de Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Știința fără religie este neconvingătoare. Religia fără știință este oarbă.”
(Albert Einstein, The World As I See
It)
Rezumat / Abstract. Prezenta
lucrare explorează necesitatea unei paradigme religioase adaptate „Imperiilor
Minții” și ascensiunii Inteligenței Artificiale (IA). Autorul argumentează că
religia tradițională, ancorată în dogme arhaice și interpretări literale, riscă
izolarea în fața „omului cerebral” și a rigozității științifice contemporane.
Articolul analizează rolul IA ca aliat al teologiei în eliminarea erorilor
factuale și democratizarea accesului la textele sacre. Se subliniază importanța
colaborării dintre știință și religia reformată în definirea sensului
existențial („de ce”) și a eticii într-o lume automatizată. / This paper
explores the necessity of a religious paradigm adapted to the "Empires of
the Mind" and the rise of Artificial Intelligence (AI). The author argues
that traditional religion risks isolation in the face of the "cerebral
man" and contemporary scientific rigor.
Cuvinte cheie / Keywords: Reformă Spirituală. (Empires of
the Mind.) Inteligență Artificială (IA) în Religie. (Artificial Intelligence
(AI) in Religion.) Imperiile Minții.
(Empires of the Mind.) Omul Cerebral.
(Cerebral Man.) Teotehnologie.
(Theotechnology.) Impactul Economic al
Religiei. (Economic Impact of Religion.) Big Bang și Creaționism. (Big Bang and Creationism.)
În
peisajul contemporan, marcat de o evoluție tehnologică fără precedent, omenirea
se află în pragul unei transformări fundamentale.
Dacă în
trecut imperiile se defineau prin teritorii și resurse materiale, viitorul aparține
„imperiilor
minții”.
În acest
nou spațiu al cunoașterii, religia, reprezentată astăzi prin circa 4.300 de
culte religioase, se confruntă cu o dilemă existențială: adaptarea sau
irelevanța.
1. Provocarea Omului Cerebral în Societatea Cunoașterii
Prosperitatea
lumii depinde tot mai mult de „oamenii cerebrali”.
Aceștia,
prin natura profesiilor și a rigozității lor intelectuale, nu pot accepta o
religie bazată pe dogme imuabile extrase din tradiții populare de acum 4.000 de
ani.
Pentru
oamenii cerebrali, spiritualitatea nu este o negare a rațiunii, ci o extensie a
ei.
Implicarea
elitelor în fenomenul religios este direct proporțională cu capacitatea
cultelor de a se reforma.
O
religie care refuză dialogul cu „Societatea
bazată pe cunoaștere” și care ignoră rigorile impuse de Inteligența
Artificială (IA) va
fi privită ca un anacronism de către cei care decid viitorul lumii prin puterea
minții lor.
2. De la Fariseism la Competență: Lecția Mântuitorului
Actuala
criză de receptare a mesajului biblic are la bază o formă modernă de fariseism.
Mântuitorul
a fost clar în misiunea Sa: „Nu cei sănătoși au trebuinţă de doctor, ci cei
bolnavi... Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei
păcătoși” (Matei 9:12-13).
Din
păcate, mulți slujitori ai bisericii de astăzi procedează precum fariseii de
odinioară, punând accent pe corectitudinea ritualică și pe o autoritate
auto-atribuită care maschează o carență de pregătire (și,
uneori, și de corectitudine în viața lor).
Spre exemplu, este inadmisibil ca un preot să
pretindă monopolul asupra lecturii Bibliei, interzicând mirenilor cercetarea
textului sacru.
În „imperiile minții”, competența și
corectitudinea sunt principalele surse de autoritate.
3. IA ca Aliat al Rigozității Teologice
Inteligența Artificială poate
juca un rol salvator pentru actul de cult.
Tehnologia
îi poate oferi preotului suportul necesar pentru a evita erorile factuale sau
versetele biblice interpretabile, asigurând o comunicare precisă.
Un cler
asistat de sisteme avansate de verificare a datelor ar putea prezenta predici
argumentate, adaptate nivelului cultural al auditoriului, transformând slujba
dintr-o repetiție mecanică într-un dialog intelectual fertil.
4. Granița Științei și Momentul Creației
O
viziune echilibrată a fost demonstrată de Papa Ioan Paul
al II-lea în dialogul său cu
elitele științifice.
Așa cum
consemnează fizicianul Stephen Hawking în cartea sa, „Scurtă
istorie a timpului”, Biserica a acceptat studiul evoluției universului
post-Big Bang, recunoscând în „momentul
zero” actul creației divine.
Nicio
ipoteză științifică nu a reușit să explice convingător ce a fost „înainte” de nașterea Universului sau cum
a apărut totul din „dimensiunea zero”.
Aceasta
este frontiera unde religia și știința trebuie să colaboreze pentru a oferi
sens existenței.
5. Impactul Economic: Religia Reformată ca Motor al
Capitalului Uman
Într-o
economie bazată pe cunoaștere, o religie reformată încetează să mai fie o
simplă cheltuială socială și devine un activ necorporal de mare valoare.
Prin
promovarea integrității, a responsabilității și a disciplinei, eliberate de
ipocrizia ritualică, religia poate reduce costurile de tranzacție prin
creșterea încrederii între partenerii economici.
Reforma
religioasă este o necesitate economică: ea oferă infrastructura morală pentru o
creștere sustenabilă în era digitală.
6. Concluzie: Sacrul în Lumea Automatizată
Religia
trebuie să-și îndrepte eforturile către marea majoritate a populației rămasă în
afara ei și din cauza barierelor dogmatice.
În „imperiile minții”, religia fie va deveni
un partener al prosperității, fie va dispărea.
Într-o
lume în care IA poate procesa miliarde de date în secunde, credința nu mai
poate fi un exercițiu de obediență oarbă.
Religia
viitorului trebuie să treacă de la „crede și nu cerceta” la „înțelege
pentru a crede”.
Dacă
știința explică „cum” funcționează universul, religia adaptată trebuie să
răspundă la întrebarea „de ce”.
Inteligența Artificială poate simula universul, dar
nu poate simula sacrul.
Aici
rezidă misiunea religiei reformate: definirea eticii și a sensului existenței
într-o lume digitalizată, în care există pericolul ca Inteligența Artificială
să preia controlul asupra omenirii, punând în pericol însăși existența noastră.
7. Digitalizarea Sacrului: Biblia și Liturghia în Era
Mobilității
În
Imperiul Inteligenței Artificiale, accesul la divinitate nu mai este
condiționat de prezența fizică a unei cărți voluminoase sau de deplasarea
obligatorie într-un spațiu geografic fix.
Astăzi,
Biblia în format electronic a devenit o prezență constantă în viața omului,
fiind accesibilă instantaneu de pe orice telefon mobil, tabletă sau calculator.
Această
schimbare de paradigmă are consecințe profunde:
Mobilitatea Credinței și a Cultului: Prin intermediul aplicațiilor mobile și al platformelor
online (precum MyBible.eu), orice verset poate fi consultat, comparat,
studiat și înțeles în momente de introspecție, indiferent de locația
utilizatorului. Mai mult, credincioșii pot asculta slujbe oricând doresc și în
orice loc, transformând dispozitivul mobil într-un altar personal.
Transmisia în Timp Real și Asistența la Distanță: Slujbele religioase au depășit zidurile bisericilor prin
live-streaming (transmisia audio-video în direct, prin internet,
către un public nelimitat). Această tehnologie permite participarea spirituală
a persoanelor nedeplasabile sau a celor aflate la mari distanțe. Un aspect
inedit al acestei ere este faptul că anumite
slujbe se pot desfășura fără prezența fizică a preotului, acesta
comunicând și oferind consiliere spirituală de la distanță persoanelor aflate
în momente grele, asigurând o conexiune umană și divină ce ignoră barierele
fizice.
Interogarea Inteligentă: Inteligența Artificială permite acum căutarea semantică în textele sacre; credinciosul nu
mai caută doar un cuvânt, ci o idee sau sensul profund al unui verset, primind
răspunsuri corelate din întreaga Scriptură. Această tehnologie elimină riscul
interpretărilor eronate sau scoase din context, oferind o bază de documentare
infailibilă, superioară memoriei umane limitate.
Bibliografie
Biblia
Einstein, Albert, The
World As I See It (Ideile și opiniile mele), diverse ediții.
Hawking, Stephen W., Scurtă
istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre, Ed. Humanitas,
București, 2004.
MyBible România,
platformă digitală de studiu biblic, mybible.eu.