luni, 9 martie 2026
Opera lui Al Florin Țene comentată în presa anilor 2025-2026
Volumul „Omagiu
lui Al. Florin Țene – Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă”, antologat
de Liliana Moldovan și apărut la Editura Napoca Star (Cluj-Napoca,
2026), reprezintă un document de istorie literară recentă, situat la confluența
dintre critica de receptare, documentul cultural și gestul omagial. Cartea
apare cu prilejul dezvelirii bustului scriitorului la Biblioteca Municipiului
Drăgășani (13 iunie 2026) și adună o serie de texte publicate în presa
culturală despre activitatea literară și publicistică a lui Al. Florin
Țene.
Prin structura sa, volumul se înscrie într-o tradiție
a antologiilor critice dedicate unor autori contemporani, constituind nu doar
un instrument de valorizare culturală, ci și o arhivă a receptării critice.
Volumul este conceput ca o antologie de articole,
cronici literare și studii critice care urmăresc diverse fațete ale operei
și personalității lui Al. Florin Țene. Din punct de vedere editorial, cartea
este structurată în trei registre principale: Texte introductive și
prefatoriale, Studii și articole critice, Evocări și mărturii culturale
Prefața semnată de
Liliana Moldovan fixează cadrul interpretativ al volumului și prezintă opera
scriitorului ca pe o construcție literară amplă, realizată de-a lungul a peste
șase decenii de activitate. Autoarea subliniază caracterul polimorf al creației
sale, care cuprinde poezie, proză, dramaturgie, critică literară și
publicistică. …
Din
această perspectivă, volumul nu urmărește doar evaluarea estetică a operei, ci
și evidențierea rolului cultural și instituțional al autorului.
Un segment
important al lucrării îl constituie contextualizarea biografică a scriitorului.
Textul preluat din Dicționarul general al literaturii române, editat de
Academia Română, oferă reperele fundamentale ale formării sale intelectuale și
ale carierei literare.
Sunt evidențiate: debutul literar în revista Tribuna (1959);
activitatea jurnalistică și editorială; diversitatea genurilor abordate; rolul
său în organizarea vieții literare.
Această perspectivă confirmă profilul unui autor cu o
activitate culturală amplă, caracterizată printr-o combinație între creația
literară și activismul cultural.
Una dintre contribuțiile majore ale volumului
este reconstituirea imaginii critice a operei lui Al. Florin Țene în presa
culturală.
Textele
incluse subliniază câteva direcții interpretative dominante:
Criticii insistă asupra capacității autorului de a
aborda simultan mai multe forme de expresie literară: poezie, roman, eseu,
dramaturgie și critică literară. Această diversitate este percepută ca un
element definitoriu al profilului său intelectual.
Mai multe studii evidențiază caracterul etic al
scrisului lui Țene, orientat spre problematica memoriei culturale, a
identității naționale și a responsabilității intelectuale.
Un aspect recurent în articolele antologate este
preocuparea autorului pentru recuperarea unor figuri literare din patrimoniul
cultural românesc. Romanele biografice dedicate unor scriitori precum Alexandru
Macedonski sau Gib Mihăescu sunt interpretate ca forme de istorie literară
narativă.
Volumul include și
analize ale unor lucrări de critică și eseistică, precum „Aventură prin
dicțiunea ideilor”, unde autorul își expune concepția despre critică,
interpretare și funcția ideii în literatură.
Potrivit comentariilor critice, această lucrare
reflectă: o orientare hermeneutică a interpretării literare; un eclectism
metodologic (psihanaliză, istorie literară, critică axiologică); o viziune
personalistă asupra actului critic.
Critica este
definită ca „viața retrăită a operei”, idee care apropie perspectiva autorului
de fenomenologia lecturii și de estetica receptării.
Dimensiunea culturală și memorială
Volumul are și o puternică dimensiune evocatoare.
Numeroase texte subliniază rolul lui Al. Florin Țene ca: organizator al vieții
literare; promotor al culturii române; mentor al unor generații de autori.
De asemenea, sunt evidențiate inițiativele sale
culturale, precum fondarea Ligii Scriitorilor Români și implicarea în
instituționalizarea Zilei Limbii Române.
Prin aceste mărturii, antologia depășește cadrul
criticii literare propriu-zise și devine un document de sociologie
culturală, reflectând rețeaua relațiilor literare din spațiul românesc
contemporan.
Importanța volumului realizat de Liliana Moldovan
rezidă în mai multe aspecte: Documentarea receptării critice a operei lui
Al. Florin Țene. Conservarea unor articole dispersate în presa culturală.
Configurarea unui portret intelectual polifonic, rezultat din multiple
perspective critice.
Prin această structură, volumul funcționează ca
un dosar de receptare literară, util atât cercetătorilor, cât și
cititorilor interesați de literatura română contemporană.
Antologia realizată de Liliana Moldovan se înscrie în
categoria lucrărilor care contribuie la fixarea în memoria culturală a unor
personalități literare contemporane.
Cartea nu este doar un gest omagial, ci și un
instrument critic care permite reconstituirea modului în care opera lui Al.
Florin Țene a fost percepută și interpretată în spațiul publicistic.
Prin caracterul său documentar și prin diversitatea
perspectivelor critice reunite, volumul constituie o contribuție semnificativă
la studiul literaturii române contemporane și la înțelegerea mecanismelor de
receptare culturală.
Lucica
Tatomir
Bibliografie
Moldovan, Liliana (antolog). Omagiu lui Al.
Florin Țene. Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă. Cluj-Napoca: Editura
Napoca Star, 2026.
Opera
lui Al Florin Țene coment…
Academia
Română. Dicționarul general al literaturii române. București: Editura
Academiei Române.
Mândrescu,
Ștefania. „Al. Florin Țene – Aventură prin dicțiunea ideilor”. Studiu critic în
volumul antologic coordonat de Liliana Moldovan.
CENZURA E SPRE BINELE NOSTRU!
Martie 9, 2026
Cenzura e spre binele nostru ne spun von der Leyen și Comisia Europeană. E bună și pentru democrație. Absența pluralismului ideologic și a drepturilor civile este garantorul libertăților fundamentale și ale statului de drept, adaugă ei. Probabil că elită bruxeleză, von de Leyen și Comisia Europeană ne consideră copii naivi, argumentele lor, de fapt, fiind argumente infantile. Dar tocmai acesta e mesajul măsurilor recent adoptate și implementate de UE privind cenzurarea mesajelor persoanelor private (adică eu și voi) pe platformele de media socială. E vorba de o nouă agenție anti-democrație a UE lansată săptămînă trecută: Centrul European pentru Reziliență Democratică. Lansarea Centrului dovedește că EU are doldora de bani, adică bani de ai noștri, pe care îi folosește împotriva noastră.
Comentariul nostru e scurt pentru că dorim să va redam, în limba română, o analiză a situației deosebit de îngrijorătoare, publicată recent de o platforma creștină din New York. Analiza (care discuta și situația din România) deschide ochii și va îndemnam să o citiți cu multă atenție și să o dați și altora să o citească. Analiză e disponibilă în engleză aici: https://c-fam.org/friday_fax/europeans-create-new-censorship-body/
***
Martie 6, 2026 (New York)
O noua agentie de cenzura europeana
Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută Centrul European pentru Reziliență Democratică, un nou organism care va crea un aparat complex de cenzură digitală și control social în întreaga Uniune Europeană și nu numai. Comunicatul de presă al Comisiei Europene care anunța noul organism l-a numit un „centru strategic voluntar” care va „conecta rețelele și structurile existente” pentru cenzură în întreaga Uniune Europeană, aparent pentru a preveni interferențele străine în alegeri. Noul organism, care face parte din „Scutul Democrației” al comisarului UE Ursula von der Leyen, va fi administrat de Comisia Europeana.
Conform site-ului său web, noul organism de cenzură va facilita „cercetarea” și „schimbul” între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă pentru identificarea și prevenirea amenințărilor emergente la adresa democrațiilor europene. De asemenea, este destinat să fie utilizat „dincolo de granițele UE” prin intermediul resurselor și ambasadelor statelor membre și candidate la UE.
„Ori de câte ori birocrații de la Bruxelles decid că îi vor proteja pe europeni de dezinformare, ar trebui să ne facem griji”, a declarat Ellen Fantini, redactor la European Conservative. „Acest Centru este doar cel mai recent instrument al lor de cenzură. Când spun că vor «sprijini alegeri rezistente» și să protejeze democrația de «manipularea informației», înseamnă pur și simplu că își vor folosi puterea pentru a înăbuși disidența și a reduce la tăcere discursurile care nu le plac.”
Cenzura lui Obama si Biden
Cei familiarizați cu programele de cenzură și control social din SUA sub administrația Obama și Biden vor recunoaște imediat această retorică din partea Uniunii Europene. O anchetă a Congresului a concluzionat în 2024 că Biden și agențiile federale au conspirat cu sectorul privat pentru a monitoriza și controla dezbaterile sociale și politice.
Noul organism al UE pare a fi modelat după același aparat complex de cenzură digitală moderat de sectorul privat. Mai exact, noul organism de cenzură al UE imită rolul jucat de Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA) și Parteneriatul pentru Integritatea Alegerilor (EIP) prin practica numită „switch boarding”.
Agențiile federale și companiile private au putut semnala conținut pentru EIP, care urma apoi să fie cenzurat pe platformele de socializare. Aceasta a fost realizată sub pretextul protejării integrității alegerilor prin „cercetare” și „schimb”. Organismul european pare pregătit să efectueze operațiuni de comutare între guvernele UE și companiile private. Un alt sistem public-privat de control al informațiilor din SUA, pe care Uniunea Europeană îl reproduce, implică crearea de agenții de rating media cu fonduri guvernamentale. Aceste agenții de rating media, dintre care cea mai faimoasă este NewsGuard, promovează sistematic sursele de știri progresiste ca fiind fiabile și etichetează site-urile web conservatoare drept surse de dezinformare.
Ursula von der Leyen a declarat că noul organism de cenzură „va spori capacitatea noastră colectivă de a combate manipularea informațiilor străine și dezinformarea” și „va asigura că dezbaterea publică din Europa rămâne deschisă și echitabilă și va oferi cetățenilor posibilitatea de a participa la viața democratică”. Ea a salutat-o drept o „inițiativă emblematică a Scutului European al Democrației”.
Romania e vizata
Gregor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept și Justiție, a declarat că aparatul de cenzură al Uniunii Europene este destinat să aibă efecte dincolo de granițele Europei. El a menționat, de asemenea, anularea de către Uniunea Europeană a alegerilor din România pe baza dubioasă a „ingerinței străine”. „UE creează un mecanism pentru a controla libertatea de exprimare, în special pe rețelele de socializare. Aceasta este o amenințare reală la adresa libertății de exprimare”, a spus el. „UE a obligat deja META și X să reducă vizibilitatea conținutului politic”.
Noul organism va asigura respectarea legislației Uniunii Europene privind cenzura, inclusiv Legea privind serviciile digitale și Legea privind inteligența artificială. Orientările existente de implementare a acestor legi, elaborate de Comisia Europeana, impun guvernelor să suprime narațiunile politice critice la adresa frontierelor deschise și a ideologiei transgender chiar în designul noilor tehnologii și produse media.
La preluarea celui de al doilea mandat, pe 20 ianuarie 2025, președintele Donald J. Trump a semnat imediat două ordine executive privind restabilirea libertății de exprimare și încetarea cenzurii federale și încetarea transformării guvernului federal în armă impotriva libertatii de exprimare.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
LINK-URILE MATERIALELOR CITATE
Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat: Europeans Create New Censorship Body
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
MATERIALE ADITIONALE
Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar
Alianta Familiilor din Romania
Suntem înconjurați de războaie. Ba chiar în război oarecum
Dacă vi se pare exagerat titlul, aruncați un ochi pe Globul pământesc de pe birou sau pe Google Earth de vi-i mai la îndemână. La nord și nord-est avem un război, foarte aproape. Practic în vecini, doar ne-au căzut drone în curte.
La Sud și Est, avem nu unul, ci 3-4 războaie. Israel
în Gaza, Israel în Liban, SUA și Israel în Iran și Pakistan-Afganistan. În Sud,
avem în Africa opt focare de conflict vii, deschise. Să nu uităm că nici în
Siria nu e încheiat conflictul. La Vest, deși Europa e bine mersi, peste ocean
nu e chiar așa: sunt conflicte în Mexic, Haiti, Venezuela și se pare c-ar urma
Cuba. În fine, în Nord e liniște deocamdată, cineva a uitat de Groenlanda… Unde
batem? La cei 5-6-7 septuagenari care pornesc și întrețin conflicte pentru
că…pot, pentru a-și ține popoarele în șah, pentru a testa arme noi, dar și
pentru a se ascunde de litera legii, cercetați sau suspecți fiind de diverse.
Da, vorbim de Trump, Putin, Netanyahu, Erdogan, Khamenei etc. În fundal se
încălzesc Xi și Jong Un.
Și dacă sunteți foarte destinși c-am fi sub umbrela NATO
sau a „partenerului strategic”, v-am aminti câteva realități. Partenerul
strategic a pierdut deja tehnică de două miliarde dolari, iar predicțiile sunt
că războiul din Iran va costa economia americană 210 miliarde dolari, conform
Penn Wharton Budget Model. Pe noi ne costă deja la pompă, ba se vorbește în
șoaptă în Europa de o revenire la gazul rusesc, dacă mai durează. Strâmtoarea
cu pricina se va debloca, e clar, fie cu protecție internațională, fie cu
forța. Se vorbește deja că războiul ar putea dura o lună, poate mai mult, ba
Hegseth, cel care vorbește aiurea de un război sfânt, fără a înțelege pericolul
prostiilor spuse, a sugerat că ar putea pune bocancul american în Iran. Ori
deja se schimbă povestea, drept pentru care atașăm harta țării. Ia uitați-vă, e
o țară muntoasă, mai bine apărată chiar ca Transilvania, de genul
Afganistanului. Greu, de nu imposibil de ocupat, mai ales dacă mai bombardează
populația și chiar se transformă în „război sfânt”. Poate că tinerii nu mai vor
Ayatollah și burka, dar nici bocanc american nu vor, ba poate nici McDonalds.
Iar de la rușii care au abandonat deja Siria, Venezuela, Cuba și-acum Iran, nu
mai au așteptări.
Europa a jucat deocamdată cartea abținerii, cât va
mai putea. Are și vești bune, ce sunt omise deocamdată de buletinele de știri:
după blocajul Starlink, dar și trecerea inconștientă de la Telegram la… nimic,
Rusia a pierdut comunicarea pe front, iar Ucraina a profitat, a făcut un efort
supraomenesc și a recucerit 460 de kilometri pătrați! Și de-ar avea cu cine, nu
s-ar opri până la țărmul Mării Negre! Dar Europa știe, înțelege. De aici
discuțiile serioase, ferme, despre un scut nuclear asupra Europei, asigurat de
Franța, dar și de Marea Britanie. E îngrijorător sau dimpotrivă, liniștitor? Se
vorbește de asemenea de „zid de drone” spre Est, la fel, cum e? Suntem ca-n
bancul cu pesimistul și optimistul: – Mai rău nu se poate/ – Ba se poate.
Iar cu-adevărat rău va fi dacă vom continua să ne
căcăim, să fim „și cu, și cu”, să zicem Mda tuturor. Până se decide Trump ce
face, noi am fi mai liniștiți cu zidul și cu scutul, nu? Germania, Anglia,
Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca au spus DA din prima, fără
urmă de îndoială. Noi… vedem ce zice Nicușor, apoi CSAT, apoi PSD, apoi… apoi…
apoi. Poate are și Ciolacu ceva de spus, să nu-l uităm pe Băsescu, reactivat.
Nu de alta, dar din cele opt războaie cu care se laudă Trump c-ar fi oprit,
trei sunt în curs. Iar Melania a vorbit despre pace, se crede, că nu era foarte
coerentă nici măcar la citit de pe foaie, prezidând o întâlnire ONU, o sfidare
de zile mari. Chiar așa, ce se făcea fără prompter?
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Semnificațiile zilei de 9 martie 2026
Evenimente 9 martie
1796:
Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnais, văduva unui ofițer francez executat.
1831:
A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I.
1842:
A avut loc premiera absolută a operei "Nabucco" de Giuseppe Verdi (Milano).
1862:
A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate.
1916:
Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei.
1962:
Începe construcția Teatrului 'Ahmanson'.
1967:
Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India.
1987:
Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree.
1991:
Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).
1991:
La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.
2012:
Alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb realizează prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului Gasherbrum I.
Celebrări 9 martie
Comemorări 9 martie
duminică, 8 martie 2026
[Europe Direct Maramures] De 8 Martie
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul EUROPE DIRECT Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063
Se îngroașă gluma...
Ucraina apelează la instanță după ce Ungaria i-a reținut 75 de milioane de euro în numerar și 9 kilograme de aur!
Un incident neobișnuit la frontiera Ungariei cu Ucraina, care a declanșat tensiuni diplomatice serioase între cele două țări, e departe de a fi încheiat.
Banca de stat ucraineană Oschadbank a anunțat că va acționa în instanță autoritățile ungare, după ce acestea au reținut vehicule blindate și valori uriașe – zeci de milioane de dolari și euro, dar și aur – aflate în tranzit spre Ucraina.
În timp ce Kievul vorbește despre o acțiune abuzivă și chiar despre „luare de ostatici”, oficialii de la Budapesta sugerează că operațiunea ar putea avea legături cu spălarea de bani. Incidentul a avut loc joi, când angajații băncii transportau valori din Austria către Ucraina.
Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Independent, șapte angajați ai Oschadbank se aflau într-un convoi care transporta numerar și aur atunci când au fost opriți de autoritățile ungare.
Conform băncii ucrainene, transportul includea: 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro, aproximativ 9 kilograme de aur.
Vehiculele blindate și valorile se îndreptau din Austria către Ucraina.
Angajații au fost eliberați, dar valorile au rămas confiscate
Reprezentanții Oschadbank au precizat că cei șapte angajați reținuți au fost eliberați și au revenit în Ucraina. Totuși, potrivit instituției, vehiculele blindate și valorile transportate „rămân reținute ilegal” de autoritățile ungare.
Banca susține că transportul a fost organizat în conformitate cu legislația ucraineană și că toate documentele necesare au fost transmise Băncii Naționale a Ucrainei pentru verificare.
Instituția financiară a anunțat că va urma două proceduri legale. Prima vizează contestarea măsurilor restrictive aplicate de autoritățile de migrație din Ungaria.
A doua urmărește investigarea posibilelor încălcări ale drepturilor angajaților, care ar fi fost reținuți mai mult de 24 de ore fără acces la asistență juridică sau consulară.
În plus, banca va cere returnarea bunurilor confiscate și analizează posibilitatea de a angaja o firmă internațională de audit pentru a verifica procedurile și contractele legate de transportul valorilor.
Autoritățile ungare au sugerat că transportul ar putea avea legătură cu spălarea de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a făcut referire la o posibilă „legătură cu mafia războiului din Ucraina”, fără a prezenta dovezi.
Reacția Kievului a fost extrem de dură. Ucraina a calificat incidentul drept „luare de ostatici” și „terorism de stat”.
După incident, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei le-a recomandat cetățenilor să evite călătoriile în Ungaria. Relațiile dintre cele două țări erau deja tensionate din cauza disputei privind tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba, oprit după atacuri asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei.
Unii critici susțin că retorica dură a premierului Viktor Orban la adresa Ucrainei ar putea avea legătură și cu contextul politic intern, în condițiile în care alegerile parlamentare din Ungaria urmează să aibă loc luna viitoare.
C.L.
In memoriam prof. Ioana BODEA
Azi e ziua în care mă gândesc la femei. E clar, am îmbătrânit, altădată mă gândeam la ele în fiecare zi :)) Oricum, femeile trebuie admirate și iubite de către noi, bărbații, chiar și pentru simplul motiv că fără ele am fi mai puțini. Parcă Fernandel zicea asta.
Am discutat zilele trecute despre o femeie pe care cei care au intrat în contact cu ea nu o pot uita. Chiar și pentru simplul motiv că trăia într-o lume a noastră, a bărbaților. Prin anii 1980 erau două antrenoare de rugby în România; Mariana Lucescu (din câte știu fără legătură cu Mircea Lucescu) și Ioana Bodea. Eram elev la Liceul Electrotehnic din Baia Mare, actualul ”Barițiu”, și Ioana Bodea îmi era profesoară de sport.
Făcusem un pic de fotbal în clasa a X-a și a XI-a, la juniorii de la FC Baia Mare, renunțasem și profesoara de sport m-a întrebat dacă nu vreau să fac rugby. Avea nevoie de un fundaș și lovitura mea de picior mă recomanda pentru postul ăsta. Talentul și familia, de asemenea :))
Habar n-aveam de sportul ăsta, cu ce se mănâncă și ce reguli are, dar mi-am zis că e bine să fac mișcare și, la urma urmei, nu are cum să fie ceva greu dacă antrenoare este o femeie. ȘI ce femeie! Un pic mai înaltă decât un chiștoc de țigară și când se încălța își dubla greutatea! Am văzut apoi la antrenamente câtă energie e în bucățica aia de humă... Nu mișca nimeni în front când vorbea ea. Era distractiv să vezi colegii de echipă care făceau parte din grămadă, bărbați la 100 de kile cel puțin, cum lăsau privirea în pământ și tăceau chitic când striga antrenoarea la ei!
Echipa liceului (din care făceam parte alături de Tibi Peștean, Dan Iștovan, Marinel Porumb - Riza, Ovidiu Ardelean, Vasile Hatos - am pomenit doar câțiva, aștept completările de rigoare) juca în campionatul pe Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. Rugbyul era sportul oficial al acestui minister. În grupă cu noi era Liceul Auto din Baia Sprie și Liceul CFR din Satu Mare. I-am bătut și pe unii și pe alții și ne-am calificat la turneul final, ce urma să aibă loc la Constanța. În dulcele stil clasic, eu am făcut niște prostii (ce nu aveau nicio legătură cu sportul) și am fost exclus din echipa ce a plecat la mare. Chiar și pentru gestul ăsta o apreciez acum. Atunci nu prea cred :)). Acum înțeleg că viața sportivă și cea din afara terenului ar trebui să se împletească, să meargă împreună.
Vă spuneam că am pomenit-o zilele trecute. Întâmplarea face că acum sunt coleg la CSEI Baia Mare cu unul dintre copiii ei, Cristi Bodea. Mama lui a plecat prea repede să antreneze zdrahonii ăia de îngeri. Dacă auziți pe cineva strigând în rai, să știți că e Ioana, face ordine în grămadă și aranjează în teren linia de trei sferturi.
Notă. În fotografia, Vasile Lucaci și Călin Matei, doi dintre foștii elevi ai prof. Ioana Bodea.
Ioan BUDA TZETZU
Sorin Roșca Stănescu: Tot anul vom avea parte de război
Este posibil, sau chiar probabil, ca Ucraina și Rusia, sleite de costurile umane și materiale ale războiului, să-i pună curând capăt. În schimb, războiul din Iran, care s-a extins în încă zece state, precum și războiul din Liban vor dura, cu o mare probabilitate, tot anul. Un alt război fulger s-a transformat într-unul de uzură și există un risc uriaș ca să asistăm la prologul celui de-al Treilea Război Mondial.
În urmă cu câteva zile, respectiv pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul, fără NATO și fără UE și fără alți aliați, au decis să atace Iranul, obiectivele erau bine definite, iar planul era ca acest nou război să se încheie rapid, atât americanii, cât și israelienii mizând pe susținerea masivă a populației. Ceea ce nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, pături din ce în ce mai largi de locuitori ai statului iranian, indiferent din ce etnie sunt, s-au solidarizat, nu neapărat în jurul conducerii succesoare, cât mai ales împotriva Statelor Unite și Israelului. În ce stadiu se află ostilitățile?
Israelul afirmă că a lovit 500 de ținte, iar numărul victimelor este estimat la mai multe mii de persoane. În special locuitori ai marilor orașe. Principalele ținte sunt facilitățile militare și infrastructura asociată, bazele militare și siturile de rachete, bazele Gardienilor Revoluției, sistemele de lansare a rachetelor balistice și instalațiile subterane pentru rachete. La acestea se adaugă, în ultimele zile, cartierele generale militare și politice, liderii iranieni de rang înalt, transformați și ei în ținte, depozitele de petrol și combustibil, radarele și sistemele de apărare antiaeriană și centrele de date și infrastructura digitală. Simpla enumerare de mai sus este concludentă în ceea ce privește amploarea cu totul și cu totul neobișnuită a unei ofensive militare aeriene și navale. Până una alta, este exclusă o ofensivă terestră, cu excepția unor tentative americano-israeliene de a ataca, cu trupe de comandă, acele situri nucleare care nu au putut și nu pot fi distruse cu ajutorul rachetelor. Localitățile supuse până în prezent atacurilor sunt Teheran, Isfahan, Qom și Kharg.
Obiectivul numărul unu, distrugerea siturilor nucleare și împiedicarea autorităților de la Teheran să producă, în viitorul previzibil, arme nucleare, nu a fost atins și, în acest sens, sunt vizate în continuare un număr destul de mare de locații. Natanz este principalul centru de îmbogățire a uraniului și dispune de mii de centrifuge și instalații subterane. Fardow dispune de cele mai bine fortificate instalații nucleare la nivel mondial, amplasate în interiorul unui munte. Isfahan, vechea capitală a Iranului, este centrul major de conversie nucleară care asigură transformarea uraniului în hexafluorură de uraniu (UF6). Un important reactor nuclear este amplasat la Aran, o altă țintă vizată pentru producția de apă grea, cu ajutorul căreia se produce plutoniu, un alt tip de componentă nucleară. S-a dovedit că unele dintre aceste locații, cum este de pildă Fardow, amplasat la circa 100 de metri sub rocă, dotat cu tuneluri și intrări multiple și cu un puternic sistem defensiv de protecție antiaeriană, este imposibil de distrus din aer. Și celelalte situri nucleare sunt astfel construite și dotate încât să reziste la orice fel de atacuri aeriene.
Se demonstrează, pe zi ce trece, că Iranul dispune de o capacitate impresionantă de ripostă, în special în ceea ce privește arsenalul de rachete balistice, cum sunt cele de tipul Shahab-3 Missile, care bate 1300 de kilometri, sau Sejjil Missile — 2000 de kilometri — sau, un al treilea tip, Khorramshar Missile — 2000 de kilometri. Experții estimează că Iranul dispune încă de aproape 3000 de rachete balistice aflate în depozite subterane, precum și de alte câteva mii de drone kamikaze. Flota aeriană foarte slabă, cu numai 300 de aeronave, este compensată de o flotă navală alcătuită din sute de bărci rapide foarte bine echipate.
Un eventual război la sol ar pune forțele americano-israeliene în situația de a se confrunta cu 600.000 de militari activi, bine echipați, puternic înarmați și antrenați corespunzător.
În timp ce Iranul poate mobiliza și chiar mobilizează așa-numitele forțe proxy, care au intrat și urmează să intre în luptă, Statele Unite și Israelul nu au în prezent aliați cu ajutorul cărora să poată lupta la sol și să atingă principalul obiectiv politic, cel de înlocuire a conducerilor succesive de la Teheran cu o conducere agreată de Occidentul colectiv. A căzut, până una alta, și ipoteza lovirii pe la spate a forțelor iraniene, cu ajutorul kurzilor, întrucât Donald Trump nu dorește să-i implice pe aceștia în operațiunile militare.
Ținând cont de toate aceste informații pe care le-am prezentat mai sus, mă încumet să estimez că acest război nu se va încheia în câteva zile, nici în câteva săptămâni, ci va dura, cu costuri uriașe și eforturi de înarmare pe măsură, probabil pe toată durata acestui an.
Sursa: CorectNews
Mi-e dor de tine, mamă
de Grigore Vieru
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de
tine, mamă.
Măicuța mea: gradina
Cu flori, cu nuci și mere,
A ochilor lumina,
Văzduhul gurii mele!
Măicuțo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor și
omenie
Și cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom cuprinde
Și frunza o
destrămă.
Mi-e dor de-a
tale brațe,
Mi-e dor de tine, mama.
Foto: Pictură de Ion GEORGESCU MUSCEL
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)