Candidatul independent Călin Georgescu a lansat duminică seara un apel către cetățeni să participe la un eveniment simbolic dedicat unității naționale. Apelul său este adresat tuturor românilor, indiferent de orientările politice, subliniind importanța solidarității și a unui dialog constructiv pentru viitorul țării.
Moara lui Gelu
luni, 20 ianuarie 2025
Călin Georgescu îi cheamă pe români în Piața Victoriei de Ziua Unirii!
Moravurile și caracterele unui veac
de Gheorghe Pârja
Trăim într-o lume plină de surprize, care se schimbă
cu o viteză uluitoare, încât viața unui om trece prin mai multe încercări decât
eroii basmelor. Ba unii pământeni au cutezanța de a îmbrăca haina lui
Greuceanu, deși le este prea largă. Sfatul moralistului este simplu; coborâți de
pe calul alb! Că așteptările zburătoare sunt o rețetă sigură pentru mari
dezamăgiri. Mentalitățile primesc alte înțelesuri decât cele știute. Și ajungi
la părerea că dacă nu este loc pentru optimism, încearcă așteptarea speranței.
Eu îmi caut refugiu în cărți. Și ele, dragile de ele, merg uneori singure pe
cărări numai de ele știute. Multe suferă de singurătate. Ca să le țină de urât,
vine omul și le scutură de praful uitării.
Așa am luat din raft o carte veche, cu multe
învățăminte pentru ziua de astăzi. Este vorba despre volumul „Caracterele sau
moravurile acestui veac”, scrisă în anul 1688, de Jean de la Bruyere. Cartea se
referă la secolul al XVII-lea. Dar o să vedeți, cum am văzut și eu, că
moravurile și caracterele nu dispar, deși lumea s-a schimbat. Să fiu sincer,
alegerea acestei cărți nu a fost tocmai întâmplătoare. Suntem într-o ciudată
campanie electorală și, mi-am zis, nu ar fi rău să privim realitatea noastră,
în plină fierbere, prin lentila marelui francez. Recitesc cartea și constat că
nu s-au schimbat prea multe în lumea noastră în privința caracterelor. De la
cei mari, la cei mici.
Dacă lumea de rând are miracolele ei, lumii celor de
sus, care este mai evidentă, i se pretinde o purtare aleasă. Cu ce se ocupa
marele francez acum trei secole? Scria despre prefăcuți, lingușitori,
neobrăzați, născocitori de vești, obraznici, prostănaci, brutali, nesimțiți,
brutali, îngâmfați. Lași, oligarhi și despre alții care dorm în pagina de
carte. Am cules câteva definiții, poate se potrivesc și astăzi. Prefăcutul este
viclean, cu apucături dubioase și dușmănoase, deci trebuie să te ferești de el
mai mult chiar decât de otrava viperelor, scrie moralistul. Apoi lingușitorul
spune și pune la cale numai lucruri prin care bănuiește că poate fi cuiva de
folos. Născocitorul de știri este un fel de mincinos din zilele noastre.
Autorul este extrem de sever cu un asemenea păcat,
apucătură mai rea ca asta nu cunosc. Dacă ținem seama cu repeziciunea cu care
poate circula minciuna în ziua de astăzi, îi dăm încă o dată dreptate
moralistului francez. Prostănacul – cuvânt intrat și în limbajul politic
românesc în ultimii ani – este omul care socotește cu abacul, face suma
întregului, dar îi întreabă pe cei de alături cât face. Înfumuratul este cel
care aleargă după onoruri câștigate de pe urma unor lucruri meschine. La un
ospăț, este omul care se așază în apropierea gazdei, deși nu acolo îi este
locul. Apoi a fi lăudăros înseamnă a face caz de calități pe care nu le are.
Îngâmfatul aruncă dispreț asupra celor din jur. Când dă un ospăț pentru
prieteni, nu se așază cu ei la masă, ci poruncește unuia dintre oamenii lui să
le poarte de grijă.
Oligarhul are dorința de a se impune în vederea
obținerii puterii și a unor câștiguri. Spune adesea că viața în cetate a ajuns
de nesuferit din pricina delatorilor. Delatorii sau sicofanții se îndeletnicesc
cu denunțarea persoanelor care adună averi pe căi nepermise. Bârfitorul are
năravul de a te împinge să-i defăimezi pe alții. Vorbește de rău prietenii și
rudele, nu-i iartă nici pe morți. Această purtare a lui o numește sinceritate,
spirit democratic și libertate și nu cunoaște desfătare mai mare ca aceasta.
Ce să mai zic? Sugerez o privire în oglindă. Chiar
peste vreme. Noi, care suntem atât de moderni, vom fi vechi peste câteva
secole, scria La Bruyere ( mărăciniș), atunci istoria veacului nostru va face
ca posteritatea să ia atitudine față de venalitatea funcțiilor, adică față de
puterea de a ocroti vinovăția, de a pedepsi fărădelegea. O, cât de bine s-a
priceput acest membru al Academiei Franceze, ce se vede în inima oamenilor.
Priviți în jur! Aflați asemănări cu epoca moralistului? Scria care a fost
izvorul acestor meditații despre moravuri și caractere. Îi dau înapoi
publicului ce mi-a dat cu împrumut. Pe la noi, un autor isteț ca un proverb
spunea de la lume adunate, și apoi la lume date. Că nu există pe lume două
chipuri de a te ridica ori prin propria dibăcie, ori prin prostia altora!
O spusă de luat în seamă: gloria sau meritul unor
oameni stau în a scrie bine, iar al altora în a nu scrie deloc. Autorul nu
inventează personaje sau tipologii, ci le observă în jurul lui. Aștept un La
Bruyere al timpului nostru!
Dan Voiculescu, Patronul Antenelor, anunță schimbarea direcției!
„2024 a fost un an al confruntărilor politice. Din primăvara anului trecut până în ultima zi din decembrie, n-a fost nicio zi de pace. Sub presiunea războaielor politice, societatea românească pare că a intrat în stare de asediu.
15 ani SMURD Maramureș – ceremonial militar și religios
Duminică, 19 ianuarie 2025, la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș, a fost celebrat 15 ani de la operaționalizarea primelor echipaje S.M.U.R.D la nivelul județului.
Cu această ocazie deosebită, a fost prezent
secretarul de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed
Arafat și prim adjunctul inspectorului general al Inspectoratului General
pentru Situații de Urgență, general de brigadă dr. ing. Constantin Florea.
Totodată, au fost alături reprezentanții autorităților publice locale și
județene, comandanții și șefii unităților și instituțiilor aparținând Sistemului
Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din județ și din
județele învecinate, partenerii și colaboratorii, alături de care SMURD
Maramureș a reușit să aducă acest serviciu la nivelul la care este astăzi.
Evenimentul i-a avut în prim plan pe oamenii din
fața și din spatele miilor de vieți salvate și a celor peste 100.000 de
intervenții gestionate de-a lungul timpului de echipajele medicale din teren și
de personalul aflat în spatele monitoarelor și a receptoarelor.
Evenimentul marcat azi a fost un prilej perfect
pentru desfășurarea ceremonialului militar și religios de depunere a
jurământului de credință față de țară a celor 20 de subofițeri, alsolvenți ai
Școlii de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești, încadrați
recent în subunitățile noastre de intervenție. Un moment solemn și emoționant
pentru acești tineri curajoși și ambițioși cât și pentru cei dragi lor, care
i-au susținut în a-și urma calea. Prin angajamentul luat azi, vor servi patria
cu devotament, loialitate și onoare.
În cadrul galei aniversare SMURD, au fost înmânate
plachete și diplome de onoare, în semn de apreciere pentru medicii,
paramedicii, asistenții și voluntarii SMURD, care își dedică timpul, cu
profesionalism, efort și sacrificii, acestui serviciu, atât de important pentru
comunitatea noastră.
La mulți ani întregului colectiv!
C.L.
La mulți ani cu sănătate 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧 𝐖𝐄𝐈𝐒𝐙𝐄𝐍𝐁𝐀𝐂𝐇𝐄𝐑!
Pe 20 ianuarie 1965, la Baia Mare, s-a născut 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧 𝐖𝐄𝐈𝐒𝐙𝐄𝐍𝐁𝐀𝐂𝐇𝐄𝐑. În Ghencea a fost adus în 1985, de la FC Baia Mare, pentru care evoluase timp de două sezoane, și a făcut parte din lotul care avea să scrie istorie pentru fotbalul românesc. La gruparea militară a petrecut două sezoane, suficient cât să-și treacă în palmares o Cupă a Campionilor Europeni, Supercupa Europei, două titluri de campion național și o Cupă a României. De asemenea, a fost titular în finala Cupei Intercontinentale, împotriva lui River Plate. În perioada petrecută la Steaua a disputat și singurul său meci la echipa națională.
Apă cristalină
LA MULȚI ȘI SPORNICI ANI, ANGELA DUMBRAVĂ!
Călin Georgescu, atac la FMI: „Vin pentru a găsi o soluție ca România să fie cumpărată pe nimic. E foarte grav”
O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va efectua o vizită la Bucureşti, în perioada 3-7 februarie, a anunţat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, într-un comunicat remis, joi, AGERPRES. În acest context, candidatul la prezidențiale Călin Georgescu a declarat duminică, la Realitatea Plus, că motivul pentru care FMI vine în România e ca să găsească soluții ca România „să fie cumpărată pe nimic”
„O misiune a FMI va vizita Bucureștiul în perioada
3-7 februarie 2025, pentru a efectua o vizită periodică vizită obișnuită a
personalului. Echipa Fondului se va întâlni cu reprezentanți ai noului Guvernul
României și Banca Națională a României pentru a analiza recentele evoluții
economice și financiare și să actualizeze perspectivele macroeconomice.”, a
precizat la începutul săptămânii Geoff Gottlieb, Reprezentant Regional Senior
al FMI pentru Europa Centrală, Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
„Se anunță venirea Fondului Monetar Internațional.
Nu știi pentru ce vin. Vin pentru a constata sau pentru a găsi o soluție ca
România să fie cumpărată pe nimic. Nu știi. Nu știm despre ce e vorba. Că ei au
creat o situație în bună desfășurare cu complotul lacheilor de serviciu din
interior. E foarte grav ”, a declarat Călin Georgescu.
Mai mult, Călin Georgescu a declarat la Realitatea
Plus că șefa Trezoreriei americane a spus că de la data de 21 ianuarie „nu mai
sunt bani”, iar acest lucru va avea un efect de tsunami până în România.
Sursa:
Realitatea Plus
Filosofia indiană și sublima ei subtilitate (I)
Întrucât,
vorba cronicarului Miron Costin, „Nu sunt vremurile supt cârma omului, ci
bietul om supt vremuri” (altfel spus, nu-i timpul la cheremul omului, ci omu-i
la bunul plac al timpului), practic este imposibil să ne imaginăm profilul
moral-spiritual al lumii noastre fără covârșitoarea contribuție a culturii
antice indiene, ba chiar fără acel ceva caracteristic ei, care a fost generat
în urmă cu mii de ani de intercondiționalitatea specific geografic – specific istoric – specific cultural-filosofic.
Da, căci citându-l pe istoricul englez Henry Thomas Buckle, iată ce scrie
gânditorul român Petre P. Negulescu în primul volum al tratatului Geneza formelor culturii (BPT, Editura
Minerva, 1993): „(...) întinderea și adâncimea misticismului la indieni, în
trecut, s-a datorat influenței deprimante a naturii în mijlocul căreia au trăit
și a organizării apăsătoare ce le-a reglat activitatea. Cea dintâi, cu măreția
ei copleșitoare, i-a făcut să-și simtă prea mult slăbiciunea sau chiar
neputința în fața forțelor ei uriașe; cea de-a doua, cu regularitatea castelor
ei tradiționale, le-a mărginit prea mult inițiativa și le-a împiedicat prea
mult dezvoltarea. De unde, renunțarea inteligenței și exaltarea sensibilității,
adică atitudinea mistică în fața lumii și a vieții”.
Acuma,
tot ce se poate ca Buckle, deodată produsul și promotorul pragmatismului
occidental, să aibă dreptate în ceea ce privește inițiativa, dezvoltarea
economico-socială, sensibilitatea și atitudinea mistică a indienilor. Dar tot
Negulescu (și în același tratat) recurge la Arthur Schopenhauer, un redutabil
gânditor occidental și bun cunoscător al filosofiei indiene încă din anul 1816,
pentru explicarea diferenței categorice dintre omul obișnuit și filosof: „Pe
când omul obișnuit e compus din trei sferturi voință și un sfert numai
inteligență, la filosof raportul este invers: trei sferturi inteligență și un
sfert numai voință”.
Punctul
de vedere schopenhauerian ne ajută să înțelegem următoarele două lucruri:
a)Cu o
asemenea structură sufletească, filosofii sunt realmente condamnați „să se țină
departe de viața practică, al cărei factor de căpetenie este voința” (P.P.
Negulescu);
b)Având
în vedere fascinanta profunzime și subtilitate demonstrată de indienii antici
în întinsa lor literatură filosofică, teologică și profană (Vede, Brahmane, Upanișade, Sūtre, budism, Codul lui Manu, Mahābhārata, Rāmāyana), nu doar că sintagma „renunțarea inteligenței” (fie că
locuitorii Indiei au lăsat inteligența să dormiteze, fie că aceasta –
„ofensată” din pricina gradului scăzut de întrebuințare – se îndepărtează de
ei) nu este nicicât întemeiată, dar, potrivit opiniei avansată de cugetătorul
german, vechii hinduși stăteau la acest capitol mult mai bine ca alte popoare
megieșe și de mai departe, la drept vorbind chiar cu o idee mai bine ca
mesopotamienii, vechii egipteni, chinezii antici și greco-romanii, cu toții
mari furnizori de spiritualitate întru constituirea culturii universale. Însă,
potrivit unor spectaculoase descoperiri arheologice făcute cu ceva timp în urmă
pe teritoriul României (precum misterioasele tăblițe de la Tărtăria) și spre
mândria tuturor românilor, urmașii daco-geților, hindușii nu stau cu cultura și
civilizația lor mai bine ca tracii, nici la capitolul vechime (dimpotrivă,
mulți învățați din străinătate și de la noi sunt de părere că axul spiritual al
lumii antice era la nordul Dunării!) și nici la cel axiologic.
Iar dacă
luăm aminte la reușitele economico-sociale ale Indiei zilelor noastre (una
dintre țările emergente îmboldită de ambiții pe măsura enormelor resurse umane
și materiale de care dispune), se poate vedea că ea nici la capitolul voință nu
stătea rău. Atâta doar că, de-a lungul mai multor veacuri („indienii nu sunt
grăbiți și timpul nu joacă mare rol la ei”, ne înștiințează ilustrul indolog
ieșean Theofil Simenschy în cartea Cultură
și filosofie indiană în texte și studii, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1978), mai exact până la dobândirea independenței, voința națiunii a
fost ținută în frâu ba de anacronicul și contraproductivul sistem al castelor,
ba de contemplativismul îmbibat cu misticism...
Acesta
fiind sistemul tridimensional al specificului indian, consider că el poate fi
mai lesne înțeles și, desigur, mai corect încadrat în istoria omenirii doar
după lămurirea sintagmei „specific național”.
Mai
întâi, ne face cunoscut P.P. Negulescu, se impune concluzia că „viața în comun
este principalul factor determinant în formarea caracterelor psihice ale
individului” și că, în pofida deosebirilor fizice dintre indivizii ce compun un
popor, se constată cu ușurință un aer de
familie comun, manifestat printr-un
mod specific de reacție la acțiunea factorilor naturali și sociali, respectiv
printr-o anumită comportare cu semenii.
Apoi că
nu trebuie confundată ideea de rasă
cu aceea de popor sau națiune, deoarece „cea dintâi e o
noțiune biologică, cea de-a doua o noțiune psihologică și sociologică”.
În fine,
dar nu în ultimul rând, pentru că nu poate fi caracteristică o trăsătură
unificatoare, ci doar una diferențiantă, Negulescu subliniază faptul că
„ortodoxismul nu e specific românesc”, tot ortodocși fiind „și grecii,
bulgarii, rușii și sârbii”. În aceeași ordine de idei, gânditorul român
consideră că literatura constituie compartimentul cultural predilect pentru
afirmarea/detectarea specificului național și că știința sau filosofia nu pot
avea caracter național din simplul motiv că acest aspect le-ar deposeda de
valoarea universalității. Vasăzică, susține Z. Ornea în Prefața tratatului, nu se poate vorbi de filosofii naționale, cu
toate că există „moduri naționale de filosofare”.
Sighetu
Marmației, George
PETROVAI
Măi băieți, numai atâta puteți? Bichirezul care a vrut să-l îngroape pe Georgescu i-a făcut de fapt un mare serviciu!
Mama lui Călin Georgescu a fost un soi de Lara Croft interbelică, din moment ce fioroșii legionari au racolat-o în rîndurile lor cînd avea vreo 14 ani și ceva. Asta, dacă e să dăm crezare documentelor apărute recent în presă. O achiziție de mare preț, mai ales în perspectiva rebeliunii legionare care urma nu multe săptămîni după aderarea ei la Mișcare.
Troiță veghetoare de conștiință : Dlui. AL.FLORIN ȚENE - Președintele Ligii Scriitorilor din România
De-mi vreți
să NEMURIȚI pe mai departe,
Cel gând al vostru facă-mi-se carte,
Și-n ea îmi puneți mierea din cuvinte
Cum mai făcut-a-ți încă mai ’nainte,
Ca lumea să vă țină veșnic minte.
Și ADEVĂRUL ridicați-mi-l în slavă,
Și țarii jertfitoare-i faceți fală,
Și neamului ce-mi e scoborâtor
Din zei străvechi, la nimenea dator,
Iar la erou să-i dați cinstit onor.
Cu harul ce-l aveți de la ceresc,
Dați LIMBII cel parfum de strămoșesc,
Și spuneți cum tot faceți, lumi-ntrgi,
C-aicea suntem toți și slugi și regi,
Sub cumpăna dreptății, sfintei legi,
La țara asta ce cu drag ne ține
Ca din puținul ei la toți ne fie bine,
Și-n schimb ne cere doar să o iubim
Și-n zi de zi să nu o mai hulim,
Iar la ceresc, învredniciți să fim,
Ca neamul să-l iubească orșicine,
Iar dragul țării treacă-le prin vine,
Uniți să fim un stei de tare stâncă,
Mereu cu pace-n suflete adâncă,
Sub umbră de credință, veacuri încă.
*
Vă țină Preamăritu-n sănătate,
În gândul nost’ ne fiți în tot și-n toate,
Că pentru noi sunteți
TROIȚĂ VEGHETOARE
De CONȘTIINȚĂ, FALĂ și ONOARE
De-aceea Domnul țină-vă sub soare
Mulți ani, în sănătate și încă în putere,
Creatoare.
Mircea
Dorin Istrate
Președinte
onorific al L.S.R.-filiala Mureș
2024
Semnificațiile zilei de 20 ianuarie 2025
Evenimente 20 ianuarie