Cristi Chivu și jucătorii cu care a câștigat primul scudetto din cariera sa de antrenor au mers în această dimineață la Vatican pentru a se întâlni cu Papa Leon al XIV-lea. Nerazzurri au fost primiți de Sfântul Părinte și în urmă cu doi ani.
Moara lui Gelu
Revistă electronică de atitudine, cultură, mediu social, educație și sport
sâmbătă, 9 mai 2026
Românul Cristi Chivu și echipa campioană, întâlnire de neuitat la Vatican cu Papa Leon!
Jurnal cenaclier al Cenaclului Scriitorilor Maramureș din 9 mai 2026. Invitat special ing. dr. Nicolae BUD
„O, cine știe - suflete,-n ce piept îți vei cânta
și tu odată peste veacuri
pe coarde dulci de liniște,
pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat
și frânta bucurie de viață? Cine știe?
Cine știe?”
(Lucian Blaga, „Liniște”)
Sâmbăta -- 09.05.2026, orele 11, Sala de Conferințe, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” – a avut loc prima întâlnire din luna mai a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Și, dacă întâlnirea noastră s-a petrecut chiar în „9 mai”, nu putem să uităm că această dată nu este o simplă cifră în calendar, ci este ziua în care Lucian Blaga a venit pe lume. Luna mai, luna florilor, ce apar nesperat din cele mai întunecate colțuri ale planetei noastre, oarecum în derivă. Și, dacă am căzut în păcatul enumerărilor, musai să amintesc, „ 9 mai este Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Europei”, iar Europa este casa noastră. Dar să ne întoarcem, în locul unde cititorii și scriitorii se simt cel mai bine, în bibliotecă, A fost așa, cum am anunțat, o întâlnire în care am lansat volumul: „Industria României și mobilitatea (inter)urbană)”. Lansarea a avut loc în prezența unuia dintre autori, fiind vorba de domnul dr. ing. Nicolae Bud. Pentru început, am dat cuvântul doamnei prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, care a făcut o amplă prezentare a cărții, o prezentare ce ne-a impresionat plăcut. Noi știm, Daniela face cronici și prezentări de carte deosebite, dar aici e vorba despre o carte de literatură cu specific economic. Felicitări! A urmat domnul general de brigadă(rz.) Marin Bancoș, care a făcut o succintă trecere în revistă… a cărții. Domnia sa a făcut referiri și la eroul cărții, cel care a dat o nouă față și avânt industriei construcției de vagoane, locomotive, tramvaie. Este vorba de antreprenorul Valer Blidar. Se știe că omul de afaceri Valer Blidar s-a născut în localitatea Odești, comuna Băsești, Maramureș și este patronul S.C. Astra Vagoane. Numele Blidar a rămas în istoria Maramureșului și nu numai, prin rezistența luptătorului anticomunist Vasile Blidar, tatăl. Valer, fiul, a dat o nouă dimensiune acestui nume, o dimensiune națională și internațională. Am dat cuvântul domnului prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare. Când spun, am dat cuvântul, știm cu toții ce înseamnă un discurs teodorardeleean, ce poartă ascultătorul prin vastele sale cunoștințe despre subiectul oratoric. Cum am scăpat cu bine din patosul cuvântării teodorardeleene, ne-a preluat domnul profesor Pamfil Bilțiu, care are și el farmecul său. De altfel ,Domnia Sa este cel care a venit cu ideea să-l invităm la cenaclu pe fostul deputat, membru de altfel U.Z.P.R . Zice o vorbă: „Să nu zici Hop până sari șanțul!”. Ca urmare, nu am zis nici noi, căci a urmat cuvântul domnului profesor Vasile Leschian, care nu zice, „Nu” când e vorba de o amplă cuvântare. Au mai luat cuvântul, legat de personalitatea lui Nicu Bud, cum este cunoscut : Vasile Tivadar, pr. Gheorghe Pop, prof. Ștefan Herțeg. Cenaclul a fost în formulă aproape completă, mai puțin colegii ce au fost nuntași ori plecați pe la diverse festivaluri de poezie și proză, în țară ori străinătate. Ne-a bucurat prezența doamnei profesor Monica Cândea, care ne-a făcut o invitație, prezența doamnei Mariana Iancu, a domnului Mihai Orza și a jurnalistului Nicolae Teremțuș. O prezență onorantă a fost cea a omului de afaceri Petrică Chiș, nepotul domnului Valer Blidar, cel care ne-a oferit un punct trei atrăgător. Mulțumim! Așadar am fost părtași la o întâlnire densă cu vorbitori ce ne-au stors până la ultima picătură, ca atare, dacă fotografiile făcute, cu pricepere și filtre de către domnul Anton Mihiș, sunt ușor obosite, nu este vina fotografului. Chiar dacă cartea prezentată, nu este o carte de literatură cu care suntem noi familiarizați, am aflat o mulțime de lucruri despre o carte „altfel” și despre unul dintre oamenii de seamă ai județului și țării. Mulțumesc: vorbitorilor, celor prezenți, cenacliștilor și gazdelor! Ne revedem marți --12.05.2026, orele 14 – la Colegiul Național „Mihai Eminescu” ,l a întâlnirea cu elevii Cenaclului „Voci Eminesciene”. Vă aștept.
Florica Bud,
președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș
P.S.
„Dați-mi un trup,
voi munților,
mărilor,
dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcașul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!”
”Lucian Blaga, „Dați-mi un trup,
voi munților”)
Evoluție prin disoluție. „Să fie bine ca să nu fie rău”!
Cam așa stăm. Am înaintat prin pași înapoi, urcăm prin coborâre, ne târâm în pas alergător. Dar fiecare rămâne cu dreptatea lui. Și de credeți că vorbim aici despre criza politică, da, și despre ea. Dar să nu credeți că „afară” e mai roz, mai cald…
În primul rând, criza politică de Dâmbovița. Acum
își dau seama unii că nu vor să guverneze singuri sau cu cei cu care au dat jos
guvernul. Ar vrea tot cu… E superbă Olguța, care constată că decizia
liberalilor de a merge în opoziție nu e…statutară! Păi să-i dea în judecată,
cum își permit să încalce statutul propriului partid, care n-o privește de
altfel? Soțiorul, Manda, spune așa: „Nu este o lovitură de stat, PSD s-a
comportat cu responsabilitate…” Dincolo, apar cei care ar cam guverna. E mai
bine în fotoliu de ministru. E mai bine cu un tătuc sus la partid căruia să-i
ceri o finanțare, un ajutor de urgență… AUR s-au repliat, vor la guvernare de
numa-numa. Simion zice că e „prim-ministeriabil” că doar a fost și
prezidențiabil. Și-am râde de numa’, doar că Euro crește vânjos, prețul
motorinei nu mai încape pe afișajele benzinăriilor. Însuși Crin s-a trezit să
zică ceva, acolo, nu contează ce, e defazat oricum. La fel ca Ponta, care s-a
trezit și el vorbind! Tot prostii, normal. Dar avem prima reacție europeană. La
summitul de la (Radio)Erevan…ce banc bun, dom’le, ca pe vremuri,
Nicușor/Spectator/Mediator/Călător a fost pus într-un colțișor al pozei de
grup, de nici nu se vede, lângă… Fico! La colț, cum ar veni, în timp ce Maia
strălucește lângă Ursula. Să nu-mi ziceți că e o întâmplare, nu așa se fac
astea la acel nivel. În plus, dom’ Președinte a venit cam negru la față și a
anulat ceva bal/festin. Am atașat poza, de nu ne credeți… căutați personajul!
Și am râde strâmb și ne-am întrista iar. Dar avem și
geopolitică de analizat. Că „nu suntem de capul nostru”, cum observă și
conspiraționiștii. Nu, nu suntem. E garanția că nu rămânem de căruță, așa „răi”
cum or fi europenii. Nu de alta, dar celor care comentează constant de gen „iar
îs rușii de vină?”, le transmitem dinspre Ministerul de Externe că am avut
8.800 de atacuri cibernetice ale unor hackeri proruși la instituții ale
Statului român, numa în martie-aprilie! În schimb, mai vedem evoluții cumva
logice, dar totuși șocante. Operațiunea Project Freedom a SUA, de deblocare a
strâmtorii Ormuz, s-a anulat de la sine pentru că Arabia Saudită, apoi alții,
au refuzat ca trupele americane să le mai folosească bazele, aeroporturile,
infrastructura. Kuweitul la fel! Iar Lumea, nedumerită la semnale de gen, nu
știe cum să reacționeze. De exemplu, cum să mai iei exemplu de la SUA când
tocmai au blocat două proiecte uriașe de eoliene și fotovoltaice, POTUS nu
crede în ele… Între timp, China a instalat, numai în 2024… atenție, 87 de
gigawați de eoliene, în timp ce tot restul Planetei are împreună cam 30 de
gigawați! Între timp, americanii și europenii plătesc taxe de tranzit prin
canalul Panama, ocolind rute periculoase, ce au crescut de la 135.000 de dolari
per vas petrolier la… 385.000, în timp ce un petrolier foarte-foarte grăbit s-a
cerut în față și a plătit… 4 milioane de dolari!!!
Și stăm și ne gândim la Sun Tzu, gânditor și
strateg, care ar fi zis așa: „Războinicii victorioși câștigă mai întâi și apoi
intră în război, în timp ce războinicii învinși intră mai întâi în război și
apoi caută să câștige.”. Trist. Pentru noi, cei ce înaintăm în pas de vals/
tango și mai batem și pe picior de daci ce suntem, sună foarte-foarte departe cele
de mai sus. Noi suntem atenți ce zice Olguța/ Crin/ Victor Viorel/ Băse/ ce nu
prea zice Nicușor/…
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul Maramureșului
Semnificațiile zilei de 9 mai 2026
Evenimente 9 mai
Pomenirea mutării moaștelor sfântului Nicolae de la Mira la Bari, în anul 1087, când regiunea Mira Lichiei a căzut în mâinile turcilor.
Cristofor Columb a părăsit Spania pentru cea de-a patra și ultima călătorie către „Lumea Nouă".
Mihail Kogălniceanu citește în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României. Această zi va deveni Ziua Independenței în România.
Al Doilea Război Mondial: La cartierul general sovietic din Berlin s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei – act care a marcat sfârșitul celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război (dar nu și în Asia).
Regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei abdică în favoarea fiului său Umberto al II-lea, dar Umberto va domni doar o lună.
Rainier al III-lea de Monaco a devenit Prinț de Monaco.
Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, a propus formarea C.E.C.O..
Războiul rece: Republica Federală Germană a intrat în NATO.
Prima ascensiune pe Manaslu, Nepal al optulea munte ca înălțime din lume, de către o echipă japoneză.
SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.
Comitetul juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite a început audierea martorilor în vederea declanșării procedurii de destituire a președintelui Richard Nixon.
Fostul prim-ministru italian creștin democrat Aldo Moro a fost ucis după 55 de zile de la răpire de către grupul terorist "Brigăzile Roșii" (Brigate Rosse).
La cea de–a XII–a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului – performanță unică în istoria competiției.
În Iran, Ayatollahul Khomeini a aprobat în calitate de șef al statului, noua stemă de stat, unde poate fi citită și semnătura stilizată a cuvântului Allah.
În Piața Universității, 68 oameni au făcut greva foamei pentru susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.
Inaugurarea noului Memorial al victoriei, înălțat pe dealul Poklonnâi din Moscova.
Primele alegeri democratice prezidențiale în Paraguay, după domnia dictatorului Alfredo Stroessner. Juan Carlos Wasmosy este ales președinte care își va prelua funcția din 15 august.
Nelson Mandela a fost ales drept primul președinte de culoare al Africii de Sud.
România a obținut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.
Senatul Statelor Unite ale Americii a dat undă verde aderării României la Alianța Nord–Atlantică.
Vizita Prințului Charles al Marii Britanii, în România.
A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu–se o singură cale de acces.
Celebrări 9 mai
S-a născut Victor Vantu.
S-a născut Sterian Vicol.
1895: S-a născut poetul Lucian Blaga - FOTO.
S-a născut Traian Oancea.
S-a născut Ion Iovan.
S-a născut Elena Madalina Ivan.
S-a născut Ernesto Mihailescu.
Comemorări 9 mai
vineri, 8 mai 2026
9 mai 2026: Zi cu importanță dublă pentru români. Ziua Europei și Ziua Independenței României
În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.
În cazul României, prima semnificaţie a zilei de 9 mai este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.
În cadrul unui discurs susţinut la Paris, în 1950,
ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus stabilirea
unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru
totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei,
scrie europa.eu. La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia
creării Uniunii Europene de astăzi.
Schuman a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie
prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în
comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei
federaţii europene.
Ministrul francez a propus atunci crearea unei
instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei
cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza
întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape
se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube
materiale imense şi un sentiment de dezolare.
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face
eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe
care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este
indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“.
Schuman invita Germania şi alte state europene să se
alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer,
cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunera lui Schuman.
Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda se alăturau.
Reprezentanţii tuturor statelor se întâlnesc şi
decid ca pe 18 aprilie 1951 să semenze Tratatul de Paris ce duce la apariţia
Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelulului, un fel de bunică a Uniunii
Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forţele
proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele
vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european.
România,
stat independent din 1877
Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România
este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în
plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care
consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.
La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: ,,Suntem
independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de
legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în
putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie
recunoscută în Europa”.
De-a lungul timpului, au existat confuzii privind
ziua în care s-a proclamat independenţa de stat a României. Înainte, pe 10 mai,
se sărbătorea Ziua Naţională a României. Până recent se considera data de 9 mai
ca fiind cea în care s-a proclamat independenţa. Cu toate acestea, Declaraţia
de Independenţă, rostită de Kogălniceanu în data de 9 mai, a intrat în vigoare
a doua zi, pe 10 mai.
Afirmarea neatârnării României avea să fie
împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la
Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi
sacrificii.
Autor:
Cristian LAURENȚIU
Sursa:
Mediafax
Țâgârlaș vrea guvern PNL-USR sub tutela alungatului din Palatul Victoria!
Senatorul PNL de Maramureș, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, consideră că România traversează o criză politică generată de retragerea PSD de la guvernare, într-un moment în care reformele începute nu pot fi abandonate, iar direcția pro-europeană și euroatlantică a țării trebuie consolidată, nu pusă sub semnul întrebării.
Declarația zilei - Vasile LEȘ (ex-lider IPEG&REMIN)
„În România există trei partide antiromânești: USR,PNL și UDMR. Aceste partide spre binele românilor și a României nu ar trebui să mai ajungă niciodată la guvernare. Același lucru ar trebui să se întâmple și cu PSD deoarece nu este in stare să se reformele, motiv pentru care nu pot fi eliminate persoanele corupte. Deci guvernarea ar trebui făcută doar cu partide noi, greu, dar nu imposibil. Noroc Bun!”
Pentru unii DA, pentru alții BA
Peste 14.500 de bugetari cumulează pensia cu salariul la stat. Reforma este doar pentru săraci! Ilie Bolojan a jucat doar teatrul reformei. De intangibilii, cei cu cumul din instituții nu se atinge nimeni.
Guvernul a publicat vineri, 8 mai, un raport prin
care arată o situație centralizată a administrației publice centrale și locale
din România. Potrivit datelor, 1.287.381 de posturi ocupate sunt în
instituțiile publice din România, la sfârșitul lunii aprilie 2025. Ministerul
Finanțelor a transmis numărul posturilor din cadrul tuturor instituțiilor
publice – bugetari -, la sfârșitul lunii aprilie 2025, după cum urmează:
Posturi
aprobate – 1.511.900
Posturi
ocupate – 1.287.381
Posturi
vacante – 224.519
Nr.
posturi remunerate – 1.255.381
Dintre totalul numărului de posturi ocupate, 14.522
de bugetari cumulează pensia cu salariul, potrivit datelor prezentate de
Guvern.Pe 30 aprilie, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind interzicerea
cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Mai exact, dacă o persoană vrea
să rămână angajată în sistemul public după ce a ieșit la pensie, va putea face
acest lucru doar dacă renunță la 85% din pensia specială.Guvernul a transmis și
lista persoanelor plătitoare de contribuții de asigurări sociale și impozit pe
venit, salariate în instituții publice și companii de subordonare centrală sau
locală, cuprinzând toate categoriile contractuale: contracte individuale de
muncă, funcționari publici, demnitari, contracte de mandat.
Numărul de salariați unici asigurați în cadrul
tuturor instituțiilor publice este de 1.102.010 persoane, după eliminarea
dublurilor.Din clarificări a reieșit că un număr de 199.125 de persoane care
lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte
individuale de muncă.
160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă
parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două
contracte cu normă întreagă);
39.002 au un contract cu normă întreagă la entități
private (care nu sunt instituții sau companii de stat);
55.952 au un contract cu normă parțială la entități
private (care nu sunt instituții sau companii de stat).
Din cele de mai sus reiese că un număr de 104.171 de
salariați au ambele / toate contractele de muncă în cadrul unor instituții sau
companii de stat.
Cristian
LAURENȚIU
Sursa
date: MF
Spectacol în Polivalenta din Baia Mare – Turneul Final 4 al Cupei României
Sâmbătă și duminică, 9 și 10 mai, Sala Polivalentă “Lascăr Pană” din Baia Mare va fi gazda turneului Final 4 al Cupei României. S-au calificat pentru ultimul act echipele: Gloria Bistrița, SCM Râmnicu Vâlcea, SCMU Craiova și CS Minaur Baia Mare. O dispută în patru pentru un trofeu, o dispută pentru un loc în cupele europene sezonul viitor (Europa League).
Programul turneului Final 4 Cupa României
- SCM Râmnicu Vâlcea – CS Minaur Baia Mare (sâmbătă, 9 mai, 14.30). Arbitri: Victor Serdiuc – Dorian Sîrbu (Republica Moldova). Observator: Ion Ciobanu (Bacău)
- SCM Universitatea Craiova – Gloria Bistrița (sâmbătă, 9 mai, 17.30). Arbitri: Ionuț Cazan – Gesur Suliman (București). Observator: Marcel Sas (Bihor)
- Finala mică: învinsele din prima zi (duminică, 10 mai, ora 14.30). Arbitri: Adrian Georgescu – Bogdan Isdrăilă (București). Observator: Diana Ciulei (Brașov)
- Finala mare: învingătoarele din prima zi (duminică, 10 mai, 17.30). Arbitri: Mihaela Chiruță – Georgiana Murariu (Piatra Neamț). Observator: Toma Pleșa (Râmnicu Vâlcea)
- Toate meciurile sunt transmise în direct de Pro Arena.
Prima ediție a Cupei României a avut loc în sezonul competițional 1977-1978 (la fel ca la masculin), fiind câștigată de Universitatea Timișoara. Acum suntem la ediția cu numărul 41, pentru că mai multe ediții nu au avut loc (nu au fost organizate din diverse motive). Ultimele patru ediții au fost câștigate de CSM București, grupare care nu s-a calificat anul acesta în Final 4 (s-a calificat însă între primele patru din Liga Campionilor).
Palmaresul ne spune următoarele: Oltchim / Chimistul Râmnicu Vâlcea – 13 ediții; CSM București – 8 trofee; Știința / Universitatea Bacău – 5 ediții; HCM Baia Mare – 3 ediții (2013, 2014, 2015), Progresul / Mureșul Târgu Mureș – 2; Rulmentul Brașov – 2; Universitatea Timișoara, Confecția București, Terom Iași, Silcotub Zalău, Rapid CFR București, SCM Râmnicu Vâlcea, SCM Gloria Buzău.
CS Minaur Baia Mare a jucat direct în turul al doilea al întrecerii (cum s-a întâmplat în cazul echipelor care ne-au reprezentat în Europa). S-au impuis cu 24-19 în deplasarea de la Tîrgu Jiu, pentru ca în sferturi să treacă pe teren propriu de CSM Galați (scor 33-21).
Lotul echipei CS Minaur Baia Mare
- Portar: 53. Iulia Dumanska (2/0), 16. Clara Preda (1/0), 85. Daria Tocaciu (1/0)
- Extremă stânga: 21. Fie Woller (1/0), 15. Denisa Romaniuc (2/2), 26. Cristina Maria Lazea (1/0)
- Inter stânga: 13. Maria Gomes de Costa (2/7), 6. Emilia Galinska (2/4), 24. Maria Groșan, 99. Anca Mițicuș (2/3)
- Centru: 2. Andreea Maria Ianăși (2/1), 4. Sorina Brîndușa (2/2), 33. Amelia Lundback (2/4), 84. Dziyana Ilyna (2/4), 8. Teodara Damian (2/5)
- Inter dreapta: 28. Nikoletta Papp (2/3), 14. Mălina Avădanei
- Extremă dreapta: 10. Jessica Quintino Ribeiro (2/12), 25. Eliza Lăcusteanu (1/4)
- Pivot: 93. Alba Chiara Spugnini Santome (2/6), 17. Andriyana Naumenko
- Oficiali: Joao Alexandre Ferreira Florencio, Alexandru Sabou, Daniel Apostu, Valentina Mitrașcă
Minaur a disputat în acest sezon 32 meciuri (mai are încă patru), cu 15 victorii, un egal, 16 înfrângeri, golaveraj 881-883 (jocuri în Liga Florilor, Cupa României, Supercupa României, EHF European League).
- SCM Rămnicu Vălcea s-a calificat în Final 4 după: 50-19 în deplasare cu CSM Tărgu Mureș; 39-24 în deplasare cu CSU Știința București, 32-27 în deplasare cu CSM București
Lotul echipei SCM Râmnicu Vâlcea
- Portari: 1. Agathe Quiniou (3/0), 16. Beatrice Tunariu, 32. Ioana Raluca Kelemen (3/0), 94. Gabrijela Bartulovic (3/0)
- Jucătoare de câmp: 4. Tuva Hove Ulsaker (2/15), 6. Asma Elghaoui (3/10), 7. Anamaria Mihaela Grigore, 8. Karoline Lund (3/1), 9. Daphne Gautschi (3/10), 10. Anniken Wollik (3/14), 11. Amalie Wulff Nielsen (3/9), 17. Ioana Rebeca Necula (1/5), 18. Maria Lykkegaard (2/3), 22. Elena-Cristina Florica (3/12), 27. Julia Monika Maidhof (2/8), 28. Mia Katharina Zschocke (3/12), 29. Natasa Ljepoja (3/3), 38. Alberte Madsen Kielstrup (3/4), 55. Sara Ana Maria Trușcă (2/7), 77. Georgiana Alina Mușat (2/7), 79. Anamaria Gabriela Stroe (1/1)
- Oficiali: Constantin Florentin Pera, Dan Mihai Rohozneanu, Luminița Dinu, Andrei Bulargă, Marian Constantin Crăciun
- Gloria Bistrița a jucat și a câștigat două meciuri pentru a ajunge în turneul final: 32-27 în deplasare cu Dunărea Brăila; 35-22 acasă cu Corona Brașov
Lotul echipei Gloria Bistrița
- Portari: 1. Ana-Maria Măzăreanu Persecă (2/0), 77. Ana Daria Uhrec, 87. Renata Lais De Arruda(2/0)
- Jucătoare de câmp: 3. Yaroslava Burlachenko (2/5), 8. Monika Anna Kobylinska (2/5), 9. Larissa Nusser (2/9), 10. Danila Patricia So Delgado Pinto (2/13), 11. Ana Martina Stan, 13. Cristina Laslo (2/2), 14. Bianca-Maria Bazaliu (2/3), 17. Jennifer Maria Gutierrez Bermejo (2/6), 18. Daria Bucur Cîtu, 19. Cissokho Kaba Gassama (2/2), 21. Aleksandra Anastazja Zimny (1/0), 23. Paula Arcos Poveda (2/3), 24. Angela Ștefania Stoica (1/0), 25. Eva Kerekes (1/2), 27. Asuka Fujita, 30. Sonia-Mariana Seraficeanu (2/6), 37. Lorena-Gabriela Ostase (2/10), 44. Mattilda Sofia Forsberg (2/1), 74. Maria Iuliana Crăciun, 89. Corina Elena Romina Lupei (1/1), 98. Seynabou Mbengue Rodriguez
- Oficiali: Carlos Enrique Viver Arza, Joaquin Soler Terue, Levente Szabo, Alexandru Filip Chiuzan, Dario Antonio Mata Bejar
- SCM Universitatea Craiova a avut nevoie de trei succese pentru a ajunge la turneul final: 38-30 în deplasare cu CSM Roman; 32-30 acasă cu CSM Slatina; 30-28 în deplasare cu Rapid București
Lotul echipei SCM Universitatea Craiova
- Portari: 1. Marina Rajcic (3/0), 55. Darly Zoqbi De Paula (3/0), 66. Ioana Pavăl (1/0)
- Jucătoare de cîmp: 5. Alina Ștefania Grigore, 8. Camila Micijevic (3/7), 9. Asli Iskit Caliskan (2/11), 13. Aura Teodora Popescu (2/1), 14. Zeljka Nikolic (3/12), 15. Katarina Bojicic (3/0), 23. Ana-Maria Andreea Mihart (3/2), 26. Nicoleta Tudorică (2/0), 29. Francielle Gomes da Rocha (2/5), 31. Orsolya Maria Mozes (3/6), 39. Natalia Agnieszka Nosek (3/9), 44. Ainhoa Hernandez Serrador (3/4), 71. Alicia-Maria Gogîrlă (3/15), 77. Valentina Blazevic (3/20), 84. Enryka Valentina Bodijar (3/2), 91. Ivona Pavicevic (3/7), 94. Maria-Claudia Pașcan
- Oficiali: Costică B uceschi (din etapa 15 l-a înlocuit pe Ovidiu Mihai Mihăilă) Florentina Stanciu, Bogdan Geanimu, Sorin Toacsen





.jpg)
.jpg)

















