Nicolae Bud – om al Chioarului, om al faptelor

În inima Maramureșului, acolo unde dealurile Chioarului păstrează memoria oamenilor harnici și a tradițiilor vii, s-a născut și s-a format Nicolae Bud, fiu al satului Dăneștii Chioarului, comuna Mireșu Mare. Originea sa nu este doar o simplă apartenență geografică, ci o rădăcină profundă care i-a modelat caracterul, seriozitatea și atașamentul față de oameni. Datele biografice arată că s-a născut în această zonă și a avut o carieră solidă în inginerie, economie și viața publică, inclusiv ca deputat în Parlamentul României.

Pentru oamenii Chioarului, Nicolae Bud a rămas mereu „omul locului”, cel care și-a purtat originile cu mândrie și care a păstrat legătura cu comunitățile din care a plecat. Activitatea sa publică a fost dublată de o preocupare constantă pentru dezvoltare, pentru educație și pentru păstrarea valorilor locale.

Drumul său s-a intersectat de multe ori cu oameni ai școlii și ai comunității, precum domnul Gelu Dragoș sau Dorel Merciu, învățători din Mireșu Mare, oameni care, prin profesia lor, construiesc viitorul satului românesc. Aceste întâlniri nu sunt simple coincidențe, ci expresia unei comunități vii, în care oamenii implicați se cunosc, colaborează și se respectă.

Dincolo de cariera politică și profesională, Nicolae Bud este parte dintr-o familie de prestigiu cultural, fiind soțul scriitoarei Florica Bud, președintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, una dintre vocile importante ale literaturii contemporane. Împreună, cei doi formează un exemplu de echilibru între spiritul practic și sensibilitatea artistică, între construcția concretă și construcția culturală. Sursele biografice confirmă această legătură de familie și parcursul lor comun.

Nicolae Bud rămâne o figură reprezentativă a Chioarului: un om care a dus numele locurilor natale în spațiul public și care a demonstrat că rădăcinile puternice pot susține destine importante. Într-o lume în continuă schimbare, exemplele de continuitate, loialitate și implicare, precum al său, sunt repere de care comunitățile au nevoie.

Așa că nu mai miră pe nimeni puterea de muncă a domnului dr. Nicolae Bud care va lansa mâine, 9 mai 2026 o carte „Industria României și mobilitatea (inter)urbană scrisă împreună cu Teodor Brateș. În prezența dl. dr. Nicolae Bud vor lua cuvântul: prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, gl. bg.(rez.)Marin Bancoș, prof. Pamfil Bilțiu prof. Vasile Leschian. Desigur, volumul nu este o carte de literatură, dar vom afla o mulțime de lucruri despre o carte „altfel” și despre unul dintre oamenii de seamă ai județului și țării.

GDL

Liga Zimbrilor. Minaur Baia Mare - Potaisa Turda 28 - 30. O înfrângere care alungă suporterii băimăreni de la echipă!

 

                                                                  Foto: GDL

Dominic Samuel Fritz ne amintește de Clotilde Armand. Atunci și acum se înmulțesc șobolanii lui ...Bolojan!

 

Primarul USR Dominic Samuel Fritz vânează șobolani prin opoziție în loc să coboare în marele depozit de gunoaie din Timișoara!

Cum mai arată Timișoara sub administrația Fritz? Ca un mare, mare depozit de gunoaie în aer liber, deși Dominic Fritz și-a făcut firmă de salubrizare la primărie, plătind nu mai puțin de 30.000 de euro bani publici pe consultanța pentru întocmire.

Nici după înființare nu s-au făcut economii prea mari. Tarifele practicate de SALUT sunt duble față de cele plătite firmei precedente, Brantner, al cărei contract a fost reziliat pe motiv că orașul era prea murdar.

Deși useristul și-a făcut firmă de salubrizare chiar la primărie, plătind nu mai puțin de 30.000 de euro bani publici doar pe consultanța pentru întocmirea proiectului. De spus că managerul firmei are un salariu uriaș, orașul de pe Bega se sufocă de mizerie.

De notat că nici după înființarea firmei proprii de salubrizare, autoritățile nu s-au uitat la bani. Însă, tarifele practicate de SALUT sunt duble față de cele plătite firmei precedente, Brantner, al cărei contract a fost reziliat tocmai pe motiv că orașul arată murdar, scrie stiripesurse.

În prezent, cocheta urbe de pe malurile Begăi arată deplorabil, așa cum se poate vedea din imagini. Străzile sunt pline de praf, gunoaie, mizerie, de iarbă tăiată și neadunată de firmele cu care primăria are contracte pe bani mulți, dar și de șobolani.

Din păcate, toată degradarea e plătită foarte scump din bani publici. În plus, Curtea de Conturi sau alte instituții precum DSP și Garda de Mediu, cu atribuții explicite privind curățenia publică, nu au dat nicio amendă primăriei conduse de germanul Fritz.

La o simplă comparație, trebuie spus că, pentru perioada mai 2023 – 13 martie 2025, firma Brantner a emis facturi de 46,45 milioane de lei. E o medie de 2,06 milioane de lei pe lună, pentru cele 22 luni și aproape jumătate.

În prezent, Primăria Timișoara plătește către propria societate 34,27 lei pentru fiecare 1.000 de metri pătrați de carosabil și trotuar măturați mecanizat. Respectiv 76,56 lei pentru fiecare 1.000 de metri pătrați de carosabil și trotuar măturați manual, mai scrie sursa citată.

Numai pentru anul 2025 au fost prevăzute venituri de 22,8 milioane de lei și cheltuieli de exploatare de 22,6 milioane de lei. Acestora din urmă li se adaugă și alte cheltuieli de 33 de milioane de lei pentru investiții. Așadar, peste 80 milioane de lei pentru 2025.

Mai trebuie precizat că SALUT nu își cumpără utilaje, ci le închiriază de la SDM, altă companie deținută de Primăria Timișoara. Salariul managerului pus în funcție de USR, Ionuț Denis Inași, de 35.000 de lei pe lună, este revoltător ținând cont de mizeria îngrozitoare din oraș.

Conform unor informații pe surse, măturătorilor de la SALUT li s-ar fi redus bonurile de masă. Motivul invocat de Primărie este că nu sunt bani. Dar, bani sunt, căci de managerul mai încasează 2.500 de lei pe lună și din consiliul de administrație unde e membru.

C.L.

Efectul de sinergie

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Prin efectul de sinergie, doi pot duce de trei ori mai mult ca unul”.

„Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere

Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește!”[1]

 ca urmare a „efectului de sinergie”.

 

 

Cuprins:

1. Precizări de ordin semantic

2. Esența fenomenului „efectul de sinergie”

3. Scurte considerații despre efectul de sinergie în medicină

4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla automatizare

Bibliografie

 

Rezumat. Înțelegerea sensului și a conținutului noțiunii de „efect de sinergie” este esențială pentru aplicarea sa de către persoanele fizice, juridice și la nivel de societate, în scopul obținerii și maximizării unor efecte benefice. Știința sinergetică vizează combinarea optimă și cooperarea componentelor unui sistem pentru a maximiza efectele pozitive și a minimaliza pe cele negative. Lucrarea analizează manifestarea sinergiei de la formele sale clasice în medicină, până la noua frontieră a colaborării dintre Inteligența Umană și Inteligența Artificială. Sinergetica deschide noi perspective, demonstrând că viitorul aparține celor care știu să combine „informația rapidă și de precizie a mașinii” cu „înțelepciunea plină de umanitate a omului”, transformând astfel o simplă procesare de date într-un rezultat sinergic superior. Cine nu adoptă acest mod de gândire riscă să rămână blocat în trecut, lucrarea subliniind că, în era digitală, formula „1+1=3” este singura cale spre progres real.

 

Cuvinte și expresii cheie: sinergie; efect de sinergie; combinări optime; cooperare; interdependenţe; conexiuni; componentele unui sistem; Inteligența umană (IU) Inteligență Artificială (IA); Sinergie Om-IA; înțelepciune aplicată; sinergie negativă; factorul timp.

 

1. Precizări de ordin semantic

 

Sinergia este situația în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, în cazul în care cestea sunt privite separat.

Prin urmare, există o performanță, o eficiență, un efect mai mare al întregului decât dacă s-ar acționa separat prin fiecare element component.

Altfel exprimat, cuvântul „sinergie” exprimă faptul că, prin acţiunea simultană a două elemente, se obţine un efect mai mare decât suma efectelor produse de fiecare dintre cele două elemente, după „formula sinergică” 1 + 1 = 3 sau mai mult de 3.

În „sinergie”, „efectul/puterea acţiunii simultane a două elemente” nu este egal cu suma celor două „efecte” care s-au  asociat/combinat, ci este mult mai mare, după „formula sinergică” prezentată anterior.

În condițiile în care, în toate cazurile, efectul întregului ar fi este egal cu suma efectelor elementelor care îl compun, am avea numai „formula însumării” 1 + 1 = 2 (și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă) și nu ar mai avea sens să vorbim de „efectul de sinergie”.

Ori, în condițiile în care în viața reală s-a dovedit că, în aproape toate domeniile studiate de știință, se constată situații în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, s-a tras concluzia că este vorba de un fenomen cu totul aparte, căruia i s-a dat numele de „efectul de sinergie”.

Foarte important este a nu se confunda „formula însumării”, în care 1 + 1 = 2 și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă, cu „formula sinergică”, în care 1 + 1 = 3 sau mai mult.

 

Deci:

1) în cazul în care efectul întregului este egal cu suma efectelor elementelor care îl compun, suntem în cazul însumării, în care 1 + 1 = 2 și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă;

2) în cazul în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun, suntem în cazul sinergiei, în care 1 + 1 = 3 sau mai mult.

 

2. Esența fenomenului „efectul de sinergie”

 

Efectul de sinergie are particularități și caracteristici distincte în fiecare domeniu de activitate, iar înțelegerea acestuia presupune un minimum de pregătire științifică în domeniul respectiv.

Deciziile care se iau în scopul obținerii unor „combinări optime”  urmăresc obţinerea unor efecte pozitive amplificate în urma acţiunii simultane a mai multor factori, astfel încât efectul obţinut să fie mai mare decât suma efectelor produse de fiecare factor în parte.

În activitățile umane, nici un efect de sinergie nu este posibilă fără idei creative.

Sinergia nu se produce automat.

Obținerea unor „efecte de sinergie” este o activitate foarte complexă, la care se pot ajunge numai prin „combinarea optimă” a funcţiilor, a elementelor sau a efectelor individuale ale fiecărei componente ale unui ansamblu, pentru a obţine efecte mai mari decât suma efectelor componentelor.

Obținerea unui „efect de sinergie” este o problemă deosebit de complexă fie și numai prin știința cunoașterii:

1) elementelor care sunt compatibile sinergic (nu oarecum);

2) integrării optime a elementelor componentelor;

3) relaţiilor și reacțiilor dintre acestea;

4) momentului optim (a) de integrare și de combinare a elementelor componentelor și (b) de „reacție” și de producere a efectelor favorabile posibile;

4) efectelor care se obțin, care sunt mai mari decât simpla însumare a acestora;

5) evoluția, dinamica, atât în combinarea elementelor, cât și a efectului acestora.

Spre exemplu, crizele economico, sociale şi/sau politice, generează efecte de sinergie negative pentru marea majoritate a populației, în timp ce unele dintre marile companii (care poate chiar au contribuit la declanșarea acestora) obțin efecte de sinergie pozitive (pe seama lor)

Natura şi amploarea sinergiei depinde foarte mult de activitatea creativă, de cunoştinţele, de aptitudinile şi de puterea de decizie a celor implicaţi în realizarea obiectivelor urmărite a se obține.    

„Efecte de sinergie” nu sunt numai pozitive, ele  sunt și negative.

Efecte de sinergie negative se constată destul de des, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.

Cu toate că efectele de sinergie negative sunt deosebit de importante, acestea sunt foarte puțin studiate, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.

Orice persoană fizică și (mai ales) juridică își dorește să desfășoare activități „cu efecte de sinergie”, adică să-și maximizeze veniturile, profiturile, rentabilitatea, eficienţa, productivitatea etc., respectiv să-și minimizeze costurile, cheltuielile, pierderile etc.

Un element foarte important, chiar decisiv, în obținerea oricărui „efect de sinergie” îl constituie „factorul timp” și aceasta deoarece există un „moment optim”:

(a) de integrare, de combinare a elementelor componente,

(b) de reacție și de producere a efectelor favorabile posibile,

c) de valorificare a efectelor în care se declanşează nivelul maxim de sinergie.

Sunt cazuri în care, dacă s-a pierdut „momentul optim” de valorificare a nivelul maxim în care se produce „efectul de sinergie”, se pierde totul.

Este precum, spre exemplu, la o floare care înflorește numai o singură zi dintr-un an.

Cei doi factori care intervin, pentru a valorifica la maximum floarea respectivă (prin recoltare, filmare, fotografiere etc.), sunt:

1) „momentul potrivit”, care este acea „o singură zi dintr-un an” și

2) „omul potrivit” la „momentul potrivit”.

Dacă „omul” nu a fost de față în singura zi din an când a înflorit floarea respectivă, acesta a pierdut „momentul potrivit” și nu-i mai rămâne decât să o ia de la început, să aștepte (încă un an) să înflorească și … dacă tot pierde „momentul potrivit”, de „o zi dintr-un an”, poate să o țină tot așa ani de zile; aceasta din cauză că nu știe să valorifice „factorul timp” în obținerea efectului maxim, de sinergie.

Efectele de sinergie se pot produce:

1) fie direct, (1.1) într-un anumit interval de timp, bine determinat, și (1.2) într-o mărime cuantificabilă,

 (2) fie indirect, (2.1) prin efecte propagate și/sau (2.2) prin efecte de antrenare, care pot să fie și acestea deosebit de mari și de benefice.

Efectele de sinergie indirecte nu se produc

(a) nici într-un anumit interval de timp, bine determinat și

(b) nici într-o mărime cuantificabilă.

Unele efectele de sinergie sunt pe termen scurt (chiar imediat în unele cazuri), precum un tratament/o injecție, prin care un om a fost salvat de la moarte, în timp ce altele sunt pe termen lung, chiar pe zeci de ani, precum vaccinurile, tratamentele profilactice, tratamentele în cazul unor boli etc.

În tot mai multe țări se acordă o atenție sporită „dezvoltării cercetărilor științifice în vederea obținerii efectelor de sinergie” în numeroase domenii de activitate, pe primul loc situându-se tratamentele medicale, lucru normal deoarece privește sănătatea și viața oamenilor (despre cele militare, care sunt la „secret de stat” nu se vorbește).

„Tratamentele medicale” și „inteligența artificială” sunt numai două exemple, dintre numeroase altele care se pot da, despre la ceea ce s-a putut ajunge prin „efectele de sinergie”, abordarea lor fiind foarte complicată, fapt pentru care nu constituie subiect de discuție în acest articol.

Formula câștigătoare a sinergiei ar trebui avută în vedere și de fiecare persoană în parte în tot ceea ce face, spre a fi aplicată peste tot acolo unde este posibil și dă rezultate.

„Efectele de sinergie” au fost cunoscute de mii de ani, dar erau redate prin diferite expresii populare „pline de înțelepciune”, precum „Doi pot duce de trei ori mai mult ca unul” și aceasta ca urmare a „efectului de sinergie”.

Din vechime și în gândirea înțeleaptă a poporului român sunt numeroase expresii prin care, în cuvinte simple, s-a exprimat ceea ce acum noi numim „efectul de sinergie”, precum în versurile:

„Unde-i unul nu-i putere

La nevoi și la durere

Unde-s doi puterea crește

Și dușmanul nu sporește!” ca urmare a „efectului de sinergie”.

Din lumea politică este destul de cunoscut următorul „efect de sinergie” (bazat pe un exemplu care reflectă cazuri frecvente din lumea reală):

1) partidul politic „P1”, candidând singur obține 1% din totalul voturilor;

2) partidul politic „P2”, candidând tot singur obține 2% din totalul voturilor;

3) ambele partide, candidând separat, obțin 1% + 2% = 3% din totalul voturilor, cu mult sub pragul de 5% pentru a intra în Parlament;

4) fiind conștiente de acest lucru, respectivele partide hotărăsc și candidează împreună, obținând 6% din totalul voturilor, peste pragul de 5%, intrând astfel în Parlament și aceasta deoarece au avut capacitatea de a valorifica „efectul de sinergie”, unde s-a ajuns ca 1% + 2% = 6%.

Din cauză că exprimarea legilor matematice în cazul sinergiei este o problemă complexă și controversată, nu-mi permit o abordare pe această temă. 

Am prezentat esența „efectului de sinergie” pentru ca fiecare persoană să-l înțeleagă și, pe cât posibil, să-l aibă permanent în vedere spre aplicare, acolo unde este posibil, în scopul maximizării efectelor benefice.

 

3. Scurte considerații despre efectul de sinergie în medicină

 

Având în vedere faptul că efectul de sinergie în medicină privește sănătatea și viața oamenilor, se impun câteva considerații pe această problemă.

Prin a lua împreună, în același timp, mai multe medicamente, se obțin efecte de sinergie:

1) pozitive, dacă SE respectă prescripția (rețeta) medicală, care salvează viața unor oameni, și

 2) negative, dacă NU se respectă prescripția (rețeta) medicală, care pot produce chiar și moartea, în special în doze mari și la un moment nepotrivit.

Deci, sinergia negativă în medicină se manifestă prin efecte foarte periculoase, chiar până la a provoca decese.

Spre exemplu, luarea simultană a mai multe medicamente incompatibile (interdicții medicamentoase) nu numai că anulează efectul benefic al fiecăruia, în cazul în care ar fi luat separat, conform prescripției medicale, dar poate avea efecte sinergice negative atât de mari, precum cauzarea de hemoragii, de toxicitate etc., încât să pună în pericol viața persoanei care le ia.

În asemenea cazuri se produce efectul negativ de augmentare, de a mări, de a spori ceva în rău prin luarea unor medicamente de aceeași natură.

Deci, un om își poate pune în pericol sănătatea, și chiar viața, în cazul în care ia (simultan) mai multe medicamente la care nu le cunoaște efectele negative care au loc prin asocierea acestora.

 

4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla automatizare

 

În era digitală, efectul de sinergie capătă o dimensiune critică prin interacțiunea dintre Inteligența Umană (IU) și Inteligența Artificială (IA).

Dacă privim această relație ca pe o simplă înlocuire a muncii, rămânem blocați în „aritmetica sărăciei” specifică jocurilor cu sumă nulă.

Dacă însă abordăm această colaborare prin prisma sinergeticii, obținem o multiplicare exponențială a resurselor.

„Mecanismul sinergiei tehnologice se bazează pe combinarea optimă a două elemente distincte, generând astfel un al treilea element, cel al rezultatului amplificat:

1. Elementul 1 – Inteligența Umană (IU): Aduce discernământul etic, creativitatea contextuală, empatia și capacitatea de a înțelege nuanțele sociale și morale complexe.

2. Elementul 2 – Inteligența Artificială (IA): Aduce puterea de procesare a miliardelor de date în fracțiuni de secundă, identificarea tiparelor ascunse și execuția sarcinilor de rutină fără eroare sau oboseală.

3. Efectul de Sinergie (Rezultatul: 1+1=3 sau mai mult): Colaborarea primelor două elemente (IU + IA) nu doar că multiplică rezultatul, dar generează soluții noi, pe care niciunul dintre parteneri nu le-ar fi putut produce în izolare.

Exemplu practic: În diagnosticarea medicală, IA poate detecta anomalii milimetrice pe o radiografie cu o viteză și precizie supraumane. Totuși, medicul este cel care coroborează acea informație brută cu istoricul bolii, cu starea clinică reală a pacientului și cu contextul stilului de viață al acestuia. Această interdependență constituie o sinergie pozitivă care salvează vieți, depășind limitele algoritmului izolat.

Sinergia negativă în IA:

Acest fenomen periculos apare atunci când „momentul optim” de intervenție umană este ignorat, iar decizia este delegată exclusiv mașinii.

În acest scenariu, formula devine regresivă (1+1 < 2), deoarece se pierde responsabilitatea decizională și se pot genera erori sistemice (precum „halucinațiile” algoritmice) cu un impact distructiv asupra întregii societăți.

În esență, această formă de colaborare accentuează distincția necesară dintre informația rapidă și de precizie a mașinii, dar rece, și înțelepciunea aplicată, plină de umanitate, a omului.

 

Bibliografie

 

Leonica Popescu. Reperele efectului de sinergie, în http://www.europeea.ro/main.php?afiseaza_continuare=1&articol_id=87&pagina_afisata=1&categorie=economie

Sorin Ionescu. Crearea sinergiei în management, pe file:///C:/Users/Zen/AppData/Local/Temp/eea-60-2-2012-118-EN-lp-000.pdf.pdf

https://www.scribd.com/doc/22217689/Tema-9-Sinergetica-importan%C5%A3a-%C5%9Fi-rolul-ei-pentru-%C5%9Ftiin%C5%A3a-%C5%9Fi-practica

https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-sinergia

https://coonwood.ru/ro/razumnoe-pitanie/sinergeticheskii-effekt---ponyatie-sinergii-i-sinergeticheskogo.html

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Synergie

https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/efect-sinergic/

 

---

[1] Aceste versuri sunt din poezia „Hora Unirii”, de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, și din povestea „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion creangă, publicată prima oară în Convorbiri literare la 1 februarie 1885.

Și… mai avem o criză de dus. Una politrucianistă

Vi-l mai amintiți pe Neculai Constantin Munteanu? Disident anticomunist, devenit vocea dragă ce ne informa pe noi, zilnic, de la Radio Europa Liberă, din Munchen, ce se întâmplă prin lume. Aveam nevoie, nu? Eram în plin Război Rece și noi știam doar de Cel de-al xxx-lea Congres. Mai ieri, după căderea Guvernului, el, omul de 84 de ani acum, a postat atât. Vezi poza.

Ceea ce ne duce cu gândul la un analist american ce constata cu tristețe că Trump ca strateg… joacă table, în timp ce Europa joacă șah, iar China joacă Go. Așa au fost și politrucienii noștri. Marea lor strategie a fost să joace la bâză, ca la poker. Atât. Toți, nu unii sau alții. Acum, s-au trezit că au de luat decizii și de făcut strategii ce trebuiau gândite dinainte. Cineva cu mai mult de 10 clase să se fi pus cu o coală de hârtie în față, hai, în Paint… și să scrie variantele ce le au. Ce se întâmplă dacă? Dar dacă? Ce variantă de forță avem? Dar cea de fugă? Ce compromis facem dacă? Nimic. Prin urmare, acum stăm așa. PSD va trebui să guverneze. Și o vor face ori adunând independenți, UDMR, etc…dar e discutabil dacă o fac cu AUR. Își trag singuri preșul de sub picioare, împart același electorat. Înșiși AUR ziceau că n-au interes să meargă la guvernare, pentru că evident se erodează până la următoarele alegeri, ba își mint electoratul ce aștepta să fie antisistem, nu să se țuce cu el. Acum, brusc, vor la guvernare. Ceea ce pune PSD în șah. Cu problemele din țară, cu guvern populist, au mari șanse să se afunde, să nu rezolve ce vrea poporul și să piardă și mai mult electorat. PNL refuză să mai intre cu ei în coaliție, nici nu au cum, în ciuda celor ce vor la putere și gata. O fac, dispar…toate voturile de dreapta pleacă la USR. Și știu asta. Ilie Bolojan e acum o mică locomotivă încruntată, așa cum a fost Băsescu, pentru partidele sale. Pleacă locomotiva… amintiți-vă soarta partidului lăsat de Băsescu în urmă, PMP. Ba chiar și PDL. Unul înghițit de PSD, altul de PNL. Ce face USR acum? Nu are multe mișcări la dispoziție. Oricât le-ar displăcea, vor merge cu PNL în opoziție. PSD nu-i pot vedea, cu AUR nu pot coexista la guvernare. Vor pleca în opoziție, deși le plăcea mult la guvernare. Și vor crește, încet. În fine, UDMR. Evident că le place la guvernare, doar știm. Problema e că sunt incompatibili total cu AUR. Cineva acolo trebuie să facă majore concesii, ce se pot regăsi la urne, ca să accepte să meargă împreună, de mânuță.

Și atunci? Facem noi pe hârtie ce trebuia să facă ei dinainte. Variantele. Se împacă și merg înapoi/înainte cu Bolojan, PNL-PSD-UDMR-USR-minorități, reducând la tăcere aripile rebele sau de neîmpăciuit din partide, de dragul Guvernării. Hai, al Poporului. De dragul Nostru. Dar e greu de crezut că are președintele spectator asemenea putere asupra partidelor. Doar a plecat țuști în Armenia, bine că nu și-a pus piciorul în gips… În varianta dată, sorry Olguța… Dar e foarte puțin probabilă. O altă variantă e guvern minoritar cu cei de mai sus minus PSD, dar care va avea de strâns din dinți și de înghițit moțiuni de cenzură săptămânale. Greu, imposibil de suportat. Cea mai logică variantă ar fi ca PSD să facă Guvern. Cu cine vor/pot ei. Cu AUR, POT, minorități, văd ei. Cu majoritate, pot face economia și țara după chipul și asemănarea lor. Să nu ne înțelegeți greșit, nu suntem împotrivă. Firesc și normal ar fi, exact ca la americani, să se succeadă guvernări diferite, una liberală, una social democrată, care să aducă echilibru. Unii cu măsuri și acțiuni pro economia de piață, alții cu sprijin pentru populație. Ar fi firesc. Dacă ar fi așa. E România acum-acolo? Vedem. Și stați așa! Și PSD poate merge la guvern minoritar, cu UDMR și minorități, cu sprijin tacit de ici-colo. Cât să nu poată fi dați jos cu moțiuni. E posibil. Cei care au calculat cel mai puțin momentul nu sunt PSD, să știți, ci AUR. Care își aruncă în aer baza electorală, în aproape orice variantă. Erau perfecți în opoziție, creșteau ca Făt-Frumos. Sau calul lui. Așa, vor trebui să-și asume fel de fel de decizii, gafe, năzbâtii.

În final și de fapt, acum începe matematica. Calcule, procente, probabilități. Sperăm doar să le facă după matematica reală, nu după a lui Donald. Că va fi dezastru…

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Jocul cu sumă nulă și joc cu sumă pozitivă în epoca Inteligenței Artificiale

                            Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Aritmetica sărăciei şi a bogăţiei prin jocuri de noroc, care sunt numai cu sumă nulă”,

este o „medie aritmetică dintre pierderea unora şi câștigul altora prin hazard”, care

este cu adevărat „o medie aritmetică stupidă, generată de dorința câștigului fără muncă.”

(N. Grigorie Lăcrița)

 

 Cuprins:

1. Introducere: anatomia unui concept clasic

2. Jocul cu sumă nulă în era IA: teama de pierdere a locurilor de muncă

3. Impactul fiscal și amenințarea asupra sistemului de pensii

4. Jocul cu sumă nulă în economia de consum: strategiile de scumpire mascată

5. De la „Suma nulă” la „Suma pozitivă”: calea colaborării om-mașină și efectul de sinergie

6. Concluzii și direcții strategice: salvarea contractului social

 

1. Introducere: anatomia unui concept clasic

 

În teoria jocurilor și în economie, jocul cu sumă nulă (sau  jocul cu sumă zero) reprezintă un model matematic riguros care descrie o situație de conflict pur.

Într-un astfel de scenariu, volumul resurselor sau al beneficiilor este fix.

Un joc cu sumă nulă reprezintă o situație în care câștigul unui participant este egal cu pierderea altui participant, suma totală a câștigurilor și pierderilor fiind zero.

În consecință, orice câștig obținut de un participant implică, în mod matematic și inevitabil, o pierdere de o mărime exact egală pentru partea adversă.

Suma algebrică a câștigurilor (+) și a pierderilor (-) este întotdeauna egală cu zero.

Exemplul clasic din economie: Împărțirea între mai multe companii concurente a unei piețe de desfacere saturate (în care nu mai este loc pentru toți cu desfacerea maximă). Dacă o companie își majorează procentul din vânzările totale cu 10%, ceilalți competitori pierd exact aceleași 10 procente din vânzări.

Exemplul din viața cotidiană: Jocul de noroc la table. Un jucător câștigă doar ceea ce celălalt pierde.

Tranziția acestui concept de la matematica pură la analiza impactului Inteligenței Artificiale (IA) ridică o întrebare fundamentală pentru societatea modernă: Este progresul tehnologic un generator de prosperitate generală sau acționează ca un joc de sumă nulă în care mașina câștigă doar prin deposedarea omului?

 

2. Jocul cu sumă nulă în era IA: teama de pierdere a locurilor de muncă

 

În contextul actual, conceptul de „joc cu sumă nulă” reflectă o temere societală și economică majoră: ideea că sporul de eficiență al algoritmilor se obține direct prin deposedarea omului de rolul său productiv.

În această paradigmă, economia nu mai este văzută ca un sistem de creștere colectivă, ci ca un spațiu de rivalitate directă între om și mașină.

Exemple concrete ale dinamicii de sumă nulă în IA:

Înlocuirea sarcinilor intelectuale repetitive: Spre deosebire de revoluțiile industriale anterioare, care au eliminat sau au înlocuit efortul fizic al omului, inteligența artificială generativă înlocuiește activitățile intelectuale bazate pe procesarea de date și tipare (traduceri, redactare de conținut standardizat, programare de bază, analiză financiară preliminară). Dacă un algoritm preia redactarea rapoartelor în locul a cinci economiști, câștigul de eficiență al companiei devine direct proporțional cu pierderea veniturilor celor cinci angajați disponibilizați.

Redistribuirea valorii de la muncă spre capital: Valoarea adăugată generată în economie nu mai este distribuită sub formă de salarii către angajați, ci este acumulată sub formă de profituri de către marile corporații care dețin infrastructura IA. Venitul național se deplasează masiv dinspre „factorul muncă” spre „capitalul tehnologic”, reducând baza de impozitare a veniturilor și punând presiune pe bugetul public.

Reducerea competențelor și a autonomiei umane: Pe măsură ce deciziile din recrutare, medicină sau analiză de risc sunt delegate algoritmilor, capacitatea decizională și discernământul uman se atrofiază. Câștigul de viteză și autoritate al sistemelor automate se traduce printr-o pierdere a autonomiei profesionale a angajaților, aceștia devenind simpli supraveghetori ai mașinilor.

 

3. Impactul fiscal și amenințarea asupra sistemului de pensii

 

Atunci când inteligența artificială înlocuiește munca umană fără a fi însoțită de o reformă a sistemelor fiscale, jocul cu sumă nulă se manifestă violent la nivelul bugetului de stat.

În sistemul fiscal actual, munca umană este principalul motor de colectare a veniturilor publice, prin impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii, sănătate).

Consecințele directe ale automatizării asupra fiscului

Eroziunea bazei de impozitare a muncii: Când un software de IA înlocuiește 100 de angajați, statul pierde instantaneu impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale pe care aceștia le generau lună de lună.

Creșterea cheltuielilor sociale: Cei 100 de oameni disponibilizați devin asistați social sau șomeri. Astfel, în timp ce veniturile statului scad, cheltuielile cu indemnizațiile și recalificarea profesională cresc.

Transferul valorii către capital neimpozitabil: Profitul realizat de companie prin reducerea cheltuielilor cu salariile migrează către deținătorii de capital. Spre exemplu, în România, impozitarea muncii (pe salariul brut) ajunge la aproximativ 43%, în timp ce impozitarea capitalului (pe profit și pe dividende) se face cu cote începând de la 3% până la 16%. În plus, la numeroase firme, în special dintre cele mai mari, profituri sunt externalizate către jurisdicții cu fiscalitate redusă sau zero (în paradisuri fiscale), lăsând statul fără nicio pârghie de recuperare a bazei impozabile pierdute.

Pericolul major: Prăbușirea sistemului de pensii publice Sistemul public de pensii funcționează pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de salariații de astăzi finanțează pensiile celor care au ieșit din activitate. Înlocuirea masivă a oamenilor cu algoritmi de IA rupe acest echilibru fragil:

Mai puțini contribuabili, mai mulți pensionari: Numărul celor care muncesc și contribuie scade accelerat, în timp ce numărul beneficiarilor (pensionarilor) rămâne constant sau crește pe fondul îmbătrânirii demografice.

Sufocarea bugetului de stat: Deficitele fondului de pensii vor trebui acoperite prin transferuri masive de la bugetul de stat, ducând la creșterea datoriei publice sau la tăierea altor investiții esențiale (sănătate, educație, infrastructură).

Colapsul financiar al sistemului de pensii: Fără o reformă structurală, pensiile viitoare riscă să devină simple ajutoare sociale de subzistență, incapabile să asigure un trai decent.

 

4. Jocul cu sumă nulă în economia de consum: strategiile de scumpire mascată

 

Pe lângă impactul macroeconomic și fiscal, jocul cu sumă nulă se manifestă zilnic în strategiile de microeconomie și marketing prin mecanismele de modificare a produselor de larg consum.

Mecanisme concrete ale dinamicii de sumă nulă în comerț:

Diminuarea cantității la același preț: Atunci când un producător modifică volumul sau mărimea conținutului (de exemplu, reduce numărul de capsule de detergent dintr-o cutie de la 14 la 12), păstrând prețul la raft neschimbat, asistăm la fenomenul economic numit „scumpire mascată”. Câștigul producătorului, care economisește resurse la fiecare unitate vândută, este obținut direct din pierderea puterii de cumpărare a consumatorului.

Reducerea costurilor prin ambalaj: Când un producător modifică designul sau materialul ambalajului (de exemplu, înlocuiește cartonul premium cu plastic subțire sau reduce dimensiunile cutiei pentru a optimiza transportul), el își diminuează cheltuielile de producție. Deși produsul devine mai ieftin de fabricat, prețul final la raft rămâne neschimbat. Economia realizată de companie se transformă în profit pur, realizat pe seama cumpărătorului.

 

5. De la „Suma nulă” la „Suma pozitivă”:

calea colaborării om-mașină și efectul de sinergie

 

Pentru ca societatea să nu cadă în capcana unui conflict distructiv între om și tehnologie, este vitală trecerea de la scenariul de „joc cu sumă nulă” la cel de „joc cu sumă pozitivă”.

Într-un joc cu sumă pozitivă, cooperarea dintre părți face ca valoarea totală a resurselor să crească, ambele părți având de câștigat.

Diferența fundamentală dintre cele două abordări:

În jocul cu sumă nulă, în care mașina este pusă în opoziție cu omul, resursele rămân fixe. Profitul se concentrează exclusiv la deținătorii de tehnologie, iar deciziile sunt lăsate în seama algoritmilor, generând șomaj tehnologic și excludere socială.

În jocul cu sumă pozitivă, colaborarea dintre om și mașină duce la expansiune economică și la creșterea productivității muncii. Decizia finală rămâne umană, iar beneficiile sunt distribuite în întreaga societate.

Modele clasice de sumă pozitivă în societate:

În economie (Comerțul internațional liber): Două țări fac schimb de bunuri pe care fiecare le produce cel mai eficient (ex. grâu contra tehnologie). Prin acest schimb voluntar, ambele țări își sporesc bogăția. Nu câștigă una în detrimentul celeilalte, ci bogăția globală crește.

În viața cotidiană (Educația și ucenicia): Un meșter își învață ucenicul secretele meseriei. Ucenicul dobândește o calificare valoroasă, iar meșterul câștigă un ajutor de încredere care îi sporește volumul de activitate.

Aplicarea „Efectului de sinergie” în era IA

Trecerea de la un joc cu sumă nulă la unul cu sumă pozitivă în era inteligenței artificiale este posibilă doar prin activarea efectului de sinergie.

Așa cum am demonstrat într-o lucrare anterioară dedicată acestui concept[1], sinergia reprezintă situația în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor componente privite separat.

În relația dintre om și inteligența artificială, nu trebuie să aplicăm formula însumării „1 + 1 = 2”, ci formula sinergică „1 + 1 = 3”, sau mai mult.

Inteligența Umană, cu o valoare de1+ Inteligența Artificială, cu o valoare de 1= Sinergie Productivă, cu o valoare de 3. Acest 1 suplimentar reprezintă valoarea adăugată creată prin colaborarea dintre Inteligența Umană și Inteligența Artificială, care exista numai în stare latentă la fiecare dintre părți înainte de colaborare.”

Cum se manifestă sinergia om-mașină în practică?

Maximizarea efectelor pozitive: Omul aduce creativitatea, intuiția, discernământul etic și capacitatea de decizie, în timp ce IA aduce viteza de calcul, procesarea masivă de date și execuția de rutină. Împreună, realizează obiective pe care niciunul nu le-ar putea atinge singur.

Momentul optim și factorul timp: Sinergia nu se produce de la sine; ea necesită o „combinare optimă” la momentul potrivit. Companiile și statele care știu să integreze inteligența artificială ca un partener al forței de muncă (și nu ca un înlocuitor) vor obține un nivel maxim de competitivitate.

Evitarea sinergiei negative: Dacă tehnologia este utilizată doar pentru eliminarea angajaților, se produce o sinergie negativă la nivel social: crește șomajul, scade puterea de cumpărare a populației și se reduce baza de impozitare a statului.

Concluzie: Înțelegerea profundă a „efectului de sinergie” deschide noi perspective pentru viitor. Cine privește inteligența artificială doar ca pe un instrument de înlocuire a muncii rămâne blocat în trecut; cine o utilizează sinergic creează un joc cu sumă pozitivă în care tehnologia amplifică valoarea umană, în loc să o anuleze.

 

6. Concluzii și direcții strategice: salvarea contractului social

 

Înțelegerea profundă a mecanismelor jocului cu sumă nulă în era digitală este crucială pentru politicieni, parlamentari, economiști, legiuitori și sociologi.

Tehnologia, în sine, nu este un joc cu sumă nulă în mod natural; însă politicile publice deficitare o pot transforma, la nivelul unităților economice, al sectoarelor și chiar al întregii economii, într-un mecanism de sumă nulă.

Pentru a evita un transfer necontrolat de valoare de la factorul muncă (salariați) către capitalul deținător de tehnologie și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și asigurări sociale, societatea trebuie să acționeze pe trei direcții strategice:

1. Reașezarea contractului social și a sistemului fiscal: Sistemul de pensii și protecție socială nu mai poate depinde exclusiv de impozitarea muncii fizice sau intelectuale a omului. Statul trebuie să încaseze, prin pârghii fiscale specifice, o parte din profiturile generate de IA și de automatizare, asigurând astfel redistribuirea echitabilă a resurselor și garantarea veniturilor pentru categoriile vulnerabile și pensionari [2].

2. Reglementarea etică a IA și păstrarea deciziei umane: Este imperativă instituirea unui cadru juridic care să mențină controlul decizional final în mâna omului. Delegarea totală a deciziilor către algoritmi trebuie evitată pentru a preveni marginalizarea profesională și socială a individului.

3. Adaptarea educației pentru era digitală: Sistemul educațional trebuie reformat pentru a pregăti oamenii nu să concureze cu memoria și viteza de calcul a mașinii, ci să își dezvolte creativitatea, empatia, discernământul și gândirea critică – trăsături pur umane care nu pot fi digitalizate.

 

Bibliografie

 

Von Neumann, John; Morgenstern, Oskar – Theory of Games and Economic Behavior, Princeton University Press, 1944 (Lucrarea de bază în teoria jocurilor).

Roman, Mihai – Teoria jocurilor pentru economiști. Aplicații, Editura ASE, București, 2005.

Kreps, David M. – Game Theory and Economic Modelling, Oxford University Press, 1990.

Owen, Guillermo – Teoria jocurilor, Editura Tehnică, București, 1974.

https://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=22560 ; https://www.pro-oltenia.ro/articol/efectul-de-sinergie/

---

[1] A se vedea articolul subsemnatului intitulat „Efectul de sinergie”, postat pe

https://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=22560 ; https://www.pro-oltenia.ro/articol/efectul-de-sinergie/ etc.