al carierei pentru Jelena, în timp ce Sloane şi-ar putea trece în palmares al 6-lea trofeu WTA.

O finală de urmărit pentru tenisul de calitate practicat de cele două jucătoare!Unde? Pe DIGI SPORT!!!

C.S.

Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu Baia Mare. Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 2 – 6 aprilie 2018

Miercuri, 4 aprilie

ora 15, Sala de conferinţe

Va avea loc etapa locală a Concursului Naţional de Oratorie „Demostene”, destinat tinerilor cu vârste între 14 şi 19 ani cu scopul de a le oferi acestora oportunitatea de a-și forma, practica și demonstra abilitățile de orator la standarde înalte.

Etapa locală, organizată de clubul Interact Baia Mare presupune formularea și elaborarea unui discurs pe baza unui citat ales dintre cele două impuse de clubul organizator, și anume Interact Club Pitești. Citatele sunt:

1. “Lumea așa cum am creat-o este un proces al gândirii noastre. Nu o putem schimba fără să ne schimbăm gândirea” - Albert Einstein.

2. ”Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă.”- Ștefan Odobleja.

Discursurile nu vor avea tentă politică sau religioasă și de asemenea nu vor conține un limbaj licențios. Participanții își vor tine discursurile într-un interval de timp cuprins între 4 și 5 minute. Câștigătorul etapei locale va participa ulterior la etapa națională la Pitești, unde pe lângă discursul pe baza celor două citate, va mai fi introdusă o probă, și anume „Elevator Pitch”. Aceasta presupune un discurs spontan, construit pe baza unei teme aleatorii, propuse de clubul gazdă, cu durata de 3 minute.

Juriul, atât la etapa locală, cât și la cea națională va fi alcătuit din profesionişti, deciziile lor fiind incontestabile. De asemenea, juriul va utiliza un clasament, pentru a ierarhiza prestațiile concurenților, care se bazează pe urmatoarele criterii:

· armonizarea temei (aspecte esențiale) cu mesajul;

· construcția conform regulilor oratorice;

· originalitate și claritate;

· dicție, mimică, gesturi și ținută;

· relevanța mesajului/caracter persuasiv.

ora 17, Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Semnele ceriului”, semnată de artistul fotograf Ilie Tudorel, dedicată Anului European al Patrimoniului Cultural.

Vor deschide:

Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare;

Dr. Ioan Marchiş, sculptor;

conf. univ. dr. Delia Suiogan, prodecan Centrul Universitar Nord Baia Mare – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca;

Dr. Ovidiu Ignat, manager Complexul Astronomic Baia Mare.

Moment artistic: Rafila Bărbos, interpretă de muzică populară autentică.

Expoziţia este organizată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Asociaţia Clubul Foto „Millenium” şi Consiliul Judeţean Maramureş şi va putea fi vizitată la Salonul Artelor în perioada 4-14 aprilie 2018.

Activităţi extra muros în săptămâna 2-6 aprilie

Marţi, 3 aprilie

ora 10 – livrarea cărţilor şi jucăriilor strânse la American Corner în cadrul campaniei de donaţii „Dăruieşte din suflet pentru un zâmbet de copil”, campanie care face parte din proiectul „4/4 pentru prieteni” organizat de Ambasada Statelor Unite în România şi American Councils for Internaţional Education în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, compartimentul American Corner. Beneficiari ai acestui proiect sunt copiii de la Centrul de Reabilitare Socială pentru copiii aflaţi în situaţii de risc din Baia Mare.

Miercuri, 4 aprilie

ora 11 – predarea oficială a donaţiei la Centrul de Reabilitare Socială pentru copiii aflaţi în situaţii de risc din Baia Mare.

Participanţi: reprezentanţi ai bibliotecii, voluntari, angajaţi de la Centrul de Reabilitare Socială pentru copiii aflaţi în situaţii de de risc din Baia Mare.

Stefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Legile justiției au trecut de Parlament. Opoziția va sesiza din nou CCR

Legile justiției au trecut de Parlament. Luni, pachetul legislativ a trecut de Senat, după ce săptămâna trecută, legile au trecut de Camera Deputaţilor. Opoziția a anunțat deja că va contesta din nou legile la Curtea Constituțională.

Care sunt principalele modificări aduse legilor justiției

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.

O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.

Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că “a făcut doar un acord corect”.

“Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei”, a citit Nicolae în plen noua prevedere.

Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.

Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că “statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Un alt amendament, propus de PSD – ALDE, stipulează că “informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”.

Legile justiției au primit, luni, votul final în Senat. Au fost 83 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Săptămâna trecută, legile au fost votate de Camera Deputaților. Luni, înaintea votului din Senat, pachetul legislativ a primit raport de admitere în comisia condusă de Florin Iordache.

Comisia parlamentară specială a adoptat luni raport favorabil, cu amendamente, pentru modificările celor trei legi ale Justiţiei – 303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

Raportul favorabil pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor a fost adoptat cu 12 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă” iar Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM a primit raport favorabil cu 11 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă.

Imediat după votul din Senat, Opoziția a anunțat că va contesta din nou Legile justiției la Curtea Constituțională, astfel că legile nu vor merge direct la Iohannis pentru promulgare, ci vor fi întâi analizate de judecătorii CCR, care vor trebui să dea o decizie.

Săptămâna trecută, marți, Camera Deputaților a adoptat în regim de urgență, modificările la legile justiției, după ce comisia Iordache a finalizat, în aceeași zi, rapoartele la cele trei legi ale justiției, 303, 304 și 317. Programul ședinței plenului a fost prelungit până la epuizarea ordinii de zi, pentru finalizarea legilor controversate, care urmează să fie din nou atacate la Curtea Constituțională (CCR), potrivit anunțului PNL. USR a protestat, în plen, cu tricouri cu mesajul #farapenali, în timp ce liberalii s-au plâns că nu au putut studia raportul și au cerut trimiterea lui la Comisia juridică.

Legile justiției au fost puse în acord cu deciziile CCR, în urma contestării lor de către Opoziție și ICCJ. Partidele PNL și USR au anunțat deja că există considerente pentru atacarea din nou a proiectelor la CCR, în urma noilor amendamente adoptate în Comisie.

Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciară, la răspunderea magistraților. Inspecția Judiciară a fost implicată în procedura acțiunii în regres, potrivit deciziei comisie, de marți.

La data de 19 martie, Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a decis ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.

Această prevedere a fost corelată cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, care urma să fie dezbătută de comisie, unde s-a propus eliminarea preşedintelui României din această procedură.

“CSM numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede textul adoptat de comisie.

Iniţial, articolul prevedea că “CSM propune preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numeşte şi revocă din funcţie preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Comisia a discutat și despre dreptul președintelui de a refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari. Președintele Comisiei, Florin Iordache a pledat pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL s-au opus.

Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”.

De asemenea, tot la Legea 303/2004 a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

Comisia a mai decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Potrivit textului adoptat, “Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.

Preluare https://www.libertatea.ro/stiri/legile-justitiei-au-trecut-de-parlament-opozitia-va-sesiza-din-nou-ccr-2194615

BALADA LUI CONSTANTIN ŞI ELENA

BLESTEMUL DE MAMĂ

Foicică micşunea,

Avea Leana, nici c-avea,

Trei feciori şi-o fată mare,

Lena cea veselă are.

Trei feciori ca nişte zmei,

De-a dragu’ te uiţi la ei

Şi-o fetiţă râzătoare,

Subţirică-ncântătoare,

Ruptă-i dintr-un raz’ de soare.

Mult cu mama semănă,

Deci, Lenuţa-o boteza,

Pe numele maică-sa.

Câţi feciori au fost prin ţară,

Toţi venit-au ca s-o ceară.

Mândri şi viteji feciori,

Venit-au ca peţitori.

Dar Lenuţa cu mirare,

Răspundea la fiecare,

Că-i prea tânără, şi-aşa

Şi-ncă nu s-ar mărita!

Mai la urmă s-arătară,

Doi feciori din altă ţară.

Doi feciori ca nişte flori,

Venit-au ca peţitori!

Lenuţa când îi vedea,

Mamii sale-aşa-i zicea:

- Vezi, iubită, mama mea,

Din voinicii aieştea doi,

Care-au venit azi la noi,

Mie-mi place unul tare,

La mers şi la căutare,

Că-i înalt şi subţirel

Şi m-aş duce după el!

Dar Leana pe gânduri sta,

Gândurile-o frământa

Şi din gura-i cuvânta:

- Draga mea Lenuţă, fată,

Fiind aşa de-ndepărtată,

Dor de tine-o să m-apuce,

La mine cin’ te-a aduce?

Dor de tine mi-a veni,

La mine când îi veni?

Doi fraţi ai Lenei striga:

- Pe Lenuţa nu o da

Şi de noi n-o-nstrăina!

Dar copilul cel mai mic,

Constantin copil voinic

Lăcrima din ochi cu jale

Şi-aşa zice mamei sale:

- Nu eşti mamă cu dreptate,

Nici la soră, nici la frate,

Că noi toţi suntem trei fraţi,

Toţi crescuţi ca nişte brazi

Şi noi ţi-om putea aduce,

Pe Lenuţa ta cea dulce!

Ascultă mamă iubită,

Pe Lenuţa o mărită!

N-o lăsa nemăritată,

Fie cât de depărtată!

Că de te-a ajunge doru’,

Eu îţi rămân doar fecioru’.

Eu la dânsa mă voi duce

Şi acasă ţi-oi aduce!

Şi Leana se dupleca,

Pe Lenuţa-o mărita!

Dar, au fost ce-au fost să fie,

Că-au dat boli şi urgie

Şi-au dat Dumnezeu cel Sfânt,

Vremuri grele pe pământ

Şi de multă răutate,

Mureau oamenii pe sate.

Şi-au murit şi trei feciori,

Ai Lenuţei frăţiori!

Constantin înc-au murit,

Gândul nu şi l-a-mplinit.

Lena singură rămasă,

Fără de feciori în casă

Şi ea biata supărată,

De multă jale mâncată,

Se ducea pe-a lor mormânt

Şi se văieta plângând.

Şi plângea şi suspina

Şi cu jale cuvânta:

- Fiilor de-al vostru dor,

Stau pe gând să mă omor,

Fie-vă somnul uşor!

De-altă dată blestema

Şi blestemând cuvânta:

- Constantine, Constantine,

Fire-ai blestemat de mine.

Blestemat de mama ta,

Că ai dat pe sora ta.

Fraţii tăi mie-mi striga,

Pe Lenuţa nu o da!

Tu ai dat-o blestemate,

Pe hotare-n depărtate!

Dar te blestem, blestem greu,

Din tot sufleţelul meu,

Pământul nu te primească,

Ţărna să nu te voiască,

Lutu-afară te izbească,

Căci de dorul Lenuţei,

Rup-un firul vieţei!

Blestemat-au azi şi mâini

Şi luni, ani şi săptămâni!

Şi, o vai, ce s-a-ntâmplat,

Căci blestemul s-a legat,

Că-ntr-un amurgit de seară,

Iese Constantin afară,

Din groapă, galben la faţă,

Cu trup rece ca de gheaţă!

El din groapă cum ieşea,

Din gură îşi cuvânta:

- Duce-m-aş că mama-mi cere,

Da’ nu pot că n-am putere!

- Duce-m-aş că-s blestemat,

Dar nu pot că-s îngropat!

Repede-şi făcu o cruce,

Zice Constantin, tot zice:

- Nici la maica nu m-oi duce!

Lui Dumnezeu se ruga,

Zicând Constantin aşa:

- Sălaş mândru, sălăşel,

Fă-te-un şchiop de căluşel,

Să pot călări pe el!

- Iar tu scândură de brad,

In care-am fost îngropat,

Lasă-mă să ies afară,

Să mă duc în altă ţară,

După a mea surioară!

- Iar tu crucea mea de piatră,

Fă-te spadă de perlată!

- Iar Tu, Doamne, mă învie,

Dă-mi putere astăzi mie,

La Lenuţa mă voi duce

Şi acasă ţi-oi aduce!

La Lenuţa să mă duc

Şi acasă s-o aduc!

Dumnezeu l-au ascultat,

Putere de viu i-a dat,

Sălaşu-n cal s-a schimbat.

Iară crucea cea de piatră,

Se făcu spadă de perlată!

Constantin a-ncălecat

Şi spre Lenuţ-a plecat.

Şi-ncă n-au fost bine seară,

Până când descălecară,

La Lenuţa-n altă ţară!

Lenuţa când îl vedea,

Ea din gură-i cuvânta:

- Spune-mi frate, Constantine,

Spune-mi dacă-i rău sau bine?

Vezi, nouă ani au trecut,

De când noi nu ne-am văzut

Şi nici carte nu mi-aţi scris

Şi nici veşti nu mi-aţi trimis!

Constantin văzând aşa,

Din gură îi cuvânta:

- Lenuţă, surioara mea,

De la-nceputu-ţi spun aşa,

Pe acasă toate-s bune!

Mama încă-i sănătoasă,

Pe acas-toate-s frumoasă!

Fraţii tăi se însurară,

La nuntă nu te chemară!

Eu ţi-s frate mai cu dor

Şi fiindcă eu mă însor,

Eu la tine am venit

Şi la nuntă te-am poftit!

Lenuţa îl cunoştea

Şi din gură-i cuvânta:

- Spune-mi, frate, Constantine,

Dar te rog să-mi spui tu bine,

De mă chemi la veselie,

Să mă-mbrac a bucurie,

Iar de mă chemi la jelanie,

Să mă-mbrac în negre haine!

Constantin îi cuvânta:

- Îţi spun surioara mea,

Că te chem la veselie

Şi la a mea cununie!

Lenuţa pe cal urca

Şi la drum ei că pornea.

Patru zile lungi de vară,

Făcură de când plecară!

Atât au călătorit,

Puţintel au hodinit.

Ei prin munţi când îşi treceau,

Munţi, păduri se aplecau

Şi din gură cuvântau:

- De când e soarele soare,

Este lumea călătoare

Şi de când e luna lună,

N-a mai fost aşa minună,

Să meargă viu’ cu mortu’,

Tot alăturea cu codru’!

Să meargă viul aproape,

Cu cel mort ieşit din groape!

Lenuţa îi auzea

Şi din gură-i cuvânta:

- Auzi, frate, Constantine,

Cum vorbesc munţii de tine!?

- Lasă-i soră să vorbească,

Vorbele să-şi isprăvească!

Ei, să fie cu cântatu’,

Noi, să fim cu ascultatu’.

Ei, să fie cu vorbitu’,

Noi, pe drumu’ ce-am pornitu’!

Ei, păzească-şi cântecu’,

Noi, ne păzim umbletu’!

Când a fost a cincea zi,

Soarele că răsări

Şi ei tot pe drum au fi,

De sub soare, printre nor,

Se zărea şi satul lor,

Plin de negură şi dor!

Constantin a cuvântat:

- Lenuţă, surioara mea,

Tu cu al tău căluşor,

Du-te mai încetişor!

Tu cu al tău căluţ,

Du-te mai chitilenuţ!

Că eu cu-al meu căluşor,

Merge-voi mai tărişor,

Ca să-i dau mami de ştire,

Să-ţi facă bună primire,

Să-ţi întindă mesele,

Să umple paharele.

Şi Lenuţa asculta,

Căluţul încetinea

Şi pe cal încet venea.

Constantin a-ncălecat,

Nu acasă pe cuvânt,

Ci de-a dreptul la mormânt!

La mormânt cum ajungea,

În genunchi îngenunchea,

La Dumnezeu se ruga!

Calcă lut şi glie groasă:

- Sălaş strângător de oasă,

Dusu-m-ai şi m-ai adus

Şi călare şi pe sus

Şi-ai făcut un mare bine,

Pentru mama, pentru mine.

Pentru mamă, pentru fată,

Pentru mine, totodată,

A sosit, vremea, sosit,

Să intru de unde-am ieşit!

Iar tu, Doamne, Doamne, Sfânt,

Dă-mi iar locul în mormânt!

Dumnezeu l-a ascultat

Şi din nou el s-a-ngropat!

Lenuţa, acas’ când ajungea,

Foarte tare se mira.

Acasă totul schimbat,

Acasă totul stricat!

Porţile stricate, rele,

Iarba-i mare printre ele!

Staulul stricat şi gol,

Iarba-i mare prin ocol,

Iar la uşă se repede,

Uşa încuiat-o vede.

După ce ea se mira,

Din guriţă-şi cuvânta,

Către biata măicuţă,

Care sta şi lăcrima:

- Maică, măiculiţa mea,

Deschide-mi tu portiţa,

Căci eu sunt iubita fată,

Lenuţa cea depărtată!

Maica din casă gemea

Şi din gură-i cuvânta:

- Du-te-n foc şi-n zile grele,

Lasă-mă-n zilele mele!

Du-te-n foc, te du de-aici

Şi cu mine nu grăi,

Nu mă mai batjocori!

Trei feciori eu am avut,

Pe tustrei i-am pus în lut

Şi o fată măritată,

Într-o ţară-ndepărtată

Şi de soartă blestemată.

Însă fie blestemat,

Cine mi-au îndepărtat,

Cine mi-au înstrăinat!

Pământu’ să nu-l primească,

Ţărâna să nu-l voiască,

Lutu-afară să-l lipească!

Lenuţa cum auzea,

Foarte tare se-ntrista

Şi din gură cuvânta:

- Lasă-mă, mămucă, lasă,

La ’mneata să intru-n casă.

Şi Leana cu greu o lasă!

Şi pe scaun ea o puse

Şi câte şi câte-şi zise!

Şi pe scaun se punea

Şi la dânsa se uita

Şi din gură-i cuvânta

Şi Lenuţa-o cunoştea!

- Vai maicuţa-ai blestemat

Şi blestemul s-a legat!

Leana-atunci se-nfiora,

Gândurile-o frământa

Şi cu jale-i cuvânta:

- Hai Lenuţa la mormânt!

Şi ele se îmbrăca

Şi la mormânt alerga.

Acolo cum ajungea,

Pe mormânt se apleca

Şi din gură cuvânta!

Pe mormânt se aplecară

Şi din gură-şi cuvântară:

- Constantine ieşi afară,

Vino, Constantine, iară!

Hai, ieşi, dragă Constantine,

Că mi-i tare dor de tine!

Pământul se-nfuiera

Şi din gura-i cuvânta:

- Lenuţa nu blestema,

Că blestemul s-a lega!

Că-i al nostru nu-i al tău

Şi-al lui Bunul Dumnezeu!

Lenuţa nu se lăsa

Şi din gură-i cuvânta:

- Constantine, Constantine,

Constantine ieşi afară,

Vino, Constantine, iară!

Constantin din greu gemea

Şi din gură-i cuvânta:

-Vai, măicuţă, de-mi vrei bine,

Fă acuma pentru mine,

Ia blestemul de pe mine,

Că m-ai blestemat mereu,

Să-mi fie pământul greu

Şi-mi dezleagă blestemu’,

Că-mi apasă sufletu’!

Şi Leana îi cuvânta:

Şi din gură îşi grăia!

Şi Leana se-nfiora

Şi din gura-i cuvânta:

- Constantine, Constantine,

Fire-ai tu să fii iertat

Şi de blestem dezlegat!

Pământu’ fie blestemat,

Că iute mi te-a legat

Şi iute m-au ascultat.

Pământu’ s-a-nfiorat

Şi din gur-a cuvântat:

- Nu-i destul c-ai blestemat,

Pe-un copil nevinovat,

Acum mă blestemi pe mine?

Blestemu-te eu pe tine!

Nu eşti vrednică sub soare,

Să mori cum tot omul moare,

Că n-ai inimă de mamă,

Nu-ţi iei sufletul în seamă!

Pământul se despica

Şi pe Leana–o înghiţea.

Leana din mormânt zicea

Şi din gură-şi cuvânta:

- Orice mamă s-ar afla,

Pe copil de-a blestema,

Blestemată fie ea!

N-aibă prapori la–ngropare,

Nici popă la petrecanie

Ea-şi blesteamă pe fiul său,

Iar pe dânsa, Dumnezeu!

............................

VASILE BELE