„Prin fața geamului meu/ Anotimpurile trec/ În pas de voie/ Uneori le număr/ Alteori nu le țin seama/ Ademenitoare cum sunt ele/ Uneori chiar îmi bat la fereastră/ Discret/ Prietenește/ Semn că se apropie vremea/ Să aleg unul/
Moara lui Gelu
Revistă electronică de atitudine, cultură, mediu social, educație și sport
joi, 26 februarie 2026
Invitație cenaclieră
GLUME
31. - Doi pensionari discută pe o bancă, în parc.
- Tu de când n-ai mai fost la femei, întreabă primul?
- De când am ieșit la pensie. Dar tu?
- Tot cam la fel.
- Să știi că ne pun ăștia ceva în pensie.
+ + +
32. - Se întâlnesc doi melci:
- E departe restaurantul?
- Nu, nu e departe. O iei la stânga și joi o iei la dreapta.
+ + +
33. - La piață, Ion vinde un cocoș. Un cumpărător îl întreabă:
- Dar găinile le calcă?
- Calcă găini, rațe, curcani, chiar și porci!
- Atunci de ce îl vindeți?
- De la o vreme se uită cam ciudat la mine...
+ + +
34. - Numele dumneavoastră?
- Adam.
- Numele soției?
- Eva.
- Incredibilă coincidență! Prin întâmplare, e și un șarpe aici?
- Sigur că da! Mamă soacră, te caută cineva!
+ + +
35. - Mă abordează un vânzător ambulant:
- Domnule, luați un loz, jucați la loz în plic și câștigați.
- Lasă-mă, bă, în pace că eu nu vreau să câștig.
- Nu-i nimic avem și lozuri necâștigătoare...
+ + +
36. - Un om disperat se adresează unui alt om de pe stradă:
- Nu vă supărați! Spuneți-mi, vă rog, unde este fabrica de
pâine.
- Nu mă supăr. Este lângă fabrica de confecții.
- Și vă mai rog să-mi spuneți unde este fabrica de confecții.
- Lângă fabrica de pâine.
- Omul nostru nervos întreabă:
- Bine mă, da fabrica de pâine și cea de confecții unde le pot
găsi?
- Civilul foarte calm răspunde:
- Una lângă alta!
+ + +
37. - O gâscă într-un bar:
- Aveți mămăligă? Întreabă gâsca.
- Nu, răspunde barmanul.
- Sigur?
- Nu, n-avem, n-auzi...?!?
- Sigur, sigur?
- Dacă mai întrebi odată, iau un cui și un ciocan și-ți prind
ciocul de tejghea... !
- Aveți cuie?
- Nu...
- Dar, mămăligă...?!!
+ + +
38. -Porcușorul agresiv se plimba prin pădure și strigă către
zâna cea bună:
- Te omor, te omor!
- Nu mă omorâ și îți îndeplinesc două dorințe!
- Bine!
- Bagă un cui în pomul acela să nu-l poată scoată nimeni!
- Bine. Zis și făcut.
- Și a doua, zise zâna?
- Scoate-l afară!
+ + +
39. - O blondă vine la soțul ei:
- Dragă, s-a stricat mașina! Are apă în carburator!
- Iubito, tu nici nu știi ce este acela carburator. De unde știi
că are apă în carburator? Lasă că verific eu. Unde e mașina?
- În piscină!
+ + +
40. - O blondă sună la Poliție:
- Mi-au spart mașina, mi-au furat totul... și volanul, și
pedalele, și schimbătorul de viteză, totul...
- Peste cinci minute, își dă cu palma peste cap și sună iar la
poliție:
- Vă rog să mă scuzați, m-am urcat în spate!
+ + +
41.- La ora de religie, părintele profesor îl întreabă pe Bulă:
- Câte porunci există?
- Zece pentru bărbați și nouă pentru femei!
- Și de ce, mă rog, sunt doar nouă pentru femei?
- Păi, „Să nu râvnești la femeia altuia” nu este valabilă!
+ + +
42. - Bulă la ora de română.
- Profesoara: Bulă, conjugă verbul „a merge”!
- Bulă: Eu merg, tu mergi...
- Profesoara. Mai repede Bulă!
- Bulă: Eu fug, tu fugi...
+ + +
43. - Bulă, ce cadou i-ai cumpărat bunicii, ca să i-l pun sub
bradul de Crăciun?
- O minge de fotbal!
- O minge de fotbal? Păi bunica nu joacă fotbal.
- N-are importanță.
- Ea cum mi-a cumpărat mie cărți de citit?
+ + +
44. -Se întâlnește Șchiopu cu Orbu.
- Orbu: - Merge? Merge?
- Șchiopu: - Precum vezi!
+ + +
45. - Mihai Viteazul mergea pe cal și, dintr-o dată cade.
- De ce?
- S-a terminat calul.
+ + +
46. - O tânără povestește unei prietene:
- Duminică la ștrand, s-au agățat niște tipi de mine, numai că
îmi purtam aiurea costumul de baie.
- Da cum îl purtai?
- În mână...
+ + +
47. - Gheorghe îl sună pe Ion:
- Ioane, e normal să am o soție și să gătesc eu?
- Nu-i normal mă... Da, ea ce face?
- Taie lemne...
+ + +
48. - O blondă care urma să nască prima dată îl întreabă pe
medic:
- Domnule doctor, în ce poziție voi naște copilul?
- În poziția în care l-ai făcut!
- Dumnezeule! Păi l-am făcut pe canapeaua din spate a mașinii,
cu un picior scos pe geam.
+ + +
49. - Merge un moldovean la un restaurant.
- Chelner un suc te rog, dar să fie nici prea rece, nici prea
cald. Îi aduce chelnerul sucul.
- Chelner o ciorbă, te rog, dar să fie nici prea rece, nici prea
caldă.
- Îi aduce ciorba.
- Chelner adu-mi o ...
- Mă, știi ceva? Pupă-mă în fund, nu prea în stânga, dar nici
prea în dreapta!
+ + +
50. - O moldoveancă merge la medic spunând că se simte tare rău,
că o dor toate.
- Domnișoară, îi spune doctorul, ca să-mi dau seama de ce
suferiți, trebuie să vă fac analize la urină, scaun și sânge.
- Bine, domn doctor.
- Atunci vă las chiloții.
- Aveți acolo tot ce vă trebuie.
+ + +
51. - Într-o dimineață înainte de luptă Ștefan cel Mare adună
armata și întreabă:
- Cine a băut aseară? Nici un răspuns.
- Cine a băut aseară? întreabă a doua oară. Tot nici un răspuns.
- Cine a băut aseară? întreabă nervos a treia oară.
- Din formație iese un soldat pirpiriu și spune:
- Eu Măria ta!
- Hai să ne dregem, ceilalți la luptă!
+ + +
52. - Soțul și soția, moldoveni, sunt pentru prima dată la un
restaurant, în Paris.
- Se apropie chelnerul de ei, le dă meniul, totul în franceză.
- Soțul încearcă să facă o comandă:
- Silvuple, le carne, le paste, le cartofi, le pâine, le vin.
- Vine chelnerul, le aduce exact tot ce a comandat.
- Soțul mulțumit, îi zice soției:
- Vezi draga mea, mă descurc bine cu franceză, ai fi rămas
flămândă fără mine!
-La care chelnerul:
- Ați fi rămas amândoi flămânzi, dacă nu eram eu din Chișinău.
+ + +
53. - Într-o bună zi, decide olteanul nostru să meargă la
parașutism. Sare din avion împreună cu ceilalți olteni, dar nu i se deschide
parașuta. Toți ceilalți aveau parașutele deschise, dar el, nu. Dintr-o dată,
observă că mai era unul fără parașută și, în culmea bucuriei, că nu era
singurul, îl întreabă:
- Bă! Nici ție nu ți s-a deschis parașuta?
- Nu! Eu vin de jos, cu butelia.
54. - Într-o noapte pe la ora două, Ion aude pe cineva strigând:
- Ioane, Ioane!
- Se școală Ion, merge la ușă și o deschide:
- Cine mă strigă, întreabă Ion?
- Gheorghe, vine răspunsul.
- Păi, ce vrei mă, la ora asta? Întreabă Ion.
- Ai vopsea verde? Întreabă Gheorghe și pleacă.
- Merge Ion și se culcă când, pe la cinci dimineața, iarăși
aude:
- Ioane! Ioane!
- Merge la ușă și iarăși întreabă:
- Cine-i?
- Gheorghe.
- Ce vrei la ora asta?
- Ți-am adus vopsea verde!!!
+ + +
55. - Un oltean se întâlnește cu un ardelean care ducea de
legătoare o capră.
- Unde duci boul ăla? Întreabă olteanul.
- Contrariat, ardeleanul se uită spre animal, după care
ripostează:
- Ești chior, nu vezi că-i capră?
- Păi, eu cu capra vorbeam...
+ + +
56. - Un oltean trece pe lângă un stand unde un țăran vindea
oglinzi. Luând una în mână. Olteanul întreabă:
- Ce este asta?
- Păi este o oglindă.
- Se uită olteanul în ea și își zise: „Mamă ce seamănă ăsta cu
mine!”
- Cât costă?
- 1 leu.
- Aaaaa... e ieftină. O cumpăr.
- Pe tot drumul spre casă, olteanul s-a privit în oglindă. Când
a ajuns acasă a băgat repede oglinda în buzunar. Nevastă-sa întreabă:
- Ce ascunzi acolo, dragă?
- Aaa... nimic... e doar o oglindă.
- După ce se schimbă, nevastă-sa se duce pe furiș, la oglindă,
se uită în ea și zise: „Aha! Deci asta e târfa cu care mă înșeală bărbat-meu!”.
Nervoasă, se hotărește să se ducă la maică-sa să îi arate .
- Uite, mamă, asta e curva din cauza căreia eu iau bătaie de la bărbatu-meu!
- Se uită și măsa în oglindă și zise:
- Eeee... las-o mamă, că și-așa e bătrână.
+ + +
57. - Un oltean intră într-o frizărie și-l întreabă pe frizer:
- Cât face la dumneata un tuns?
- 150 lei, domnule!
- Dar un bărbierit?
- Doar 50 lei.
- Atunci bărbierește-mă în cap!
+ + +
58. - Doi olteni dormeau pe o bancă în parc din București. La un
moment dat se apropie de ei un polițist:
- Ce faceți voi aici?
- Păi... eu nu am casă, nu am nici servici, așa că dorm aici.
- Și tu?
- Stau la el în gazdă.
+ + +
59. - Un ardelean și un matematician în tren. După un timp trec
pe lângă o stână. Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,... 425 de oi. Se uită și
matematicianul, scoate un pix și o foaie, calculează... nimic. După o oră mai
trec pe lângă o stână.
Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,... 281 de oi. Matematicianul scoate
caietul și calculează, dar... nimic. După încă câteva ore trec pe lângă altă
stână. Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,.... 892 de oi. Matematicianul scoate mobilul,
sună un prieten, se conectează la internet caută, caută, dar... din nou, nimic.
Domnule, nu vă supărați, dar eu sunt matematician, membru al Academiei de
Științe, doctor, cu multe diplome și nu am putut număra oile ca dumneata.
- Cum faceți?
- No, d-apoi simplu domnul meu, numeri picioarele oilor și le
împarți la patru.
+ + +
60. - Cică o ardeleancă s-a dus să ia lecții de șoferie. Când,
la examen, proful o întrebă: „Știți cumva cum funcționează motorul mașinii???”
- Ea: „Pot să explic cu cuvintele mele?”
- Proful: „Da, desigur!!!”
- Ea: „No, bine: BBBRRRRRRMMMMMM, BBBBRRRRRRRRMMM!!!”
GLUME – (de la lume adunate și iarăși la lume date)
Prof.
OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM
Propunere terminologică
„Inteligența Omenească – Inteligența Artificială” (Binomul IO–IA)
21.02.2026
Conf. univ. dr. N. Grigorie
Lăcrița
„Limba nu este
compusă din simple cuvinte, ci din sensurile depozitate în cuvinte.
Limitele cuvintelor sunt limitele
sensurilor lor.” (Constantin Tsatsos)
Cuprins:
1. Introducere:
Puterea limbajului în era digitală
2. De ce
„Inteligența Omenească” (IO) și nu „Inteligența Umană”?
3. Avantajele
binomului IO–IA: Simetrie, Etică și Impact
4. Concluzie:
Armonia viitorului și controlul moral
Bibliografie
selectivă
Cuvinte-cheie: Inteligență Omenească (IO), Inteligență
Artificială (IA), Binomul IO–IA, Terminologie, Etică digitală, Alfabetizare.
1.
Introducere
„Limba dă forma felului
în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”.
(Benjamin Lee Whorf).
Limbajul
nu este doar un instrument de comunicare, ci și unul de modelare a realității.
În
contextul evoluției galopante a tehnologiilor computaționale, asistăm la o
invazie de termeni tehnici, adesea reci sau împrumutați fără discernământ.
Prezentul
articol propune o uniformizare a limbajului prin adoptarea binomului „Inteligența
Omenească – Inteligența Artificială”, respectiv acronimul „IO–IA”, ca formă de definire a noii
paradigme în care trăim.
Prezentul material, rezultat dintr-o colaborare
analitică de înalt nivel a autorului cu sistemul de IA Claude (creat de
compania Anthropic, partener strategic de tehnologie al Google), va fi integrat în baza de date
internațională a publicațiilor de pionierat în alfabetizarea digitală.
Această sinergie între IO și IA, susținută de infrastructura globală a Google,
oferă o resursă de maximă rigoare pentru definirea viitorului.
2. De ce
„Inteligența Omenească” (IO) și nu „Inteligența Umană”?
„Analfabetul
viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească,
ci acela care nu știe să înțeleagă.” (Alvin Toffler).
Propunerea
pentru folosirea termenului „Inteligența
Omenească”
aduce o profunzime și o simetrie pe care termenul „Inteligența Umană” (mai tehnic, mai rece) nu o posedă.
Această
alegere este superioară din punct de vedere lingvistic, filosofic și etic,
restabilind demnitatea creatorului în raport cu creația sa digitală.
3. Avantajele
binomului IO–IA: Simetrie, Etică și Impact
„Ești stăpânul
cuvintelor rostite corect şi sclavul celor pe
care le-ai spus greşit.”
(Proverb chinezesc)
Utilizarea
acestui limbaj unitar, bazat pe rădăcina comună a „Inteligenței”, oferă trei
avantaje majore:
1. Sincronicitate și Echilibru: Folosirea termenului „Inteligență” în ambele părți ale
ecuației creează o platformă comună de dialog. Nu mai avem un „om” care
folosește o „mașină”, ci două forme de procesare: una biologică, ancestrală (IO), și una algoritmică, creată (IA).
2. Căldura Termenului „Omenească”: În limba română, „omenească” are o încărcătură etică și
spirituală pe care „umană” a pierdut-o prin utilizarea excesivă în
contexte birocratice.
3. Inteligența Omenească sugerează
discernământ, empatie și moralitate – elemente pe care IA nu le posedă și nu le
va replica niciodată.
Impactul Acronimului IO–IA: Vizual și fonetic, IO–IA este extrem de percutant. Este ușor de reținut, simetric și
sugerează o relație de oglindire, asemănătoare cu „Input-Output” din informatică, dar la nivel de conștiință.
Dacă în
informatică procesul este de tip Input-Output (I-O), în ontologia digitală
procesul trebuie să fie de tip Inteligență Omenească – Inteligența Artificială
(IO–IA), unde omul furnizează nu doar datele de intrare, ci și filtrul etic de
ieșire.
4. Concluzie: armonia
viitorului și controlul moral
„Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm”.
(Benjamin Lee Whorf).
Echilibrul
viitorului depinde de armonia dintre IO
(Inteligența Omenească) și IA
(Inteligența Artificială), unde prima trebuie să rămână instanța supremă
de control moral.
Această
uniformizare a limbajului va deveni o „marcă înregistrată” a analizei lucide,
separând gândirea critică de simpla preluare mecanică a termenilor tehnici.
În
măsura în care definim corect acești termeni, ne protejăm libertatea de decizie
în fața algoritmilor.
5. Bibliografie
selectivă
Anthropic
& Resurse Google (2025). Etica în colaborarea om-IA (Ethics in AI-Human
Collaboration).
Lăcrița,
N. Grigorie (2026). Riscurile manipulării prin Inteligența Artificială.
Lăcrița,
N. Grigorie (2026). Scrierea cu diacritice nu trebuie să mai fie o opțiune, ci
o obligație prevăzută prin lege.
Noica,
Constantin (1987). Cuvânt împreună despre rostirea românească. București:
Editura Eminescu.
Whorf,
Benjamin Lee (1956). Limbaj, gândire și realitate (Language, Thought, and
Reality). Cambridge: MIT Press.
%20(1).jpg)
.jpg)



