Magistrații au eliminat mai multe probe din dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul și nepotul acestuia, dar și alți apropiați ai celor doi sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Dosarul este unul „greu”, numai că de la CAB vine o lovitură de proporții.
Moara lui Gelu
Revistă electronică de atitudine, cultură, mediu social, educație și sport
luni, 9 martie 2026
Curtea de Apel București distruge „Dosarul Călin Georgescu”. Parchetul General l-a trimis în judecată cu probe obținute nelegal!
40 DE MUCENICI
Invitație cenaclieră
Sâmbătă – 14.03.2026, orele 11, Sala de cenaclu „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Sala de Cenaclu „Ion Burnar” este parte din Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” , Baia Mare. În zece martie s-a născut, acum o sută șaptezeci de ani, cărturarul Petre Dulfu(10.031856,Tohat-31.10.1953, București) în localitatea Tohat, acum aparținând de Oraș-Ulmeni. Petre Dulfu a fost autor de basme, poet, traducător , doctor în filozofie și profesor la Școala normală de fete „Elena Doamnă ” și la Școala normală de învățători, București. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911, făcând parte din cercurile literare cunoscute ale acelor timpuri. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici i-a cunoscut pe: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Petre Dulfu s-a înrudit cu Petru Bran, născut într-o familie de preoți, tot în Tohat. Petru Bran, personalitate marcantă a vremii, printre alte mari lucrări, a introdus, în Satu Mare, învățământul în limba română. Veșnică lor pomenire! Dar să ne întoarcem în anul 2026, dorind succes conducerii Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, prof. dr. Teodor Ardelean, directorul fondator al bibliotecii, doamnei dir.adj. Daliana Bonaț, doamnei Alina Lemnean, șef secție și întregului personal constructor al vieții spirituale maramureșene. Așadar în această sâmbătă va citi, din creație proprie, poetul preot Gheorghe Pop. În data de 15.03.2026, părintele Pop va împlini o vârstă frumoasă. Acum doi ani părintele Gheorghe a încheiat optzecismul, prilej de sărbătoare și urări de bine din partea noastră. Îi dorim să fie sănătos, cu poftă de viață și drag de poezie. În încheierea întâlnirii noastre de sâmbătă –- întâlnire desfășurată după câteva evenimente notabile: „1 Martie -Ziua Mărțișorului”, „3 Martie -Ziua Mondială a Scriitorilor”, „8 Martie - Ziua Internațională a Femeii” -- doritorii vor putea citi din creație proprie în limita timpului rămas. Ne vom bucura de curgerea lirică și pentru motivul că întâlnirea noastră va avea loc cu o săptămână înainte de: „21 Martie- Ziua Internațională a Poeziei.” Să nu uităm, în 31 martie se împlinesc 93 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu. Și uite cum, toate aceste evenimente minunate transformă luna martie, într-o lună a poeziei, a evenimentelor plăcute sufletului, a glăsuirilor pline de har. Câteva date despre colegul nostru: Poetul pr. Gheorghe Pop s-a născut în data de 15 martie 1944, în localitatea Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, jud. Maramureș, din părinții Maria și Gheorghe Pop. Școala primară o face în satul natal, clasele V și VI, în comuna Giulești, iar clasa a VII-a în comuna Berbești, jud. Maramureș. Între anii 1958-1964 frecventează cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. Între anii 1964-1968 este student la Facultatea de Teologie Pastorală Ortodoxă din Sibiu, la finalul cursurilor obținând Diploma de Licențiat în Teologie. Hirotonit preot în anul 1968 va păstori succesiv în satul Mara 1968-1973, în comuna Cicârlău 1973-1982 și în orașul Seini 1982-2014.În comuna Cicârlău, împreună cu alți tineri iubitori de cultură, dintre care amintim pe: Ion Burnar, Nicolae Goja, Valer Sabău, Dorel Macarie, prof. Augustin Micu, rapsodul popular Nicolae Sabău, Maria Gârbe, Vasile Jurje, preot Ioan Știru, Nicolae Pop și alții, am înființat ”Cenaclul Literar Vasile Lucaciu”. Mai târziu, din inițiativa prof. Augustin Micu s-a constituit și Fundația Culturală ”Pro Unione”, cu sediul în Cicârlău și după un timp s-a transferat în Baia Mare, unde s-a editat o revistă cu același nume ”PRO UNIONE”, în care s-au publicat lucrările și creațiile membrilor fundației precum și a altor colaboratori din județ și din țară. Preotul-poet Gheorghe Pop, din anul 1990 și până în prezent este președintele Cenaclului Literar Vasile Lucaciu de la Cicârlău și membru fondator a Fundației culturale ”Pro Unione”, precum și membru fondator al Cenaclului ”Sub semnul lui Eminescu” din Seini. Din anul 1978 și până în 2020, anul pandemiei, Cenaclul Vasile Lucaciu din Cicârlău a organizat din doi în doi ani, Festivalul Național de Literatură, la care au participat și concurat tineri din toată țara. Unii dintre premianții festivalului de la Cicârlău, între timp au devenit membrii în Uniunea Scriitorilor din România. Amintesc din memorie doar câțiva dintre aceștia: Gavril Ciuban, Ion Mureșan, Vasile Morar, Gavril Alexa Bârle, Ion Burnar, Nicolae Goja și alții.
Festivalul s-a bucurat de jurizarea unor personalități marcante ale culturii și literaturii din România, care au fost invitați să prezideze și să premieze pe cei mai buni dintre concurenți. Dintre președinții și membrii ai juriului care au participat la aceste manifestări culturale, amintim pe: Acad. Nicolae Breban, Acad. Augustin Buzura, poetul Ioan Alexandru, criticul literar Laurențiu Ulici, Teodor Mihadaș, Ana Maria Brezuleanu, Dan Silviu Boerescu, Gheorghe Chivu, Ioan Moldovan, Augustin Cozmuța, Vasile Fanache, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, Petru Poantă, Nicolae Prelipceanu, Radu Sălpăcan, Gheorghe Popa, Ion Iuga, Horia Bădescu, Mihai Olos, Ioan Pop, Stelian Vasilescu, Adrian Popescu, Florin Iaru, Mircea Petean, Gheorghe Glodeanu, Pavel Azap, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Daniel Săuca, Ovidiu Pecican, Mihaiu Virgil și mulți alții pe parcursul a peste patru decenii de când s-a înființat această organizație culturală. În cadrul și atmosfera cenaclurilor de la Cicârlău, Seini și Baia Mare, preotul Gheorghe Pop a participat activ la viața culturală și socială din localitățile unde a slujit. Primele creații literare le-a publicat în presa județeană, în ziarul ”Pentru Socialism”, ”Maramureș”, supliment literar, apoi în revistele Tribuna de la Cluj, Luceafărul din București, Telegraful Român din Sibiu, Târgoviștea Literară, Archeus, Pro Unione, România Km.0, Graiul Maramureșului, Credința Românească, Graiul Bisericii noastre, Clipa, Opinia, Nord Literar, Dialog Măiastra etc. Editorial, preotul-poet Gheorghe Pop a publicat în anul 1994, volumul de poezie: ”Învins de Iubire”. la Editura Gutinul, Baia Mare, 103 pag. ”Peregrin spre... Dincolo”, Editura Eurotip, Baia Mare, anul 2012, poezie, 140 pag. ”Neodihna Gândului”, Editura Maestro Tip, Fersig, anul 2017-poezie, 156 pag. ”Cartea Cetății Zynir”, Editura Enesis, Baia Mare, anul 2003, Monografia orașului Seini, avândul coautor pe fiul său, prof. Tomel Pop, 449 pag. ”Cartea Cetății Zynir”, Editura Maestro Tip, Fersig, anul 2018, Ediția a II-a cu completările la zi, 552 pag.A mai publicat poezie în peste 10 volume antologice, iar Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu”, Baia Mare, Director prof. dr. Teodor Ardelean, în lucrarea apărută în Programul cultural Maramureșul perpetuu seria Personalități maramureșene, Aniversări, la împlinirea vârstei de 70 de ani de viață a editat: ”Volum omagial și documentar biobibliografic preot Gheorghe Pop de Seini-70”, 264 pag.
În prezent mai are pregătit pentru tipar volumul de poezie intitulat: ”Mesager Luminii Logosului Întemeietor”. Creațiile literare ale lui Gheorghe Pop au fost comentate și apreciate de critici literari, membrii în Uniunea Scriitorilor din România, care au scris recenzii și cronici elogioase în revistele literare din țară, despre opera sa. Acest fapt l-a evidențiat și scriitorul și jurnalistul Nicolae Goja, în cotidianul Graiul Maramureșului, din data de 19 noiembrie 2016, la pagina 6: ”Gheorghe Pop a debutat în anul 1994 cu volumul de poezie <<ÎNVINS DE IUBIRE>>. Critica l-a întâmpinat cu mare considerație, poezia sa transparentă, meditativă, pătrunsă de simboluri filozofice creștine, a primit cuvinte de mulțumire. Cititorul este cucerit de eleganța frazelor și impresionat de cultura teologică, filozofică și literară a autorului. Un preot în preajma poeziei cerești sau metafora vindecătoare a mărturisirii. Poezia - locul unde omul stă de vorbă cu Dumnezeu”.Amintim doar câțiva dintre criticii literari care au scris cronici și recenzii despre cărțile de poezii a preotului-poet Gheorghe Pop: Constantin Cubleșan, Diana Adamek, Al. Florin Țene, Delia Muntean, Terezia Filip, Virgil Nistru Țigănuș, Augustin Cozmuța, Olimpiu Nușfelean, Imelda Chința, Valentin Lupea, Vasile Leschian și alții poeți și scriitori.
Activitatea cultural-socială a preotului-poet Gheorghe Pop a fost apreciată prin acordarea unor premii literare, diplome și distincții din partea forurilor culturale și administrative. Primul premiu literar i s-a conferit la Ediția I-a a Festivalului-Concurs al Cenaclurilor sătești din România, 2-3 dec.1978, Cicârlău, jud. Maramureș, ”Premiul Special al Juriului EXAEQVO”, pentru poezie. Diploma a fost semnată de Acad. Augustin Buzura, președintele juriului.
Al doilea premiu literar pentru poezie i s-a acordat la Ediția a VI-a a Festivalului Național de Literatură Vasile Lucaciu, 26-27 nov. 1988: ”Premiul Literar al Revistei ”Cântarea României”, diploma este semnată de președintele juriului, poetul Ioan Alexandru.
În anul 2011, a fost premiat pentru poezie la ”V. Festival Internacional Palabra en el mondo”, 19 ol 24 de mayo del 2011 ”DEMOSLE UNA OPORTUNIDAD A LA PAZ”.În data de 29 nov. 2018, cu ocazia lansării Ediției a II-a la ”Cartea Cetății Zynir, Bastionul de la Defileul Someșului”, Consiliul Județean Maramureș îi acordă preotului-poet Gheorghe Pop ”DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ”. În 28 sept. 2018, în cadrul manifestărilor culturale ”Cărțile Anului”, Asociația Scriitorilor Bia Mare, Revista de Cultură ”Nord Literar” îi premiază volumul de versuri ”Neodihna Gândului”.
Alte diplome și distincții i-au fost acordate de către Casa de Cultură a orașului Seini, de către Primăria și Consiliul Local Seini, Primăria și Consiliul Local Cicârlău, de către Primăria Municipiului Baia Mare, de către Consiliul Județean Maramureș și Prefectura Județului Maramureș: ”În semn de binemeritată recunoștință pentru ridicarea prestigiului localității noastre prin prețuirea valorilor spirituale, culturale și literare într-o carieră de excepție... pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea valorilor spirituale, culturale, locale și naționale... pentru contribuția adusă la păstrarea și dezvoltarea valorilor maramureșene”.
Din partea primăriei orașului Seini: ”CA SEMN DE BINEMERITATĂ RECUNOȘTINȚĂ pentru contribuția de excepție la ridicarea prestigiului orașului prin prețuirea valorilor literare și implicarea de trei decenii în viața social-culturală a urbei noastre i se acordă preotului-poet Gheorghe Pop Diploma și Titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI SEINI”, datată 27 aug. 2012.
În anul 2013, Primăria și Consiliul Local al comunei Cicârlău, îi conferă prin Hotărârea nr.41/2013, DIPLOMA ȘI TITLUL DE ”CETĂȚEAN DE ONOARE AL COMUNEI CICÂRLĂU”.
În data de 12 mai 2018, Consiliul Județean Maramureș îi acordă distincția și trofeul ”CINSTEA MARAMUREȘULUI” preotului Pop Gheorghe, pentru contribuția adusă la păstrarea și dezvoltarea valorilor maramureșene”. Distincție ce se acordă personalităților care fac cinste Maramureșului. (v. Graiul Maramureșului, anul XXX, nr. 8536, luni 14 mai 2018, pag.3.).
Mult succes, părinte Gheorghe Pop! Vă așteptăm cu drag!
Florica Bud, președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș.
Foto: Gelu Dragoș, Vasile Bele, Vasile Tivadar
Semnal editorial - Lumină Lină, Anul XXXI/Nr. 1/ ianuarie-martie 2026
Cu bucurie semnalăm apariția revistei de spiritualitate și cultură românească LUMINĂ LINĂ, Anul XXXI, Nr. 1, ianuarie - martie 2026, prin grija neobositului preot și scriitor Theodor Damian.
În acest număr semnează: prof. univ. dr. Theodor Damian, Dorin Nădrău, Marcel Miron (TEOLOGIE); dr. Horia Ion Groza, Dana Opriţa, Tanţa Tănăsescu, dr. Stelian Gomboş, Gelu Dragoş, Paula Bârsan (ESEU); dr. Theodor Damian, Mariana Floarea, dr. Ioan N. Roşca, Cristina Onofre (EMINESCIANA); dr. Tudor Nedelcea (BRÂNCUŞIANA); Ionuţ Ţene, Nina Viciriuc, Robert Laszlo (ISTORIE LITERARĂ); Dumitru Ichim, Constantin Miu, Sorin Pavăl, Ticu Leontescu (PROZĂ); dr. Theodor Damian, Florian Silişteanu, Iulian Plugaru, Florentin Popescu, Horia Ion Groza, Diana Dănişor, Veronica Balaj, Constantin Stoenescu, Alexandru Moraru, Anastasia Dumitru, Mihai Merticaru, Iulian Plugaru, Corina Potcovaru (CĂRŢI ÎN AGORA); Dan Anghelescu (PUNCTUL PE I); Jean Bodin, Siyoung Doung, Maki Starfield, Vasilica Grigoraş, Anbdrei Damian (UNIVERSALIA).
Vă reţin atenţia cu spusele dr. Stelian Gomboş despre "Familia creştină în societatea contemporană - Provocări şi perspective": "Problemele cu care se confruntă familia creştină nu se rezumă numai la cele de mai sus, ci sunt mult mai multe şi diferite ca prioritate, efecte, consecinţe etc. În acest context Biserica poate avea un rol salutar în prevenirea sau remedierea multora dintre crizele legate de situaţia familiei. Învăţătura Bisericii Ortodoxe defineşte familia, care ia fiinţă prin Sfânta Taină a Nunţii sau a Căsătoriei, drept biserica cea mică, sau biserica domestică. La baza uniunii naturale a bărbatului cu femeia stă Taina Iubirii, aşa cum mai este numită Căsătoria, iar scopul urmărit este acela al trăirii unei vieţi creştine şi al procreării. Pentru că această uniune se face „în Hristos şi în Biserică”, ea primeşte chipul unirii dintre Iisus Hristos şi Biserică. Prin unirea tainei, cele două părţi devin indisolubile şi convergente. Prin asimilare şi reciprocitate, Regula Bisericii Mari devine regula bisericii de acasă, iar împlinirea ei face vie şi lucrătoare Evanghelia în Biserică şi în lume. Şi tot în virtutea acestei uniri, modul de manifestare în raportul cu lumea al Sfintei Treimi devine modelul de manifestare al familiei creştine, după cum învaţă şi Sfântul Părinte Profesor Dumitru Stăniloae."
În concluzie, avem în faţa noastră încă un număr de revistă LUMINĂ LINĂ care continuă să evidenţieze rolul benefic al lui Dumnezeu şi a Bisericii în vieţile noastre. Fiind departe de casă, dr. Theodor Damian scoate în evidenţă personalităţi marcante ale României și istoriei ei, fiind un mod sigur de a estompa dorul de ţară şi glia strămoşească.
GDL
Opera lui Al Florin Țene comentată în presa anilor 2025-2026
Volumul „Omagiu
lui Al. Florin Țene – Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă”, antologat
de Liliana Moldovan și apărut la Editura Napoca Star (Cluj-Napoca,
2026), reprezintă un document de istorie literară recentă, situat la confluența
dintre critica de receptare, documentul cultural și gestul omagial. Cartea
apare cu prilejul dezvelirii bustului scriitorului la Biblioteca Municipiului
Drăgășani (13 iunie 2026) și adună o serie de texte publicate în presa
culturală despre activitatea literară și publicistică a lui Al. Florin
Țene.
Prin structura sa, volumul se înscrie într-o tradiție
a antologiilor critice dedicate unor autori contemporani, constituind nu doar
un instrument de valorizare culturală, ci și o arhivă a receptării critice.
Volumul este conceput ca o antologie de articole,
cronici literare și studii critice care urmăresc diverse fațete ale operei
și personalității lui Al. Florin Țene. Din punct de vedere editorial, cartea
este structurată în trei registre principale: Texte introductive și
prefatoriale, Studii și articole critice, Evocări și mărturii culturale
Prefața semnată de
Liliana Moldovan fixează cadrul interpretativ al volumului și prezintă opera
scriitorului ca pe o construcție literară amplă, realizată de-a lungul a peste
șase decenii de activitate. Autoarea subliniază caracterul polimorf al creației
sale, care cuprinde poezie, proză, dramaturgie, critică literară și
publicistică. …
Din
această perspectivă, volumul nu urmărește doar evaluarea estetică a operei, ci
și evidențierea rolului cultural și instituțional al autorului.
Un segment
important al lucrării îl constituie contextualizarea biografică a scriitorului.
Textul preluat din Dicționarul general al literaturii române, editat de
Academia Română, oferă reperele fundamentale ale formării sale intelectuale și
ale carierei literare.
Sunt evidențiate: debutul literar în revista Tribuna (1959);
activitatea jurnalistică și editorială; diversitatea genurilor abordate; rolul
său în organizarea vieții literare.
Această perspectivă confirmă profilul unui autor cu o
activitate culturală amplă, caracterizată printr-o combinație între creația
literară și activismul cultural.
Una dintre contribuțiile majore ale volumului
este reconstituirea imaginii critice a operei lui Al. Florin Țene în presa
culturală.
Textele
incluse subliniază câteva direcții interpretative dominante:
Criticii insistă asupra capacității autorului de a
aborda simultan mai multe forme de expresie literară: poezie, roman, eseu,
dramaturgie și critică literară. Această diversitate este percepută ca un
element definitoriu al profilului său intelectual.
Mai multe studii evidențiază caracterul etic al
scrisului lui Țene, orientat spre problematica memoriei culturale, a
identității naționale și a responsabilității intelectuale.
Un aspect recurent în articolele antologate este
preocuparea autorului pentru recuperarea unor figuri literare din patrimoniul
cultural românesc. Romanele biografice dedicate unor scriitori precum Alexandru
Macedonski sau Gib Mihăescu sunt interpretate ca forme de istorie literară
narativă.
Volumul include și
analize ale unor lucrări de critică și eseistică, precum „Aventură prin
dicțiunea ideilor”, unde autorul își expune concepția despre critică,
interpretare și funcția ideii în literatură.
Potrivit comentariilor critice, această lucrare
reflectă: o orientare hermeneutică a interpretării literare; un eclectism
metodologic (psihanaliză, istorie literară, critică axiologică); o viziune
personalistă asupra actului critic.
Critica este
definită ca „viața retrăită a operei”, idee care apropie perspectiva autorului
de fenomenologia lecturii și de estetica receptării.
Dimensiunea culturală și memorială
Volumul are și o puternică dimensiune evocatoare.
Numeroase texte subliniază rolul lui Al. Florin Țene ca: organizator al vieții
literare; promotor al culturii române; mentor al unor generații de autori.
De asemenea, sunt evidențiate inițiativele sale
culturale, precum fondarea Ligii Scriitorilor Români și implicarea în
instituționalizarea Zilei Limbii Române.
Prin aceste mărturii, antologia depășește cadrul
criticii literare propriu-zise și devine un document de sociologie
culturală, reflectând rețeaua relațiilor literare din spațiul românesc
contemporan.
Importanța volumului realizat de Liliana Moldovan
rezidă în mai multe aspecte: Documentarea receptării critice a operei lui
Al. Florin Țene. Conservarea unor articole dispersate în presa culturală.
Configurarea unui portret intelectual polifonic, rezultat din multiple
perspective critice.
Prin această structură, volumul funcționează ca
un dosar de receptare literară, util atât cercetătorilor, cât și
cititorilor interesați de literatura română contemporană.
Antologia realizată de Liliana Moldovan se înscrie în
categoria lucrărilor care contribuie la fixarea în memoria culturală a unor
personalități literare contemporane.
Cartea nu este doar un gest omagial, ci și un
instrument critic care permite reconstituirea modului în care opera lui Al.
Florin Țene a fost percepută și interpretată în spațiul publicistic.
Prin caracterul său documentar și prin diversitatea
perspectivelor critice reunite, volumul constituie o contribuție semnificativă
la studiul literaturii române contemporane și la înțelegerea mecanismelor de
receptare culturală.
Lucica
Tatomir
Bibliografie
Moldovan, Liliana (antolog). Omagiu lui Al.
Florin Țene. Opera lui Al. Florin Țene comentată în presă. Cluj-Napoca: Editura
Napoca Star, 2026.
Opera
lui Al Florin Țene coment…
Academia
Română. Dicționarul general al literaturii române. București: Editura
Academiei Române.
Mândrescu,
Ștefania. „Al. Florin Țene – Aventură prin dicțiunea ideilor”. Studiu critic în
volumul antologic coordonat de Liliana Moldovan.
CENZURA E SPRE BINELE NOSTRU!
Martie 9, 2026
Cenzura e spre binele nostru ne spun von der Leyen și Comisia Europeană. E bună și pentru democrație. Absența pluralismului ideologic și a drepturilor civile este garantorul libertăților fundamentale și ale statului de drept, adaugă ei. Probabil că elită bruxeleză, von de Leyen și Comisia Europeană ne consideră copii naivi, argumentele lor, de fapt, fiind argumente infantile. Dar tocmai acesta e mesajul măsurilor recent adoptate și implementate de UE privind cenzurarea mesajelor persoanelor private (adică eu și voi) pe platformele de media socială. E vorba de o nouă agenție anti-democrație a UE lansată săptămînă trecută: Centrul European pentru Reziliență Democratică. Lansarea Centrului dovedește că EU are doldora de bani, adică bani de ai noștri, pe care îi folosește împotriva noastră.
Comentariul nostru e scurt pentru că dorim să va redam, în limba română, o analiză a situației deosebit de îngrijorătoare, publicată recent de o platforma creștină din New York. Analiza (care discuta și situația din România) deschide ochii și va îndemnam să o citiți cu multă atenție și să o dați și altora să o citească. Analiză e disponibilă în engleză aici: https://c-fam.org/friday_fax/europeans-create-new-censorship-body/
***
Martie 6, 2026 (New York)
O noua agentie de cenzura europeana
Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută Centrul European pentru Reziliență Democratică, un nou organism care va crea un aparat complex de cenzură digitală și control social în întreaga Uniune Europeană și nu numai. Comunicatul de presă al Comisiei Europene care anunța noul organism l-a numit un „centru strategic voluntar” care va „conecta rețelele și structurile existente” pentru cenzură în întreaga Uniune Europeană, aparent pentru a preveni interferențele străine în alegeri. Noul organism, care face parte din „Scutul Democrației” al comisarului UE Ursula von der Leyen, va fi administrat de Comisia Europeana.
Conform site-ului său web, noul organism de cenzură va facilita „cercetarea” și „schimbul” între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă pentru identificarea și prevenirea amenințărilor emergente la adresa democrațiilor europene. De asemenea, este destinat să fie utilizat „dincolo de granițele UE” prin intermediul resurselor și ambasadelor statelor membre și candidate la UE.
„Ori de câte ori birocrații de la Bruxelles decid că îi vor proteja pe europeni de dezinformare, ar trebui să ne facem griji”, a declarat Ellen Fantini, redactor la European Conservative. „Acest Centru este doar cel mai recent instrument al lor de cenzură. Când spun că vor «sprijini alegeri rezistente» și să protejeze democrația de «manipularea informației», înseamnă pur și simplu că își vor folosi puterea pentru a înăbuși disidența și a reduce la tăcere discursurile care nu le plac.”
Cenzura lui Obama si Biden
Cei familiarizați cu programele de cenzură și control social din SUA sub administrația Obama și Biden vor recunoaște imediat această retorică din partea Uniunii Europene. O anchetă a Congresului a concluzionat în 2024 că Biden și agențiile federale au conspirat cu sectorul privat pentru a monitoriza și controla dezbaterile sociale și politice.
Noul organism al UE pare a fi modelat după același aparat complex de cenzură digitală moderat de sectorul privat. Mai exact, noul organism de cenzură al UE imită rolul jucat de Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA) și Parteneriatul pentru Integritatea Alegerilor (EIP) prin practica numită „switch boarding”.
Agențiile federale și companiile private au putut semnala conținut pentru EIP, care urma apoi să fie cenzurat pe platformele de socializare. Aceasta a fost realizată sub pretextul protejării integrității alegerilor prin „cercetare” și „schimb”. Organismul european pare pregătit să efectueze operațiuni de comutare între guvernele UE și companiile private. Un alt sistem public-privat de control al informațiilor din SUA, pe care Uniunea Europeană îl reproduce, implică crearea de agenții de rating media cu fonduri guvernamentale. Aceste agenții de rating media, dintre care cea mai faimoasă este NewsGuard, promovează sistematic sursele de știri progresiste ca fiind fiabile și etichetează site-urile web conservatoare drept surse de dezinformare.
Ursula von der Leyen a declarat că noul organism de cenzură „va spori capacitatea noastră colectivă de a combate manipularea informațiilor străine și dezinformarea” și „va asigura că dezbaterea publică din Europa rămâne deschisă și echitabilă și va oferi cetățenilor posibilitatea de a participa la viața democratică”. Ea a salutat-o drept o „inițiativă emblematică a Scutului European al Democrației”.
Romania e vizata
Gregor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept și Justiție, a declarat că aparatul de cenzură al Uniunii Europene este destinat să aibă efecte dincolo de granițele Europei. El a menționat, de asemenea, anularea de către Uniunea Europeană a alegerilor din România pe baza dubioasă a „ingerinței străine”. „UE creează un mecanism pentru a controla libertatea de exprimare, în special pe rețelele de socializare. Aceasta este o amenințare reală la adresa libertății de exprimare”, a spus el. „UE a obligat deja META și X să reducă vizibilitatea conținutului politic”.
Noul organism va asigura respectarea legislației Uniunii Europene privind cenzura, inclusiv Legea privind serviciile digitale și Legea privind inteligența artificială. Orientările existente de implementare a acestor legi, elaborate de Comisia Europeana, impun guvernelor să suprime narațiunile politice critice la adresa frontierelor deschise și a ideologiei transgender chiar în designul noilor tehnologii și produse media.
La preluarea celui de al doilea mandat, pe 20 ianuarie 2025, președintele Donald J. Trump a semnat imediat două ordine executive privind restabilirea libertății de exprimare și încetarea cenzurii federale și încetarea transformării guvernului federal în armă impotriva libertatii de exprimare.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
LINK-URILE MATERIALELOR CITATE
Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat: Europeans Create New Censorship Body
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
MATERIALE ADITIONALE
Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar
Alianta Familiilor din Romania
Suntem înconjurați de războaie. Ba chiar în război oarecum
Dacă vi se pare exagerat titlul, aruncați un ochi pe Globul pământesc de pe birou sau pe Google Earth de vi-i mai la îndemână. La nord și nord-est avem un război, foarte aproape. Practic în vecini, doar ne-au căzut drone în curte.
La Sud și Est, avem nu unul, ci 3-4 războaie. Israel
în Gaza, Israel în Liban, SUA și Israel în Iran și Pakistan-Afganistan. În Sud,
avem în Africa opt focare de conflict vii, deschise. Să nu uităm că nici în
Siria nu e încheiat conflictul. La Vest, deși Europa e bine mersi, peste ocean
nu e chiar așa: sunt conflicte în Mexic, Haiti, Venezuela și se pare c-ar urma
Cuba. În fine, în Nord e liniște deocamdată, cineva a uitat de Groenlanda… Unde
batem? La cei 5-6-7 septuagenari care pornesc și întrețin conflicte pentru
că…pot, pentru a-și ține popoarele în șah, pentru a testa arme noi, dar și
pentru a se ascunde de litera legii, cercetați sau suspecți fiind de diverse.
Da, vorbim de Trump, Putin, Netanyahu, Erdogan, Khamenei etc. În fundal se
încălzesc Xi și Jong Un.
Și dacă sunteți foarte destinși c-am fi sub umbrela NATO
sau a „partenerului strategic”, v-am aminti câteva realități. Partenerul
strategic a pierdut deja tehnică de două miliarde dolari, iar predicțiile sunt
că războiul din Iran va costa economia americană 210 miliarde dolari, conform
Penn Wharton Budget Model. Pe noi ne costă deja la pompă, ba se vorbește în
șoaptă în Europa de o revenire la gazul rusesc, dacă mai durează. Strâmtoarea
cu pricina se va debloca, e clar, fie cu protecție internațională, fie cu
forța. Se vorbește deja că războiul ar putea dura o lună, poate mai mult, ba
Hegseth, cel care vorbește aiurea de un război sfânt, fără a înțelege pericolul
prostiilor spuse, a sugerat că ar putea pune bocancul american în Iran. Ori
deja se schimbă povestea, drept pentru care atașăm harta țării. Ia uitați-vă, e
o țară muntoasă, mai bine apărată chiar ca Transilvania, de genul
Afganistanului. Greu, de nu imposibil de ocupat, mai ales dacă mai bombardează
populația și chiar se transformă în „război sfânt”. Poate că tinerii nu mai vor
Ayatollah și burka, dar nici bocanc american nu vor, ba poate nici McDonalds.
Iar de la rușii care au abandonat deja Siria, Venezuela, Cuba și-acum Iran, nu
mai au așteptări.
Europa a jucat deocamdată cartea abținerii, cât va
mai putea. Are și vești bune, ce sunt omise deocamdată de buletinele de știri:
după blocajul Starlink, dar și trecerea inconștientă de la Telegram la… nimic,
Rusia a pierdut comunicarea pe front, iar Ucraina a profitat, a făcut un efort
supraomenesc și a recucerit 460 de kilometri pătrați! Și de-ar avea cu cine, nu
s-ar opri până la țărmul Mării Negre! Dar Europa știe, înțelege. De aici
discuțiile serioase, ferme, despre un scut nuclear asupra Europei, asigurat de
Franța, dar și de Marea Britanie. E îngrijorător sau dimpotrivă, liniștitor? Se
vorbește de asemenea de „zid de drone” spre Est, la fel, cum e? Suntem ca-n
bancul cu pesimistul și optimistul: – Mai rău nu se poate/ – Ba se poate.
Iar cu-adevărat rău va fi dacă vom continua să ne
căcăim, să fim „și cu, și cu”, să zicem Mda tuturor. Până se decide Trump ce
face, noi am fi mai liniștiți cu zidul și cu scutul, nu? Germania, Anglia,
Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca au spus DA din prima, fără
urmă de îndoială. Noi… vedem ce zice Nicușor, apoi CSAT, apoi PSD, apoi… apoi…
apoi. Poate are și Ciolacu ceva de spus, să nu-l uităm pe Băsescu, reactivat.
Nu de alta, dar din cele opt războaie cu care se laudă Trump c-ar fi oprit,
trei sunt în curs. Iar Melania a vorbit despre pace, se crede, că nu era foarte
coerentă nici măcar la citit de pe foaie, prezidând o întâlnire ONU, o sfidare
de zile mari. Chiar așa, ce se făcea fără prompter?
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Semnificațiile zilei de 9 martie 2026
Evenimente 9 martie





















