18.02.2026
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Inteligența Artificială ne ajută să facem lucruri pe care nu ni le-am imaginat
niciodată. Viitorul aparține celor care văd
posibilitățile înainte ca acestea să devină evidente.”
(Adaptare după Sundar Pichai, CEO Google și
John Sculley)
Cuprins:
1. Precizări preliminare
2. Sistemului de Credit
Social
3. Cum funcționează
Sistemul de credit social din China
3.1. Punctajul: structură, acumulare, pierdere, consecințe
3.2. Mecanismul de reabilitare: „Calea spre îndreptare”
3.3. Infrastructura Tehnologică și Sursele de Date
3.4. Tehnologia de monitorizare: „Ochiul digital”
3.5. Creditul Social pentru Companii
3.6. Reacția populației: între acceptare, pragmatism și conformare
3.7. Concluzie comparativă: un model pentru restul lumii?
4. Extinderea sistemului
de „credit social” în alte țări: Canada, Italia, Marea Britanie, Statele Unite,
Australia, Franța. Observația sociologică a acestui fenomen
5. Momente de reflecție
pentru omenire
Bibliografie
1. Precizări preliminare
„Inteligența
Artificială nu va înlocui oamenii, dar
oamenii care folosesc
Inteligența Artificială vor înlocui pe
cei care nu o fac.” (Ginni Rometty, fost CEO IBM)
China
este cunoscută și apreciată în întreaga lume pentru realizările sale cu
adevărat extraordinare și într-un timp foarte scurt, dintre care în acest
articol se abordează numai modul în care a ajuns să asigure o ordinea morală și
socială desăvârșită.
Cele mai
multe țări dezvoltate (și tot mai mult și cele mai puțin dezvoltate), se
confruntă cu numeroase și grave probleme de dezordine socială, mereu în
creștere, precum: drogurile; alcoolismul; jocurile de noroc; prostituția;
violențe; criminalitate; trafic de persoane; furturi; tâlhării; corupția, în
special instituțională; neîncrederea în stat, lege și în siguranța cetățeanului;
polarizarea radicală și discursul de ură
etc.
În țări
dezvoltate, tot mai mulți cetățeni ajung să se temă de viața lor și a membrilor
familiilor acestora în orice moment, trăind cu frică când merg pe stradă, la
serviciu, la magazine, la locurile de rugăciune (sinagogi, biserici, moschei
etc.) copii la școală, la locurile publice de joacă etc.
Într-o
asemenea „societate a fricii”; se trăiește permanent cu sentimentul de insecuritate, de nesiguranță; oamenii ajungând să evite transportul la
anumite ore și prin anumite zone (fiind și zone unde controlul statului a
dispărut); părinții nu își mai lasă copiii să se joace singuri în fața blocului;
există o criză de încredere în capacitatea statului de a menține ordinea morală
și socială.
Orice
om, din orice țară, când aude despre ordinea morală și socială desăvârșită,
care există în Cina, dorește să afle de cum a fost posibil acest lucru, și își
pune și întrebare „cum s-ar putea ajunge și în țara sa la o asemenea ordinea
morală și socială desăvârșită.
Prin
cele ce urmează se prezintă cum s-a ajuns ca în China să se realizeze, începând
cu anul 2020, o asemenea ordinea morală și socială desăvârșită.
2. Sistemului de Credit Social
„Nu este o întrebare dacă AI va transforma afacerile, ci
cât de repede.”
(Adaptare după Marc Benioff, CEO Salesforce)
Ordinea
morală și socială din China, care poate fi consideră „desăvârșită”, este
rezultatul implementării „Sistemului de Credit Social” (SCS),
care funcționează pe principiul 1) recompensării comportamentului bun
și 2) a pedepsirii comportamentului rău.
Acest
sistem a devenind operațional pe scară largă din 2020.
Mecanismul
de bază al SCS vizează eliminarea anonimatului prin supraveghere și Big Data,
încurajând autocenzura comportamentală și înlocuind încrederea bazată pe
moralitate individuală cu teama de a pierde privilegii sociale.
Sistemul naţional de „credit social” este obligatoriu
pentru toți cetățenii, al căror comportament este monitorizat permanent și
oriunde s-ar afla, iar pe baza acestuia, li acordă puncte.
Statul a stabili standarde de „punctaj”
prin urmărirea acţiunilor oamenilor, încurajând și stimulând comportamentele
bune și pedepsind comportamentele pe cele rele, autorii acestora fiind trecuți
„pe
lista neagră”.
Cei ajunși pe „lista neagră” sunt discreditați și primesc interdicţii peste tot.
Cetăţenilor cu un comportament exemplar: 1) li se acordă puncte
pozitive; 2) li se permite să umble liberi pe oriunde doresc; 3) li se acordă
numeroase și însemnate beneficii,
Cetăţenilor cu un comportament rău,
care contravine ordinii morale și sociale:
1) sunt înscriși pe „lista neagră”, pe „lista rușinii”;
2) li se acordă puncte negative;
3) NU li se permite să umble liberi pe
oriunde doresc, au accesul blocat (restricționat) în numeroase locuri, fiind
cunoscuți „la orice pas”.
Scorurile (punctajele) sunt actualizate
în timp real, camerele și aplicațiile verifică permanent comportamentul
cetățenilor, ce achiziţii fac cetăţenii, cum îşi petrec timpul şi cu cine se
întâlnesc etc.
Sistemul de credite sociale din China,
care monitorizează permanent fiecare mișcare și acțiune a 1,414 miliarde de
oameni, reprezintă în fapt cel mai mare proiect de inginerie socială din
istorie. În acest context, nu mai este vorba despre comunismul clasic, ci
despre o „guvernare a tehnocrației digitale”, care tinde să-și extindă rețeaua
de control global.
3. Cum funcționează Sistemul de
credit social din China
3.1.
Punctajul: structură, acumulare, pierdere, consecințe
„Inteligența Artificială
este o oglindă care reflectă nu doar intelectul nostru,
ci și valorile noastre.” (Ravi Narayanan, Expert în analiză)
Sistemul
de credit social din China funcționează ca un mecanism de recompensare și
penalizare a comportamentului cetățenilor, având scopul oficial de a spori „încrederea” și ordinea în societate.
Deși nu
există un scor unic, centralizat la nivel național pentru fiecare individ,
numeroase programe locale (precum cel din Rongcheng) și sisteme corporative
utilizează punctaje numerice.
Iată cum
se acordă și se retrag punctele, conform modelelor de funcționare actuale
(2025-2026):
1.
Structura punctajului
Punctaj de pornire: În
majoritatea sistemelor locale, fiecare cetățean pornește cu un număr de 1.000 de puncte (adesea echivalent cu
gradul „A”).
Scara de evaluare:
Punctajul poate fluctua între un minim (aproximativ 350-600) și un maxim de 1.300 de puncte.
Clasificare:
Cetățenii sunt împărțiți în benzi de la AAA
(excelent) la D (neîncredere
totală).
2.
Exemple de acumulare de puncte (Bonusuri)
Punctele
se câștigă prin acțiuni considerate benefice pentru comunitate și stat:
Activități de voluntariat: Participarea la acțiuni caritabile sau ecologice (ex: 2
puncte pentru fiecare 10 ore de voluntariat).
Donații: Contribuții
financiare către cauze aprobate de stat sau donarea de sânge.
Îngrijirea familiei:
Respectarea valorilor tradiționale, cum ar fi îngrijirea părinților în vârstă.
Comportament exemplar la locul de muncă: Pentru funcționarii publici, atitudinea pozitivă față de
clienți sau performanța administrativă aduc puncte bonus necesare pentru
promovare.
Raportarea problemelor: Identificarea unor nereguli în cartier (ex: defecțiuni
la infrastructură) și sesizarea autorităților.
3.
Exemple de pierdere a punctelor (Penalizări)
Depunctarea
are loc rapid pentru fapte ce încalcă legea sau etica socială:
Abateri rutiere: Trecerea
pe culoarea roșie, parcarea ilegală sau conducerea sub influența alcoolului.
Comportament necivilizat: Aruncarea gunoiului necorespunzător, fumatul în zone
interzise sau plimbarea câinelui fără lesă.
Nereguli financiare:
Întârzierea plății facturilor la utilități, a ratelor bancare sau evaziunea
fiscală.
Defăimarea online:
Răspândirea de informații false sau critici considerate dăunătoare ordinii
sociale pe rețelele de socializare.
Abateri profesionale: Cadrele
didactice care oferă meditații private contra cost sau managerii ale căror companii
dau faliment pot pierde între 20 și 50 de puncte.
4.
Consecințe practice (Exemple)
Impactul Scorului de Credit Social asupra
Cetățeanului
|
Nivel Credit
|
Clasificare
|
Beneficii și Recompense
|
Consecințe și Penalizări
|
|
AAA / AA
|
Excelent
|
Prioritate la școli/spitale, dobânzi mici la credite,
transport public gratuit, promovări rapide.
|
–
|
|
A
|
Bun / Standard
|
Acces normal la servicii, fără restricții.
|
Monitorizare standard.
|
|
B
|
Mediu
|
Anumite beneficii sunt condiționate.
|
Pierderea priorității la anumite servicii publice.
|
|
C
|
Scăzut
|
—
|
Restricții la călătorii (fără bilete de avion / tren
rapid), acces limitat la funcții publice.
|
|
D
|
Lista Neagră
|
—
|
Interdicții totale: blocarea conturilor, afișarea publică a feței pe
ecrane stradale, cu „lista rușinii”, interdicția de a lucra în anumite
sectoare.
|
Exemplu
de recompensă: O femeie din Beijing a beneficiat de facilitatea de a rezerva un
hotel fără plată anticipată sau depozit, exclusiv datorită scorului său
ridicat.
Exemplu
de sancțiune profesională: Persoanele care încalcă principiile de „încredere”
sunt blocate legal să exercite funcții de conducere în firmele de stat și în
băncile mari. Mai mult, o notificare guvernamentală încurajează companiile
private să consulte „lista neagră” înainte de a angaja personal sau de a semna
contracte.
Eficiența
acestui sistem se bazează pe faptul că China a devenit lider mondial în
Inteligența Artificială. Monitorizarea se realizează prin camere cu
geo-tracking, recunoaștere facială și scanare corporală, datele fiind coroborate
cu aplicațiile smartphone care urmăresc comportamentul online zilnic.
Explicație suplimentară: În acest sistem, logica este una de tip „oglindă”:
Dacă
ești un cetățean model, statul îți ușurează viața prin bonusuri
financiare și administrative.
Dacă ești
considerat un cetățean „de neîncredere”,
statul îți îngreunează
viața cotidiană, limitându-ți accesul la tehnologie, transport rapid și cariere
de prestigiu.
Pentru
mai multe detalii despre reglementările actualizate, puteți consulta ghidul de conformitate
pentru 2026 oferit de China Briefing.
3.2.
Mecanismul de reabilitare: „Calea spre îndreptare”
„Inteligența
Artificială este o oglindă care reflectă valorile
noastre.” (AceCloud)
Sistemul
nu este unul de condamnare definitivă; el include un protocol de „reparare a creditului” pentru a motiva
cetățenii și companiile să revină la un comportament conform.
Cererea
de reabilitare: Odată ce o persoană sau o firmă și-a corectat eroarea (ex: a
plătit datoria, a cerut scuze publice), poate depune o cerere oficială la
autoritatea care a emis sancțiunea.
Perioada
de publicitate: Informația negativă rămâne publică pe o perioadă determinată
(de la câteva luni la câțiva ani), în funcție de gravitatea faptei.
Reabilitarea scurtează acest interval dacă subiectul demonstrează „îndreptare
reală”.
Educație
și voluntariat: În multe proiecte pilot (precum cel din Rongcheng), punctele pierdute
pot fi recuperate prin cursuri de etică civică, ore de voluntariat în folosul
comunității sau donarea de sânge.
Ștergerea
din „Lista Neagră”: Succesul reabilitării duce la eliminarea de pe listele de
restricții, restabilind dreptul de a călători cu trenuri de mare viteză sau de
a accesa credite bancare.
3.3.
Infrastructura Tehnologică și Sursele de Date
„Adevăratul avantaj competitiv în orice afacere se rezumă
la un singur cuvânt:
Inteligența Artificială.” (Mike Lynch,
Antreprenor în tehnologie)
Eficiența
acestui sistem se bazează pe faptul că China a devenit lider mondial în
domeniul Inteligenței Artificiale (IA). Monitorizarea se realizează prin:
Sisteme
de înaltă tehnologie: Camere de supraveghere cu geo-tracking, recunoaștere
facială și scanare corporală în timp real.
Fuziunea
datelor: Scorurile naționale sunt alimentate atât din surse tradiționale (fișe
guvernamentale, dosare medicale, înregistrări financiare, cazier educațional),
cât și din aplicații smartphone care urmăresc comportamentul online zilnic.
Sinergia
Stat-Corporații: Companiile colaborează direct cu statul pentru a configura
algoritmii care determină, în final, scorul de credit al fiecărui cetățean.”
3.4.
Tehnologia de monitorizare: „Ochiul digital”
„Nu vă temeți de roboții care preiau lumea; îmbrățișați Inteligența Artificială
pentru a vă elibera de sarcinile repetitive
și a vă concentra pe creativitate.”
(Adaptare după Stewart Butterfield și Clara
Shih)
Infrastructura
tehnologică a Chinei reprezintă coloana vertebrală a acestui sistem,
transformând supravegherea pasivă într-un instrument de guvernanță în timp
real.
Sistemele
„Skynet” și „Sharp Eyes”: Rețele vaste de peste 200 de milioane de camere HD care acoperă spațiile publice,
intersecțiile și chiar zonele rurale.
Recunoaștere
facială și biometrie: AI-ul identifică persoanele în câteva secunde, conectând
imaginea feței cu numărul de asigurare socială și profilul de credit. În
anumite orașe, trecerea pe roșu afișează automat fața și numele
contravenientului pe ecrane gigantice („panourile rușinii”).
Integrarea
Big Data: Sistemul centralizează date din surse multiple: conturi bancare,
istoricul de navigare pe internet, achiziții online (prin platforme ca
Alibaba/Tencent), înregistrări medicale și activitatea de pe rețelele de
socializare.
Algoritmi
de predicție: AI-ul nu doar sancționează, ci încearcă să prevadă „riscurile la adresa securității statului” prin
analizarea tiparelor de comportament și a cercurilor de prieteni (dacă ai
prieteni cu scor mic, scorul tău poate scădea).
3.5.
Creditul Social pentru Companii
„Inteligența Artificială va fi un co-pilot pentru oameni,
ajutându-ne să facem mai mult cu mai puțin.” (Satya Nadella)
Sistemul
este aplicat cu o rigurozitate egală și în mediul de afaceri, asigurând o
disciplină economică strictă:
Conformitatea fiscală și ecologică: Firmele sunt punctate pentru plata taxelor la timp și
respectarea normelor de poluare. Companiile cu scor mare primesc împrumuturi cu
dobândă mică și contracte preferențiale cu statul.
Sancțiuni comerciale: O
companie de pe „lista neagră” (pentru
produse de calitate slabă sau corupție) își pierde dreptul de a emite
obligațiuni sau de a participa la licitații publice, conducând adesea la
falimentul rapid al entităților „indisciplinate”.
Responsabilitatea managerială: Dacă o firmă încalcă legea grav, nu doar entitatea
juridică este sancționată, ci și administratorii acesteia pierd puncte
personale, fiindu-le interzis să mai ocupe funcții de conducere.
Sinteză: de la constrângere la
autocontrol
Prin
aceste trei piloni, China a creat un sistem în care costul încălcării regulii este
instantaneu și insuportabil.
Rezultatul
este o societate în care ordinea nu mai este menținută doar prin prezența
fizică a poliției, ci prin calculul pragmatic al fiecărui cetățean care știe că
„marele frate digital” îi evaluează
fiecare gest.
3.6.
Reacția populației: între acceptare, pragmatism și conformare
„Viitorul Inteligenței Artificiale nu este om contra mașină, ci
om cu mașină.
Împreună putem atinge culmi inimaginabile
de inovație.”
(Fei-Fei Li, Profesor Stanford)
Spre
deosebire de percepția occidentală, care vede sistemul ca pe o distopie (anomalie), realitatea din
interiorul Chinei este nuanțată:
Sentimentul de siguranță crescut: Mulți cetățeni medie susțin sistemul deoarece acesta a
curățat spațiul public de infractori, de vânzătorii ambulanți ilegali și de
escrocherii. Pentru mulți, ordinea este
mai valoroasă decât anonimatul.
Pragmatismul beneficiilor: Deoarece majoritatea populației are un comportament de „cetățeni corecți”, aceștia văd în
Creditul Social o oportunitate de a obține avantaje (credite bancare mai
ieftine, acces la spitale fără cozi) pe care înainte le obțineau doar cei cu
pile sau bani.
Autocenzura ca stil de viață: Există o presiune psihologică invizibilă. Oamenii au
început să își „selecteze” cercurile
sociale și să evite discuțiile contradictorii nu neapărat din convingere, ci
din teama de a nu fi depunctați de algoritmi.
Rezistența tăcută: Vocile
critice sunt rare și rapid izolate. Cei care au fost „viciați” de sistem (de exemplu, jurnaliști sau avocați de drepturi
civile) se trezesc într-o „închisoare
invizibilă”, fără dreptul de a călători sau de a lucra, devenind un exemplu
de „așa nu” pentru restul societății.
3.7.
Concluzie comparativă: un model pentru restul lumii?
„Scopul Inteligenței Artificiale nu este să înlocuiască inteligența umană,
ci să o amplifice.” (Satya Nadella, CEO Microsoft)
Analizând
dacă acest model de „ordine desăvârșită”
poate fi exportat în țările dezvoltate care se confruntă cu numeroase și grave
probleme de dezordinea socială (descrisă sumar la începutul acestui articol),
observăm următoarele:
Eficiență versus Libertate: Modelul chinez demonstrează că tehnologia poate elimina
aproape total criminalitatea stradală, corupția etc. Totuși, prețul este
eliminarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la viață privată.
Diferențe culturale majore: În societățile occidentale, bazate pe individualism și
drepturi inalienabile, un astfel de
sistem ar întâmpina o rezistență legală și socială acerbă. În schimb, în
cultura confucianistă, armonia colectivă
este adesea plasată deasupra interesului individual.
Infiltrarea subtilă în Occident: Deși nu sub forma unui scor oficial de stat, elemente
ale creditului social apar deja în Occident prin „scorurile de credit bancar”, algoritmii de rating ai platformelor
de tip Uber/Airbnb sau politicile de „cancel
culture” pe rețelele sociale.
4. Extinderea sistemului de „credit social” în alte țări
„Dacă Inteligența Artificială
este utilizată în scopuri benefice, de toate țările,
aceasta va ajuta omenirea să rezolve cele
mai mari provocări globale.”
(N.
Grigorie Lăcrița)
Tot mai
mult se crede că viitorul omenirii va aparține realizarea ordinii sociale prin
introducerea sistemul de „credit social” după modelul din China.
1. În Canada,
sistemul s-a extins și a ajuns și în Canada.
În
Vancouver, renumitul restaurant Haidilao, faimos în toată lumea, are
implementat un astfel de program. Ryan Pan, managerul locației, spune că peste
60 de camere de supraveghere au fost instalate în restaurantul său, la ordinul
conducerii corporației Haidilao. La fiecare masă din interior sunt câte 2
camere amplasare, iar restaurantul are 30 de mese.
Surprinzător
este că autoritățile canadiene nu au respins sistemul de supraveghere. Mulți
cred că, de fapt, Canada urmărește să vadă cum funcționează sistemul, pentru ca
mai apoi să-l implementeze la nivel național.
Exemplul cu restaurantul
Haidilao din Vancouver marchează momentul în care infrastructura de
supraveghere specifică Chinei începe să fie testată în inima democrațiilor
liberale sub paravanul „standardelor de calitate” sau al „securității”.
Iată și
alte regiuni sau inițiative unde elemente ale sistemului de „credit social”
încep să prindă contur, uneori sub denumiri mai prietenoase:
2. Italia:
Programul „Smart Citizen Wallet” (Bologna și Roma). În 2022, Bologna a lansat
un proiect-pilot numit „Portofelul Cetățeanului Inteligent”. Mecanismul: Cetățenii care reciclează,
folosesc transportul public sau nu primesc amenzi rutiere acumulează „puncte”. Recompensa: Aceste puncte pot fi
transformate în reduceri la facturi sau acces la evenimente culturale. Deși
autoritățile italiene insistă că este un sistem voluntar, criticii
avertizează că granița dintre voluntariat și obligativitate socială este foarte
fină.
3. Marea Britanie: Monitorizarea sănătății prin aplicații. Guvernul
britanic a testat programe prin care cetățenii sunt recompensați pentru
„comportament sănătos”. Exemplu:
Aplicația Better Health monitorizează pașii făcuți și dieta
utilizatorilor. Cei care ating obiectivele primesc vouchere de cumpărături sau
reduceri la săli de sport. Analogie:
Este, practic, o formă de „credit social„
aplicată sănătății publice, unde statul începe să monitorizeze și să
răsplătească alegerile private ale individului.
4. Statele Unite: „Scorul de Credit” evoluat și amprenta digitală. În
SUA, deși nu există un sistem de stat centralizat, sectorul privat a creat un
echivalent funcțional: ESG
(Environmental, Social, and Governance): Companiile sunt evaluate și
primesc scoruri” (puncte) în funcție
de politicile lor sociale și ecologice. Investițiile și creditele bancare
depind acum direct de acest scor. Analiza
rețelelor sociale pentru vize și asigurări: Anumite companii de
asigurări sau autorități de frontieră analizează postările de pe rețelele
sociale pentru a evalua „riscul”
reprezentat de o persoană, o formă indirectă de depunctare pentru opinii sau
stil de viață.
5. Australia: Legea
Identității Digitale
Australia
a avansat semnificativ în crearea unui ecosistem digital care să lege
identitatea cetățeanului de accesul la servicii esențiale. Controlul: Se discută implementarea
unor sisteme în care accesul la anumite zone ale internetului sau la servicii
guvernamentale să fie condiționat de un „rating
de încredere” digital, similar cu cel din China, sub pretextul combaterii
dezinformării și a criminalității cibernetice.
6. Franța:
Supravegherea cu Algoritmi (JO 2024)
Cu
ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, Franța a legalizat utilizarea camerelor
de supraveghere dotate cu Inteligență Artificială pentru a detecta „comportamente anormale” în mulțime. Deși
este prezentată ca o măsură temporară de securitate, precedentul creat permite
monitorizarea constantă a deplasărilor cetățenilor în spațiul public.
7. Observația sociologică a acestui fenomen
Ceea ce
în China se numește oficial „Credit
Social”, în restul lumii se instalează fragmentat sub diverse forme:
1. Gamificarea
supravegherii: recompense pentru comportament „verde”
sau sănătos.
2. Externalizarea
controlului către corporații: bănci, platforme
social-media, asigurători.
3. Digitalizarea
identității: fără de care nu mai poți funcționa în
societate.
Concluzia secțiunii:
Experimentul de la restaurantul Haidilao din Vancouver nu este o anomalie, ci o
„sondă” aruncată într-un mediu vestic
pentru a testa gradul de acceptare a supravegherii totale. Dacă cetățenii acceptă
să fie filmați la fiecare înghițitură pentru „siguranță”, pasul următor către un scor național devine mult mai
ușor de făcut.
Analiza sugerează că
sistemul chinezesc de „credit social” se extinde global, manifestându-se
fragmentat în diverse țări sub denumiri precum „gamificarea supravegherii” sau
"digitalizarea identității”. Aceste implementări variază de la
monitorizarea comportamentului în restaurante și spații publice până la
integrarea punctajelor de conformitate în servicii publice și sectorul privat.
Aceste exemple
demonstrează cum «tehnocrații digitali» încep să-și răspândească rețeaua de
control în fiecare națiune de pe glob interesată de un control total al
maselor, spre beneficiul eficienței și al siguranței publice. Astfel, modelul
chinez încetează să mai fie o particularitate exotică, devenind o opțiune
tehnologică universală pentru gestionarea ordinii în secolul XXI.
5. Momente de reflecție pentru
omenire
„Succesul în crearea Inteligenței
Artificiale
ar fi cel mai important eveniment din istoria
omenirii.” (Stephen Hawking)
În contextul actual,
omenirea se află în fața unei alegeri între două modele fundamentale de
organizare socială:
Modelul Chinez
(Disciplina AI): O societate unde tehnologia a eliminat haosul. Nu mai există
zone în care legea nu se aplică, criminalitatea stradală fiind eliminată prin
monitorizare, iar predictibilitatea comportamentală este maximă. Prețul? O
transparență totală a vieții private și o conformare dictată de codul sursă.
Modelul Occidental Actual
(Criza de autoritate): O societate care prețuiește, teoretic, libertatea
individuală și intimitatea, dar care se confruntă cu o degradare vizibilă a
siguranței publice, cu polarizare și cu o incapacitate a instituțiilor statului
de a mai menține ordinea morală.
Sintetizând: Acceptarea
„Sistemului de Credit Social” nu este doar o schimbare de „regulament”, ci o
schimbare a modului în care existăm ca oameni. Înseamnă a decide dacă omul
modern este dispus să schimbe „dreptul de a greși” pe „garanția de a fi
protejat”.
Este, în fapt, un nou
contract social: Statul îți garantează liniștea, dacă tu îi predai controlul
asupra propriei identități digitale.
Dilema Secolului XXI:
Ordine prin Inteligența Artificială sau Libertate în Insecuritate?
Bibliografie
Botsman, R. (2017). Who Can You Trust? How Technology Brought Us Together
and Why It Might Drive Us Apart. PublicAffairs. (Analiză fundamentală despre
sistemele de rating social).
China Briefing (2024-2026). Sistemul de credit social din China: Ghid
pentru companiile străine. Disponibil pe portalul oficial al China Briefing.
Chorzempa, M. (2022). Revoluția fără numerar: Reinventarea banilor în China
și sfârșitul vieții private (The Cashless Revolution). PublicAffairs.
Council on Foreign Relations (CFR). China's Social Credit System. Analiză
tehnică și politică.
Financial Intelligence (2019). Chinezii sunt supravegheați în timp real și
primesc premii sau pedepse în funcție de comportament. Disponibil pe
FinancialIntelligence.ro.
Kostka, G. (2019). China’s social credit system and public opinion:
Explaining high levels of approval. New Media & Society. (Studiu despre
gradul de acceptare în rândul populației chineze).
Național (2021). Supravegherea populației extinsă la nivel global: după
China și Canada preia sistemul de social scoring. Disponibil pe National.ro.
The Guardian (2021). Inside China's 'Skynet' surveillance network. Articol
de investigație.
Wall-Street.ro (2018). Cum funcționează sistemul de rating social din
China: cetățenii necivilizați pot rămâne fără animalele de companie. Disponibil
pe Wall-Street.ro.
Zuboff, S. (2019). The Age of Surveillance Capitalism. PublicAffairs.
(Despre utilizarea datelor pentru controlul comportamental).
