Reforma lui Bolojan a însemnat să se ia de la săraci și să se dea la bogați. S-au tăiat salariile celor săraci ca să ajungă bani pentru clientela de partid, pentru pensii speciale și pentru cumulul veniturilor la pensionarii speciali și la magistrați. Abia peste 15 ani magistrații se vor pensiona ca ceilalți români, iar securiștii și polițiștii au rămas cu pensii la 45 de ani, unice în Europa, pentru ca apoi să lucreze tot la stat. Inclusiv reformele în administrația locală au însemnat doar să se ia bani de la cei fără carnet de partid ca să ajungă la cei cu carnet de partid sau cu carnet de la servicii.
Totodată, judecătorii Curții Constituționale a
României (CCR) beneficiază de salarii și sporuri substanțiale, având un salariu
de bază de peste 47.000 de lei (aprox. 9.232 de euro) și sporuri ce includ:
spor de stres/supliment: 11.768 de lei (aprox. 2.300 de euro), reprezentând 25%
din salariu; spor de confidențialitate: 2.354 lei (aprox. 500 de euro). Aceste
sporuri contribuie la un venit lunar total care depășește semnificativ salariul
de bază. În ciuda crizei economice, CCR nu a aplicat măsuri de austeritate și a
menținut nivelul veniturilor. Judecătorii nu sunt afectați de reducerea
pensiilor speciale, deși Curtea a validat aceste măsuri la nivel general. Unii
judecători cumulează salariile cu pensii speciale consistente, precum Cristian
Deliorga (aproximativ 68.700 lei lunar) și Mihaela Ciochină (aproximativ 34.000
lei lunar). Doar trei judecători nu beneficiază de pensii speciale, ceea ce
ridică întrebări privind echitatea sistemului. Aceste informații apar într-un
context de deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, generând discuții despre
necesitatea reducerii cheltuielilor și optimizării resurselor publice.
Veniturile judecătorilor CCR continuă să atragă atenția, evidențiind
diferențele dintre așteptările publice și realitatea financiară a instituțiilor
statului.
Subliniez că datoria externă totală a României a
crescut cu 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului 2026, ajungând
la 229,9 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a
României (BNR). În detaliu, datoria pe termen lung a atins 182,5 miliarde de
euro, cu o creștere de 1,2% față de sfârșitul anului 2025, în timp ce datoria
pe termen scurt a scăzut la 47,4 miliarde de euro, reprezentând o diminuare de
1,5%. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 12,9%, în
scădere de la 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și
servicii a fost de 6,7 luni, față de 6,0 luni la sfârșitul anului anterior. De
asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat în
raport cu rezervele valutare, a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% în
decembrie 2025. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de
3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie–februarie 2026, mai mic decât
deficitul de 3,6 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Deficitul pe
balanța bunurilor a scăzut cu 932 milioane de euro, în timp ce balanța
serviciilor a avut un excedent mai mic cu 225 milioane de euro. În ceea ce
privește investițiile directe ale nerezidenților în România, acestea au crescut
la 1,128 miliarde de euro, comparativ cu 854 milioane de euro în aceeași
perioadă a anului anterior. Participațiile la capital au totalizat 1,180 miliarde
de euro, iar creditele intragrup au marcat o valoare netă negativă de 52
milioane de euro. Tăierile lui Bolojan au dus la criză, nu la relansare.
Producția industrială din România a înregistrat o
scădere semnificativă în primele două luni ale anului 2026, comparativ cu
perioada similară din 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de
Statistică (INS). Astfel, în perioada 1 ianuarie–28 februarie 2026, producția
industrială a scăzut cu 2,6% ca serie brută și cu 2,5% după ajustarea în funcție
de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În februarie 2026, față de
luna precedentă, producția industrială a avut o creștere de 9,3%, însă analiza
pe mai lungă durată relevă tendințe îngrijorătoare. Industria prelucrătoare a
înregistrat o scădere de 4,4%, iar industria extractivă a scăzut cu 2,7% în
primele două luni ale anului. Pe de altă parte, sectorul de producție și
furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a
cunoscut o creștere de 7,6% în aceeași perioadă, comparativ cu anul anterior.
Când se compară februarie 2026 cu luna corespunzătoare din anul precedent, s-au
observat scăderi în industria extractivă (-3,5%) și în industria prelucrătoare
(-2,8%), deși sectorul energetic a crescut cu 4,5%. Aceste date reflectă
provocările cu care se confruntă economia românească, evidențiind dificultățile
din sectorul industrial și necesitatea unor măsuri adecvate pentru a stimula
creșterea și a stabiliza economia.
Datoria externă a României se apropie de 230 de
miliarde de euro, după o creștere de 1,5 miliarde de euro în primele două luni
ale anului 2026, conform datelor recente publicate de Banca Națională. Datoria
pe termen lung constituie 182,5 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen
scurt se ridică la 47,4 miliarde de euro. În acest context economic complicat,
președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, subliniază necesitatea
continuării măsurilor de consolidare fiscală, mai ales în lumina noului șoc
energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Dăianu avertizează că o
posibilă blocare a strâmtorii Ormuz ar putea afecta sever prețurile
combustibililor și ale altor bunuri, iar daunele aduse infrastructurii
energetice din regiune sugerează că nu se va reveni rapid la prețurile
anterioare. De asemenea, el menționează că datoria publică a României se află
în jur de 60% din PIB, o creștere semnificativă față de 39% în 2019, devenind o
vulnerabilitate majoră pentru economia națională în contextul costurilor de
împrumut tot mai ridicate. Astfel, consolidarea bugetară devine o prioritate
pentru a menține datoria sub control și a asigura stabilitatea economică pe
termen lung.
Conform proiecțiilor demografice realizate de
Eurostat, România își va pierde aproape un sfert din populație până în anul
2100, estimându-se că va avea aproximativ 14,4 milioane de locuitori, în
scădere cu 4,6 milioane de persoane față de cei 19 milioane prognozați pentru
2025. Clasa de mijloc dispare în România, iar greul reformelor îl duc tot cei
săraci, care au fost afectați de măsurile lui Bolojan, nu cei bogați și cei din
sistemul care ne conduc de 35 de ani. S-au făcut tăieri, au avut loc reduceri,
dar cheltuielile au crescut în bugetul de stat pentru că nu s-a tăiat la
clientela de partid și la privilegiații din sistemul corupt care conduce
România. Într-o țară în care reforma lui Bolojan a însemnat să se ia bani de la
mame — de la indemnizații pentru creșterea copilului, de la burse pentru elevi
— pentru a se da clientelei de partid, securiștilor, pensionarilor cu cumul și
magistraților, este clar că ne aflăm într-o iarnă demografică și suntem pe cale
să dispară ca popor. Suntem singura țară în care nu există un proiect de
sprijin economico-social al natalității. Mai mult, părinții cu peste trei copii
sunt pedepsiți prin impozite și prețuri mai mari pentru veniturile care se
împart la mai mulți. Grindenii, Bolojenii, Friții și toată clasa politică
post-decembristă, cu opacitatea pecuniară a serviciilor secrete, nu au înțeles
că consecința politicilor lor greșite va duce la dispariția României ca stat —
politic, economic și demografic. Cine le va mai plăti pensiile si salariile
nesimțite celor din clasa supra-pusă de privilegiați? Nimeni. Poporul român
este epuizat. Asistăm la falimentul total al țării, cu complicitatea guvernelor
post-decembriste, clasei politice și a serviciilor secrete ignorante. Datori
vânduți, cei puternici ne vor arunca la „câinii războiului” și dezmembrării. E
nevoie de o resetare totală și dureroasă ca să nu disparem ca națiune si țară.
Cine ne va mai salva?
Ionuț
Țene
