luni, 9 martie 2026

Curtea de Apel București distruge „Dosarul Călin Georgescu”. Parchetul General l-a trimis în judecată cu probe obținute nelegal!

Magistrații au eliminat mai multe probe din dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul și nepotul acestuia, dar și alți apropiați ai celor doi sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Dosarul este unul „greu”, numai că de la CAB vine o lovitură de proporții.

Instanța a decis nulitatea declarațiilor mai multor inculpați care au dat declarații ca martori într-unul dintre dosarele lui Călin Georgescu. Procurorii au termen 5 zile să anunțe dacă mențin decizia de trimitere în judecată sau solicită ca dosarul să revină la Parchet.
Probele eliminate de magistrați reprezintă, în fapt, declarații făcute în calitate de martori de apropiații mercenarului Horațiu Potra. Aceste declarații au fost date în luna decembrie 2024, la scurt timp după primele rețineri din acest dosar.
Toate cele 17 declarații date de martorii care ulterior au dobândit calitate de inculpat sunt considerate nule de către instanță.
„Dispune eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care sunt stocate fişierele conţinând înregistrările audierilor martorilor, precum şi înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului”, se menționează în minuta publicată pe portalul instanței.
Cei care au dat aceste declarații sunt Ioan Lup, Manfred-Ioan Haptman, Cristian Sergiu Borișca, Adrian Inocențiu Comiza, Vasile Dragoman, Traian Lechințan, Ovidiu Mureșan, Dan-Cristian Panța, Constantin Timofti, Claudiu-Marian Lăpădatu, Matei Dărăbanț, Iulian Aniței, Mihail-Alex Goloșoiu, Marius-Samuel Apahidean, Daniel Szanto, Dionisie Moldovan și Bogdan Lascu.
Parchetul General încasează, astfel, o lovitură puternică din partea CAB, pentru că eliminarea acestor probe duce la concluzia că dosarul nu ar fi fost întocmit „ca la carte”. Potrivit luju.ro, probele ar fi fost obținute „nelegal”.
Trebuie specificat, totodată, că declarațiile de martor nu pot fi folosite împotriva persoanei care le-a dat si care a devenit suspect sau inculpat.
Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară.
Declarațiile au fost făcute de apropiații lui Georgescu și Potra în calitate de martori, la acel moment. În rechizitoriu, procurorii le-au folosit pentru a arăta că au existat contradicții cu privire la motivul invocat de fiecare dintre ei pentru a justifica deplasarea la București.
Procurorii arată că aceștia au motivat deplasarea la București prin aceea că au venit să se distreze în Centrul Vechi, mergeau la un meci de fotbal, aveau de ridicat un colet sau o diplomă.
Din probele eliminate de judecători mai reieșeau „aspecte de interes cu privire la locul ales de Horațiu Potra, ca loc de întâlnire și începere a deplasării către București”.
Conform acestor declarații, procurorii arătau că Horațiu Potra „a fost figura centrală în organizarea deplasării către București, în coordonarea logistică și strategia grupului”.
În context, este vorba de deplasarea la București din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024. Horațiu Potra ar fi coagulat un grup de 21 de persoane care a plecat din Mediaș, urmând să ajungă în Capitală.
Nu au reușit, însă, să ajungă în București, pentru că au fost opriți în trafic de polițiști, înainte de a fi declanșată o eventuală „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. (!!!).

C.L.

40 DE MUCENICI


Fie mari, sau fie mici
40 de pahare, bem
Și dacă ne îmbătăm.
Că la noi în țară a intrat
Un virus rău și e păcat ,
Și dacă noi bem horincă
Nu ne mai face nimnică.
La virusul din depărtare
Nu-i place horincă tare,
Când îi miroase a băutură
Îți fuge din bătătură .
Așa dară măi fârtați
Beți și de vă îmbătați
La virus să-i faceți ciudă
De el să nu se audă .
Să plece de unde-a venit
Noi aici nu l-am poftit ,
Nici nu îl băgăm în seamă
Poate să aibă și coroană.

de Nelu DANCI

Invitație cenaclieră

Sâmbătă – 14.03.2026, orele 11, Sala de cenaclu „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.  Sala de Cenaclu „Ion Burnar” este parte  din Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” , Baia Mare. În zece martie s-a născut, acum o sută șaptezeci de ani, cărturarul Petre Dulfu(10.031856,Tohat-31.10.1953, București) în localitatea Tohat, acum aparținând de Oraș-Ulmeni. Petre Dulfu a fost autor de basme, poet, traducător , doctor în filozofie și profesor la Școala normală de fete „Elena Doamnă ” și la Școala normală de învățători, București. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911, făcând parte din cercurile literare  cunoscute ale acelor timpuri. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici  i-a cunoscut pe: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea.  Petre Dulfu s-a înrudit cu Petru Bran, născut într-o familie de preoți, tot în  Tohat. Petru Bran, personalitate marcantă a vremii,  printre alte mari lucrări, a introdus, în Satu Mare, învățământul în limba română. Veșnică lor pomenire! Dar să ne întoarcem în anul 2026, dorind succes conducerii Bibliotecii Județene  „Petre Dulfu”, prof. dr. Teodor Ardelean, directorul fondator al bibliotecii, doamnei dir.adj. Daliana Bonaț, doamnei Alina Lemnean, șef secție și întregului personal  constructor al vieții spirituale maramureșene. Așadar în această sâmbătă va citi, din creație proprie, poetul preot Gheorghe Pop. În data de 15.03.2026, părintele Pop va împlini o vârstă frumoasă.  Acum doi ani părintele Gheorghe  a încheiat optzecismul, prilej de sărbătoare și urări de bine din partea noastră. Îi dorim  să fie sănătos, cu poftă de viață și drag de poezie. În încheierea întâlnirii noastre  de sâmbătă –- întâlnire desfășurată  după câteva evenimente notabile:  „1 Martie -Ziua Mărțișorului”, „3 Martie -Ziua Mondială a Scriitorilor”,  „8 Martie - Ziua Internațională a Femeii” --  doritorii vor  putea citi din creație proprie în limita timpului rămas. Ne vom bucura  de curgerea lirică  și pentru motivul că  întâlnirea noastră va avea loc cu o săptămână înainte de: „21 Martie- Ziua Internațională  a Poeziei.” Să nu uităm, în 31 martie se împlinesc  93 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu.  Și uite cum,  toate aceste evenimente minunate transformă luna martie, într-o lună a poeziei, a evenimentelor plăcute sufletului,  a glăsuirilor  pline de har. Câteva date despre colegul nostru: Poetul  pr. Gheorghe Pop s-a născut în data de 15 martie 1944, în localitatea Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, jud. Maramureș, din părinții Maria și Gheorghe Pop. Școala primară o face în satul natal, clasele V și VI, în comuna Giulești, iar clasa a VII-a în comuna Berbești, jud. Maramureș. Între anii 1958-1964 frecventează cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. Între anii 1964-1968 este student la Facultatea de Teologie Pastorală Ortodoxă din Sibiu, la finalul cursurilor obținând Diploma de Licențiat în Teologie. Hirotonit preot în anul 1968 va păstori succesiv în satul Mara 1968-1973, în comuna Cicârlău 1973-1982 și în orașul Seini 1982-2014.În comuna Cicârlău, împreună cu alți tineri iubitori de cultură, dintre care amintim pe: Ion Burnar, Nicolae Goja, Valer Sabău, Dorel Macarie, prof. Augustin Micu, rapsodul popular Nicolae Sabău, Maria Gârbe, Vasile Jurje, preot Ioan Știru, Nicolae Pop și alții, am înființat ”Cenaclul Literar Vasile Lucaciu”. Mai târziu, din inițiativa prof. Augustin Micu s-a constituit și Fundația Culturală ”Pro Unione”, cu sediul în Cicârlău și după un timp s-a transferat în Baia Mare, unde s-a editat o revistă cu același nume ”PRO UNIONE”, în care s-au publicat lucrările și creațiile membrilor fundației precum și a altor colaboratori din județ și din țară. Preotul-poet Gheorghe Pop, din anul 1990 și până în prezent este președintele Cenaclului Literar Vasile Lucaciu de la Cicârlău și membru fondator a Fundației culturale ”Pro Unione”, precum și membru fondator al Cenaclului ”Sub semnul lui Eminescu” din Seini. Din anul 1978 și până în 2020, anul pandemiei, Cenaclul Vasile Lucaciu din Cicârlău a organizat din doi în doi ani, Festivalul Național de Literatură, la care au participat și concurat tineri din toată țara. Unii dintre premianții festivalului de la Cicârlău, între timp au devenit membrii în Uniunea Scriitorilor din România. Amintesc din memorie doar câțiva dintre aceștia: Gavril Ciuban, Ion Mureșan, Vasile Morar, Gavril Alexa Bârle, Ion Burnar, Nicolae Goja și alții.

Festivalul s-a bucurat de jurizarea unor personalități marcante ale culturii și literaturii din România, care au fost invitați să prezideze și să premieze pe cei mai buni dintre concurenți. Dintre președinții și membrii ai juriului care au participat la aceste manifestări culturale, amintim pe: Acad. Nicolae Breban, Acad. Augustin Buzura, poetul Ioan Alexandru, criticul literar Laurențiu Ulici, Teodor Mihadaș, Ana Maria Brezuleanu, Dan Silviu Boerescu, Gheorghe Chivu, Ioan Moldovan, Augustin Cozmuța, Vasile Fanache, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, Petru Poantă, Nicolae Prelipceanu, Radu Sălpăcan, Gheorghe Popa, Ion Iuga, Horia Bădescu, Mihai Olos, Ioan Pop, Stelian Vasilescu, Adrian Popescu, Florin Iaru, Mircea Petean, Gheorghe Glodeanu, Pavel Azap, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Daniel Săuca, Ovidiu Pecican, Mihaiu Virgil și mulți alții pe parcursul a peste patru decenii de când s-a înființat această organizație culturală. În cadrul și atmosfera cenaclurilor de la Cicârlău, Seini și Baia Mare, preotul Gheorghe Pop a participat activ la viața culturală și socială din localitățile unde a slujit. Primele creații literare le-a publicat în presa județeană, în ziarul ”Pentru Socialism”, ”Maramureș”, supliment literar, apoi în revistele Tribuna de la Cluj, Luceafărul din București, Telegraful Român din Sibiu, Târgoviștea Literară, Archeus, Pro Unione, România Km.0, Graiul Maramureșului, Credința Românească, Graiul Bisericii noastre, Clipa, Opinia, Nord Literar, Dialog Măiastra etc. Editorial, preotul-poet Gheorghe Pop a publicat în anul 1994, volumul de poezie: ”Învins de Iubire”. la Editura Gutinul, Baia Mare, 103 pag. ”Peregrin spre... Dincolo”, Editura Eurotip, Baia Mare, anul 2012, poezie, 140 pag. ”Neodihna Gândului”, Editura Maestro Tip, Fersig, anul 2017-poezie, 156 pag. ”Cartea Cetății Zynir”, Editura Enesis, Baia Mare, anul 2003, Monografia orașului Seini, avândul coautor pe fiul său, prof. Tomel Pop, 449 pag. ”Cartea Cetății Zynir”, Editura Maestro Tip, Fersig, anul 2018, Ediția a II-a cu completările la zi, 552 pag.A mai publicat poezie în peste 10 volume antologice, iar Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu”, Baia Mare, Director prof. dr. Teodor Ardelean, în lucrarea apărută în Programul cultural Maramureșul perpetuu seria Personalități maramureșene, Aniversări, la împlinirea vârstei de 70 de ani de viață a editat: ”Volum omagial și documentar biobibliografic preot Gheorghe Pop de Seini-70”, 264 pag.

În prezent mai are pregătit pentru tipar volumul de poezie intitulat: ”Mesager Luminii Logosului Întemeietor”. Creațiile literare ale lui Gheorghe Pop au fost comentate și apreciate de critici literari, membrii în Uniunea Scriitorilor din România, care au scris recenzii și cronici elogioase în revistele literare din țară, despre opera sa. Acest fapt l-a evidențiat și scriitorul și jurnalistul Nicolae Goja, în cotidianul Graiul Maramureșului, din data de 19 noiembrie 2016, la pagina 6: ”Gheorghe Pop a debutat în anul 1994 cu volumul de poezie <<ÎNVINS DE IUBIRE>>. Critica l-a întâmpinat cu mare considerație, poezia sa transparentă, meditativă, pătrunsă de simboluri filozofice creștine, a primit cuvinte de mulțumire. Cititorul este cucerit de eleganța frazelor și impresionat de cultura teologică, filozofică și literară a autorului. Un preot în preajma poeziei cerești sau metafora vindecătoare a mărturisirii. Poezia - locul unde omul stă de vorbă cu Dumnezeu”.Amintim doar câțiva dintre criticii literari care au scris cronici și recenzii despre cărțile de poezii a preotului-poet Gheorghe Pop: Constantin Cubleșan, Diana Adamek, Al. Florin Țene, Delia Muntean, Terezia Filip, Virgil Nistru Țigănuș, Augustin Cozmuța, Olimpiu Nușfelean, Imelda Chința, Valentin Lupea, Vasile Leschian și alții poeți și scriitori.

Activitatea cultural-socială a preotului-poet Gheorghe Pop a fost apreciată prin acordarea unor premii literare, diplome și distincții din partea forurilor culturale și administrative. Primul premiu literar i s-a conferit la Ediția I-a a Festivalului-Concurs al Cenaclurilor sătești din România, 2-3 dec.1978, Cicârlău, jud. Maramureș, ”Premiul Special al Juriului EXAEQVO”, pentru poezie. Diploma a fost semnată de Acad. Augustin Buzura, președintele juriului.

Al doilea premiu literar pentru poezie i s-a acordat la Ediția a VI-a a Festivalului Național de Literatură Vasile Lucaciu, 26-27 nov. 1988: ”Premiul Literar al Revistei ”Cântarea României”, diploma este semnată de președintele juriului, poetul Ioan Alexandru.

În anul 2011, a fost premiat pentru poezie la ”V. Festival Internacional Palabra en el mondo”, 19 ol 24 de mayo del 2011 ”DEMOSLE UNA OPORTUNIDAD A LA PAZ”.În data de 29 nov. 2018, cu ocazia lansării Ediției a II-a la ”Cartea Cetății Zynir, Bastionul de la Defileul Someșului”, Consiliul Județean Maramureș îi acordă preotului-poet Gheorghe Pop ”DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ”. În 28 sept. 2018, în cadrul manifestărilor culturale ”Cărțile Anului”, Asociația Scriitorilor Bia Mare, Revista de Cultură ”Nord Literar” îi premiază volumul de versuri ”Neodihna Gândului”.

Alte diplome și distincții i-au fost acordate de către Casa de Cultură a orașului Seini, de către Primăria și Consiliul Local Seini, Primăria și Consiliul Local Cicârlău, de către Primăria Municipiului Baia Mare, de către Consiliul Județean Maramureș și Prefectura Județului Maramureș: ”În semn de binemeritată recunoștință pentru ridicarea prestigiului localității noastre prin prețuirea valorilor spirituale, culturale și literare într-o carieră de excepție... pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea valorilor spirituale, culturale, locale și naționale... pentru contribuția adusă la păstrarea și dezvoltarea valorilor maramureșene”.

Din partea primăriei orașului Seini: ”CA SEMN DE BINEMERITATĂ RECUNOȘTINȚĂ pentru contribuția de excepție la ridicarea prestigiului orașului prin prețuirea valorilor literare și implicarea de trei decenii în viața social-culturală a urbei noastre i se acordă preotului-poet Gheorghe Pop Diploma și Titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI SEINI”, datată 27 aug. 2012.

În anul 2013, Primăria și Consiliul Local al comunei Cicârlău, îi conferă prin Hotărârea nr.41/2013, DIPLOMA ȘI TITLUL DE ”CETĂȚEAN DE ONOARE AL COMUNEI CICÂRLĂU”.

În data de 12 mai 2018, Consiliul Județean Maramureș îi acordă distincția și trofeul ”CINSTEA MARAMUREȘULUI” preotului Pop Gheorghe, pentru contribuția adusă la păstrarea și dezvoltarea valorilor maramureșene”. Distincție ce se acordă personalităților care fac cinste Maramureșului. (v. Graiul Maramureșului, anul XXX, nr. 8536, luni 14 mai 2018, pag.3.).

Mult succes, părinte Gheorghe Pop! Vă așteptăm cu drag!

Florica Bud, președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș.

Foto: Gelu Dragoș,  Vasile Bele, Vasile Tivadar




Semnal editorial - Lumină Lină, Anul XXXI/Nr. 1/ ianuarie-martie 2026

 

Cu bucurie semnalăm apariția revistei de spiritualitate și cultură românească LUMINĂ LINĂ, Anul XXXI, Nr. 1, ianuarie - martie 2026, prin grija neobositului preot și scriitor Theodor Damian.

În acest număr semnează: prof. univ. dr. Theodor Damian, Dorin Nădrău, Marcel Miron (TEOLOGIE); dr. Horia Ion Groza, Dana Opriţa, Tanţa Tănăsescu, dr. Stelian Gomboş, Gelu Dragoş, Paula Bârsan (ESEU); dr. Theodor Damian, Mariana Floarea, dr. Ioan N. Roşca, Cristina Onofre (EMINESCIANA); dr. Tudor Nedelcea (BRÂNCUŞIANA); Ionuţ Ţene, Nina Viciriuc, Robert Laszlo (ISTORIE LITERARĂ); Dumitru Ichim, Constantin Miu, Sorin Pavăl, Ticu Leontescu (PROZĂ); dr. Theodor Damian, Florian Silişteanu, Iulian Plugaru, Florentin Popescu, Horia Ion Groza, Diana Dănişor, Veronica Balaj, Constantin Stoenescu, Alexandru Moraru, Anastasia Dumitru, Mihai Merticaru, Iulian Plugaru, Corina Potcovaru (CĂRŢI ÎN AGORA); Dan Anghelescu (PUNCTUL PE I); Jean Bodin, Siyoung Doung, Maki Starfield, Vasilica Grigoraş, Anbdrei Damian (UNIVERSALIA).

Vă reţin atenţia cu spusele dr. Stelian Gomboş despre "Familia creştină în societatea contemporană - Provocări şi perspective": "Problemele cu care se confruntă familia creştină nu se rezumă numai la cele de mai sus, ci sunt mult mai multe şi diferite ca prioritate, efecte, consecinţe etc. În acest context Biserica poate avea un rol salutar în prevenirea sau remedierea multora dintre crizele legate de situaţia familiei. Învăţătura Bisericii Ortodoxe defineşte familia, care ia fiinţă prin Sfânta Taină a Nunţii sau a Căsătoriei, drept biserica cea mică, sau biserica domestică. La baza uniunii naturale a bărbatului cu femeia stă Taina Iubirii, aşa cum mai este numită Căsătoria, iar scopul urmărit este acela al trăirii unei vieţi creştine şi al procreării. Pentru că această uniune se face „în Hristos şi în Biserică”, ea primeşte chipul unirii dintre Iisus Hristos şi Biserică. Prin unirea tainei, cele două părţi devin indisolubile şi convergente. Prin asimilare şi reciprocitate, Regula Bisericii Mari devine regula bisericii de acasă, iar împlinirea ei face vie şi lucrătoare Evanghelia în Biserică şi în lume. Şi tot în virtutea acestei uniri, modul de manifestare în raportul cu lumea al Sfintei Treimi devine modelul de manifestare al familiei creştine, după cum învaţă şi Sfântul Părinte Profesor Dumitru Stăniloae."

În concluzie, avem în faţa noastră încă un număr de revistă LUMINĂ LINĂ care continuă să evidenţieze rolul benefic al lui Dumnezeu şi a Bisericii în vieţile noastre. Fiind departe de casă, dr. Theodor Damian scoate în evidenţă personalităţi marcante ale României și istoriei ei, fiind un mod sigur de a estompa dorul de ţară şi glia strămoşească.

 GDL

Gluma zilei - La restaurant

 


Opera lui Al Florin Țene comentată în presa anilor 2025-2026

Volumul „Omagiu lui Al. Florin Țene – Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă”, antologat de Liliana Moldovan și apărut la Editura Napoca Star (Cluj-Napoca, 2026), reprezintă un document de istorie literară recentă, situat la confluența dintre critica de receptare, documentul cultural și gestul omagial. Cartea apare cu prilejul dezvelirii bustului scriitorului la Biblioteca Municipiului Drăgășani (13 iunie 2026) și adună o serie de texte publicate în presa culturală despre activitatea literară și publicistică a lui Al. Florin Țene. 

Prin structura sa, volumul se înscrie într-o tradiție a antologiilor critice dedicate unor autori contemporani, constituind nu doar un instrument de valorizare culturală, ci și o arhivă a receptării critice.

Volumul este conceput ca o antologie de articole, cronici literare și studii critice care urmăresc diverse fațete ale operei și personalității lui Al. Florin Țene. Din punct de vedere editorial, cartea este structurată în trei registre principale: Texte introductive și prefatoriale, Studii și articole critice, Evocări și mărturii culturale

Prefața semnată de Liliana Moldovan fixează cadrul interpretativ al volumului și prezintă opera scriitorului ca pe o construcție literară amplă, realizată de-a lungul a peste șase decenii de activitate. Autoarea subliniază caracterul polimorf al creației sale, care cuprinde poezie, proză, dramaturgie, critică literară și publicistică. …

Din această perspectivă, volumul nu urmărește doar evaluarea estetică a operei, ci și evidențierea rolului cultural și instituțional al autorului.

Un segment important al lucrării îl constituie contextualizarea biografică a scriitorului. Textul preluat din Dicționarul general al literaturii române, editat de Academia Română, oferă reperele fundamentale ale formării sale intelectuale și ale carierei literare. 

Sunt evidențiate: debutul literar în revista Tribuna (1959); activitatea jurnalistică și editorială; diversitatea genurilor abordate; rolul său în organizarea vieții literare.

Această perspectivă confirmă profilul unui autor cu o activitate culturală amplă, caracterizată printr-o combinație între creația literară și activismul cultural.

Una dintre contribuțiile majore ale volumului este reconstituirea imaginii critice a operei lui Al. Florin Țene în presa culturală.

Textele incluse subliniază câteva direcții interpretative dominante:

Criticii insistă asupra capacității autorului de a aborda simultan mai multe forme de expresie literară: poezie, roman, eseu, dramaturgie și critică literară. Această diversitate este percepută ca un element definitoriu al profilului său intelectual.

Mai multe studii evidențiază caracterul etic al scrisului lui Țene, orientat spre problematica memoriei culturale, a identității naționale și a responsabilității intelectuale.

Un aspect recurent în articolele antologate este preocuparea autorului pentru recuperarea unor figuri literare din patrimoniul cultural românesc. Romanele biografice dedicate unor scriitori precum Alexandru Macedonski sau Gib Mihăescu sunt interpretate ca forme de istorie literară narativă.

Volumul include și analize ale unor lucrări de critică și eseistică, precum „Aventură prin dicțiunea ideilor”, unde autorul își expune concepția despre critică, interpretare și funcția ideii în literatură. 

Potrivit comentariilor critice, această lucrare reflectă: o orientare hermeneutică a interpretării literare; un eclectism metodologic (psihanaliză, istorie literară, critică axiologică); o viziune personalistă asupra actului critic.

Critica este definită ca „viața retrăită a operei”, idee care apropie perspectiva autorului de fenomenologia lecturii și de estetica receptării. 

Dimensiunea culturală și memorială

Volumul are și o puternică dimensiune evocatoare. Numeroase texte subliniază rolul lui Al. Florin Țene ca: organizator al vieții literare; promotor al culturii române; mentor al unor generații de autori.

De asemenea, sunt evidențiate inițiativele sale culturale, precum fondarea Ligii Scriitorilor Români și implicarea în instituționalizarea Zilei Limbii Române.

Prin aceste mărturii, antologia depășește cadrul criticii literare propriu-zise și devine un document de sociologie culturală, reflectând rețeaua relațiilor literare din spațiul românesc contemporan.

Importanța volumului realizat de Liliana Moldovan rezidă în mai multe aspecte: Documentarea receptării critice a operei lui Al. Florin Țene. Conservarea unor articole dispersate în presa culturală. Configurarea unui portret intelectual polifonic, rezultat din multiple perspective critice.

Prin această structură, volumul funcționează ca un dosar de receptare literară, util atât cercetătorilor, cât și cititorilor interesați de literatura română contemporană.

Antologia realizată de Liliana Moldovan se înscrie în categoria lucrărilor care contribuie la fixarea în memoria culturală a unor personalități literare contemporane.

Cartea nu este doar un gest omagial, ci și un instrument critic care permite reconstituirea modului în care opera lui Al. Florin Țene a fost percepută și interpretată în spațiul publicistic.

Prin caracterul său documentar și prin diversitatea perspectivelor critice reunite, volumul constituie o contribuție semnificativă la studiul literaturii române contemporane și la înțelegerea mecanismelor de receptare culturală.

                                                                  Lucica Tatomir

Bibliografie

Moldovan, Liliana (antolog). Omagiu lui Al. Florin Țene. Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă. Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2026. 

Opera lui Al Florin Țene coment…

Academia Română. Dicționarul general al literaturii române. București: Editura Academiei Române.

Mândrescu, Ștefania. „Al. Florin Țene – Aventură prin dicțiunea ideilor”. Studiu critic în volumul antologic coordonat de Liliana Moldovan.

 

Aforismul zilei - Nicolae Mareș

 


CENZURA E SPRE BINELE NOSTRU!


 Martie 9, 2026

Cenzura e spre binele nostru ne spun von der Leyen și Comisia Europeană. E bună și pentru democrație. Absența pluralismului ideologic și a drepturilor civile este garantorul libertăților fundamentale și ale statului de drept, adaugă ei. Probabil că elită bruxeleză, von de Leyen și Comisia Europeană ne consideră copii naivi, argumentele lor, de fapt, fiind argumente infantile. Dar tocmai acesta e mesajul măsurilor recent adoptate și implementate de UE privind cenzurarea mesajelor persoanelor private (adică eu și voi) pe platformele de media socială. E vorba de o nouă agenție anti-democrație a UE lansată săptămînă trecută: Centrul European pentru Reziliență Democratică. Lansarea Centrului dovedește că EU are doldora de bani, adică bani de ai noștri, pe care îi folosește împotriva noastră. 

Comentariul nostru e scurt pentru că dorim să va redam, în limba română, o analiză a situației  deosebit de îngrijorătoare, publicată recent de o platforma creștină din New York. Analiza (care discuta și situația din România) deschide ochii și va îndemnam să o citiți cu multă atenție și să o dați și altora să o citească. Analiză e disponibilă în engleză aici: https://c-fam.org/friday_fax/europeans-create-new-censorship-body/

***

Martie 6, 2026 (New York)

O noua agentie de cenzura europeana

Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută Centrul European pentru Reziliență Democratică, un nou organism care va crea un aparat complex de cenzură digitală și control social în întreaga Uniune Europeană și nu numai. Comunicatul de presă al Comisiei Europene care anunța noul organism l-a numit un „centru strategic voluntar” care va „conecta rețelele și structurile existente” pentru cenzură în întreaga Uniune Europeană, aparent pentru a preveni interferențele străine în alegeri. Noul organism, care face parte din „Scutul Democrației” al comisarului UE Ursula von der Leyen, va fi administrat de Comisia Europeana.

Conform site-ului său web, noul organism de cenzură va facilita „cercetarea” și „schimbul” între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă pentru identificarea și prevenirea amenințărilor emergente la adresa democrațiilor europene. De asemenea, este destinat să fie utilizat „dincolo de granițele UE” prin intermediul resurselor și ambasadelor statelor membre și candidate la UE.

„Ori de câte ori birocrații de la Bruxelles decid că îi vor proteja pe europeni de dezinformare, ar trebui să ne facem griji”, a declarat Ellen Fantini, redactor la European Conservative. „Acest Centru este doar cel mai recent instrument al lor de cenzură. Când spun că vor «sprijini alegeri rezistente» și să protejeze democrația de «manipularea informației», înseamnă pur și simplu că își vor folosi puterea pentru a înăbuși disidența și a reduce la tăcere discursurile care nu le plac.”

Cenzura lui Obama si Biden

Cei familiarizați cu programele de cenzură și control social din SUA sub administrația Obama și Biden vor recunoaște imediat această retorică din partea Uniunii Europene. O anchetă a Congresului a concluzionat în 2024 că Biden și agențiile federale au conspirat cu sectorul privat pentru a monitoriza și controla dezbaterile sociale și politice.

Noul organism al UE pare a fi modelat după același aparat complex de cenzură digitală moderat de sectorul privat. Mai exact, noul organism de cenzură al UE imită rolul jucat de Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA) și Parteneriatul pentru Integritatea Alegerilor (EIP) prin practica numită „switch boarding”.

Agențiile federale și companiile private au putut semnala conținut pentru EIP, care urma apoi să fie cenzurat pe platformele de socializare. Aceasta a fost realizată sub pretextul protejării integrității alegerilor prin „cercetare” și „schimb”. Organismul european pare pregătit să efectueze operațiuni de comutare între guvernele UE și companiile private. Un alt sistem public-privat de control al informațiilor din SUA, pe care Uniunea Europeană îl reproduce, implică crearea de agenții de rating media cu fonduri guvernamentale. Aceste agenții de rating media, dintre care cea mai faimoasă este NewsGuard, promovează sistematic sursele de știri progresiste ca fiind fiabile și etichetează site-urile web conservatoare drept surse de dezinformare.

Ursula von der Leyen a declarat că noul organism de cenzură „va spori capacitatea noastră colectivă de a combate manipularea informațiilor străine și dezinformarea” și „va asigura că dezbaterea publică din Europa rămâne deschisă și echitabilă și va oferi cetățenilor posibilitatea de a participa la viața democratică”. Ea a salutat-o ​​drept o „inițiativă emblematică a Scutului European al Democrației”.

Romania e vizata

Gregor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept și Justiție, a declarat că aparatul de cenzură al Uniunii Europene este destinat să aibă efecte dincolo de granițele Europei. El a menționat, de asemenea, anularea de către Uniunea Europeană a alegerilor din România pe baza dubioasă a „ingerinței străine”. „UE creează un mecanism pentru a controla libertatea de exprimare, în special pe rețelele de socializare. Aceasta este o amenințare reală la adresa libertății de exprimare”, a spus el. „UE a obligat deja META și X să reducă vizibilitatea conținutului politic”.

Noul organism va asigura respectarea legislației Uniunii Europene privind cenzura, inclusiv Legea privind serviciile digitale și Legea privind inteligența artificială. Orientările existente de implementare a acestor legi, elaborate de Comisia Europeana, impun guvernelor să suprime narațiunile politice critice la adresa frontierelor deschise și a ideologiei transgender chiar în designul noilor tehnologii și produse media.

La preluarea celui de al doilea mandat, pe 20 ianuarie 2025, președintele Donald J. Trump a semnat imediat două ordine executive privind restabilirea libertății de exprimare și încetarea cenzurii federale și încetarea transformării guvernului federal în armă impotriva libertatii de exprimare.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

LINK-URILE MATERIALELOR CITATE

Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat: Europeans Create New Censorship Body

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

MATERIALE ADITIONALE

Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro    

Lumea Poeziilor - Radu Gyr

 


Suntem înconjurați de războaie. Ba chiar în război oarecum


Dacă vi se pare exagerat titlul, aruncați un ochi pe Globul pământesc de pe birou sau pe Google Earth de vi-i mai la îndemână. La nord și nord-est avem un război, foarte aproape. Practic în vecini, doar ne-au căzut drone în curte.

La Sud și Est, avem nu unul, ci 3-4 războaie. Israel în Gaza, Israel în Liban, SUA și Israel în Iran și Pakistan-Afganistan. În Sud, avem în Africa opt focare de conflict vii, deschise. Să nu uităm că nici în Siria nu e încheiat conflictul. La Vest, deși Europa e bine mersi, peste ocean nu e chiar așa: sunt conflicte în Mexic, Haiti, Venezuela și se pare c-ar urma Cuba. În fine, în Nord e liniște deocamdată, cineva a uitat de Groenlanda… Unde batem? La cei 5-6-7 septuagenari care pornesc și întrețin conflicte pentru că…pot, pentru a-și ține popoarele în șah, pentru a testa arme noi, dar și pentru a se ascunde de litera legii, cercetați sau suspecți fiind de diverse. Da, vorbim de Trump, Putin, Netanyahu, Erdogan, Khamenei etc. În fundal se încălzesc Xi și Jong Un.

Și dacă sunteți foarte destinși c-am fi sub umbrela NATO sau a „partenerului strategic”, v-am aminti câteva realități. Partenerul strategic a pierdut deja tehnică de două miliarde dolari, iar predicțiile sunt că războiul din Iran va costa economia americană 210 miliarde dolari, conform Penn Wharton Budget Model. Pe noi ne costă deja la pompă, ba se vorbește în șoaptă în Europa de o revenire la gazul rusesc, dacă mai durează. Strâmtoarea cu pricina se va debloca, e clar, fie cu protecție internațională, fie cu forța. Se vorbește deja că războiul ar putea dura o lună, poate mai mult, ba Hegseth, cel care vorbește aiurea de un război sfânt, fără a înțelege pericolul prostiilor spuse, a sugerat că ar putea pune bocancul american în Iran. Ori deja se schimbă povestea, drept pentru care atașăm harta țării. Ia uitați-vă, e o țară muntoasă, mai bine apărată chiar ca Transilvania, de genul Afganistanului. Greu, de nu imposibil de ocupat, mai ales dacă mai bombardează populația și chiar se transformă în „război sfânt”. Poate că tinerii nu mai vor Ayatollah și burka, dar nici bocanc american nu vor, ba poate nici McDonalds. Iar de la rușii care au abandonat deja Siria, Venezuela, Cuba și-acum Iran, nu mai au așteptări.

Europa a jucat deo­camdată cartea abținerii, cât va mai putea. Are și vești bune, ce sunt omise deocamdată de buletinele de știri: după blocajul Starlink, dar și trecerea inconștientă de la Telegram la… nimic, Rusia a pierdut comunicarea pe front, iar Ucraina a profitat, a făcut un efort supraomenesc și a recucerit 460 de kilometri pătrați! Și de-ar avea cu cine, nu s-ar opri până la țărmul Mării Negre! Dar Europa știe, înțelege. De aici discuțiile serioase, ferme, despre un scut nuclear asupra Europei, asigurat de Franța, dar și de Marea Britanie. E îngrijorător sau dimpotrivă, liniștitor? Se vorbește de asemenea de „zid de drone” spre Est, la fel, cum e? Suntem ca-n bancul cu pesimistul și optimistul: – Mai rău nu se poate/ – Ba se poate.

Iar cu-adevărat rău va fi dacă vom continua să ne căcăim, să fim „și cu, și cu”, să zicem Mda tuturor. Până se decide Trump ce face, noi am fi mai liniștiți cu zidul și cu scutul, nu? Germania, Anglia, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca au spus DA din prima, fără urmă de îndoială. Noi… vedem ce zice Nicușor, apoi CSAT, apoi PSD, apoi… apoi… apoi. Poate are și Ciolacu ceva de spus, să nu-l uităm pe Băsescu, reactivat. Nu de alta, dar din cele opt războaie cu care se laudă Trump c-ar fi oprit, trei sunt în curs. Iar Melania a vorbit despre pace, se crede, că nu era foarte coerentă nici măcar la citit de pe foaie, prezidând o întâlnire ONU, o sfidare de zile mari. Chiar așa, ce se făcea fără prompter?

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Fotografia zilei - Președinții României de după 1989 (AI)

 


Semnificațiile zilei de 9 martie 2026

 


Evenimente  9 martie

1796

Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnais, văduva unui ofițer francez executat.

1831

A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I.

1842

A avut loc premiera absolută a operei "Nabucco" de Giuseppe Verdi (Milano).

1862

A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate.

1916

Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei.

1962

Începe construcția Teatrului 'Ahmanson'.

1967

Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India.

1987

Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree.

1991

Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).

1991

La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.

2012

Alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb realizează prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului Gasherbrum I.


Celebrări 9 martie

Bobby Fischer1943

S-a născut Bobby Fischer.

D1952

S-a născut Doina Ionet.

S1947

S-a născut Serafim Belicov.

Umberto Saba1883

S-a născut Umberto Saba.


Comemorări 9 martie

C. Northcote Parkinson1993

A murit C. Northcote Parkinson.

Cezar Petrescu1961

A murit scriitorul Cezar Petrescu - FOTO.

Grigore Antipa1944

A murit Grigore Antipa.

George Burns1996

A murit George Burns.

Charles Bukowski1994

A murit Charles Bukowski.

Frank Wedekind1918

A murit Frank Wedekind.


Sursa: Wikipedia