„Noaptea Muzeelor” și cei 130 de ani ai fenomenului artistic băimărean – tur ghidat la Muzeul Județean de Artă Baia Mare

De Ziua Internațională a Muzeelor Muzeul Județean de Artă celebrează rolul acestor instituții ca spații vii ale memoriei și dialogului, iar această sărbătoare își găsește continuarea firească odată cu Noaptea Muzeelor din 23 mai, când vă invită să redescoperiți muzeul dintr-o altă perspectivă — ca loc de întâlnire între patrimoniu, artă contemporană și comunitate.

” Muzeul: Inside/Outside” – În cadrul expoziției aniversare ”Arta băimăreană 130 (1896-2026) ”, vă propune un tur ghidat special dedicat artiștilor contemporani și relației dintre spațiul muzeal și spațiul public.

Evenimentul propune o depășire simbolică a granițelor dintre muzeu și stradă, dintre interior și exterior, dintre spațiul consacrat artei și întâlnirea directă cu publicul. Traseul ghidat va începe în sălile expoziției și va continua în exteriorul muzeului, în jurul lucrării de sculptură amplasate la intrare, construind o punte între patrimoniu, arta contemporană și spațiul urban.

În contextul aniversării a 130 de ani de la întemeierea ”Școlii de pictură” de la baia Mare. Inside/Outside devine o invitație la redescoperirea continuității dintre tradiție și contemporaneitate, dintre muzeu și comunitate.

GDL 

Reforma sărăciei!

România s-a îngropat în datorii în primele trei luni ale anului 2026...

Banca Națională a României anunță că datoria externă totală a României a crescut cu peste 3 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent s-a redus comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Datele publicate de BNR arată, totodată, o scădere a investițiilor directe ale nerezidenților în România, pe fondul evoluțiilor din balanța de plăți și al creșterii datoriei externe pe termen lung și scurt.

„În perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro", transmite Banca Națională a României.

Datoria externă pe termen lung a însumat 182 847 milioane euro la 31 martie 2026 - 79,0 la sută din totalul datoriei externe - în creștere cu 1,4 la sută față de 31 decembrie 2025.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2026 nivelul de 48 678 milioane euro (21,0 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,1 la sută față de 31 decembrie 2025.

De asemenea, în perioada ianuarie-martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 338 milioane euro, comparativ cu 6 153 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2025.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1 130 milioane euro (comparativ cu 1 635 milioane euro în perioada ianuarie - martie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat 1 461 milioane euro, iar creditele intra-grup au înregistrat valoarea netă negativă de 331 milioane euro.

C.L.

Gluma zilei - Unicornul...

 

Aruncarea cu vina, președintele medi(ta)tor și alte lighioane politice

Pare greu de crezut, dar e real: criza politică e luată în serios nu de cei implicați, ci de oamenii simpli. Care înțeleg că vine cu prețuri, cu necazuri. Greu de imaginat o clasă politică mai incompetentă și mai neserioasă. Ați dat jos Guvernul și ați vrut altceva. Păi ce așteptați? Faceți altceva!

În schimb, de parcă ar fi și am fi cu toții cu oarecare întârziere…să nu jignim pe cineva…hai să-i zicem „ardeleni”… încă nu se caută soluții, ci doar vinovați! Toată lumea din zona politică a pornit mașina de zgomote, a scos bănuții gri de la pușculiță și postează, postează, activează membri și boți, să arate Poporului cine a greșit. Sincer? Nu ne interesează! Guvernați! Reparați! Indiferent cine! Numai că aici încep calculele. Electorale. Care trec dincolo de orice interes național, de orice gargară patriotică. Fiecare știe că dacă iei guvernarea și o duci până la alegeri, tu ești ciuca bătăilor. Eiii, de-aici vine sportul cel nou, Aruncarea cu vina! „Păi ce facem, nu guvernăm iar împreună, ca frații, doar fără ăla încruntat’?!/Păi nu, că ne-ați aruncat!/Aaaaa, deci aruncați Țara în aer?/Păăăi…

Și-atunci, avem așa. AUR vrea la guvernare, vor prim-ministru, vor orice. Dar nu susțin guverne fără ei, să fie clar. PSD vrea la guvernare, clar. Vor prim-ministru. Dar nu cu AUR, dacă se poate. PNL nu mai vrea nimic. E șifonat, jignit, ofuscat. USR ar vrea, dar cu cei care vor puterea nu sunt compatibili. UDMR vrea la guvernare, „hat mit csinaltak, baratok?” Doar că nu cu AUR și nici minoritar. Ei, oferta arată îngrijorător acum. Toți vor, dar nu prea. Au văzut cifrele. Știu că de nu iau în continuare măsurile promise, pa bani europeni, pa PNRR. Fără PNRR, pa Saligny și CNI și alte cele, că le-au cuplat ici-colo. Cum să guvernezi fără bani? Cum să guvernezi și să dai înapoi măsurile dure, când n-ai de unde? Cum să iei aceleași măsuri pentru care ai dat jos Încruntatul? Toate sunt sinucidere politică. Și ei știu asta. De aceea trag mâța de coadă și împing decizia ba Președintelui, ba PNL-ului, cui o vrea. Aaaa, președintele. S-a dovedit că nu e deloc mediator, doar n-a mediat nimic, a încuviințat discret din cap doborârea prim-ministrului, pe scenariul sperat de toți ceilalți. Puci, revenire, aceeași Mărie cu altă pălărie. Deocamdată, nu merge, deși aud că se dau telefoane masiv în teritoriu. Primarii să lămurească oamenii că „ăla” a tăiat banii gravidelor. Primarii să vorbească cu primarii din PNL să…una-alta. Iar președintele tace. Ba când nu tace, vorbește prostii. Acum e momentul de poziționare antieuropeană, pro-SUA? Sau hai să-i zicem dojenitor-europeană? Acum te superi ca mutu’ și anulezi serbarea de Ziua Europei, apoi folosești protocolul deja comandat cu colaboratorii din jur? „Nu se mai ține, dați înapoi jobenurile și fracurile la închiriat, da’ hai că dau o bere și un fursec”. Mediator? Meditator, poate.

Între timp, avem așa. Grindeanu acuză valul antipesede c-ar veni de la „armata de bolofani”. Doamne feri de alegeri anticipate, domnu’… PSD, AUR, SOS și PACE au votat abrogarea legii antifasciste în România, în Comisia pentru Drepturile Omului, deo­camdată. Cadou pentru Georgescu și Șoșoacă, spun unii, pentru vot. Că aveau și au dosare de gen. „A new low”, ar zice englezul. Bulgaria a atras 53% din fondurile PNRR, noi doar 47%. Șeful ANAF zice că nu se mai pot recupera 2,3 miliarde datorii la buget, firmele acelea nu mai există, nu mai au conturi. Dar aveau, nu? Cică 104.000 de bugetari sunt plătiți de două sau mai multe companii de la stat. Nu unul, ci două sau trei salarii. Aflăm că România exportă la amiază energie ieftină Bulgariei (aceiași, ăia cu castraveciorii…) cu 50 euro/MW și o recumpără seara cu 250 euro/MW. Dacă nu suntem tâmpiți, cineva ne escrochează, nu? Diana Șoșoacă a rupt steagul UE împreună cu un fost reprezentant „de seamă” al presei, Miron Manega, ex-șef UZPR. Ea e plătită de UE cu 8900 euro lunar, plus 350 euro diurnă pe zi, plus 4900 euro/lună sumă neforfetară, gen „alte cheltuieli”.

Iar noi am vrea să ne culcăm vreo 6 luni/un an, ca ursul odinioară iarna, până trece Nebunia…se poate?

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Demisie de onoare după scandalul cu votul juriului din Moldova la Eurovision!

Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, și-a dat demisia în urma scandalului după votul juriului din R. Moldova la Eurovision. Punctajul oferit de juriul în finala concursului muzical Eurovision 2026 a creat nemulțumiri după ce Polonia a primit punctajul maxim, în timp ce României i-au fost oferite trei puncte...

Și adjuncții săi, Andrei Zapșa și Cornel Ciobanu, vor pleca din funcții. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă.

„Sentimentul nostru pentru România este unul de dragoste”, a menționat Țurcanu, citat de Tv8.

„Voi transmiste cererea Consiliului de Supraveghere al Televiziunii Republicii Moldova (TRM). Chiar dacă ne-am disociat de notele juriului, votul exprimat este responsabilitatea noastră și a mea în calitate de conducător al instituției.

Am evitat să dau indicații juriului. Ce s-a întâmplat e un lucru grav, ieșit din comun că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între noi și cei doi vecini”, a declarat Vlad Țurcanu.

Televiziunea de stat din Republica Moldova este organizatorul concursului muzical, la fel ca și celelalte posturi publice din statele participante la Eurovision.

C.L.

Glasul conștiinței identitare și spirituale în cartea Aureliei Rînjea - Pelerini în Grădina Maicii Domnului

„Patriotismul este dreptul cel mai scump și cea mai săracă datorie a fiecărui cetățean”. (Petriceicu Hașdeu)

 

Volumul recent al stimatei poete Aurelia Rînjea, PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI, este un templu al sufletului autoarei, o operă de gală ce se dezvăluie cititorului în splendoarea unei experiențe sufletești, a unei mărturisiri de conștiință, în care iubirea, reflecția teologică și vibrația identitară, converg într-un discurs unitar, indivizibil, contopit perfect într-un aliaj de noblețe sufletească și patriotism.

Distinsa scriitoare Aurelia Rînjea construiește astfel un edificiu de top al creației sale, o operă înaltă, puternic spirituală, în care scrisul nu este nicidecum ornamental, ci este însăși vehiculul unei trăiri ontologice, al unei întâlniri reale cu sacrul.

Cartea PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI apărută la editura Stef, din România, în acest an (2026), ne propune o viziune amplă, în care poetul, națiunea română și divinitatea nu sunt entități separate, ci dimensiuni ale aceleiași realități spirituale. În acest sens, cuvântul de început al autoarei Aurelia Rînjea reflectă o filozofie poetică a unității, în care totul participă la o ordine superioară, guvernată de iubire: „Dumnezeu trece prin istoria fiecăruia. Ne îndeamnă să ne iubim ca frații și să trăim simplu și autentic, în iubirea reflectată prin gesturi și fapte, prin care să onorăm ce am primit din partea Lui, să înmulțim darurile primite și să fim demni de încrederea și Iubirea Sa!” (ȚARA LUI DUMNEZEU, GRĂDINA MAICII DOMNULUI).

Iubirea traversează întregul volum, nu ca simplu motiv liric, ci ca o  temelie a creației, o  axă a existenței, o realitate, un adevăr ultim, un  principiu ontologic fundamental. „Iubirea este singura realitate și nu este un simplu sentiment, ci adevărul ultim care stă la temelia creației.” (Rabindranath Tagore)

 În viziunea distinsei autoare Aurelia Rînjea, iubirea nu este doar o emoție, ci o energie constitutivă a întregului univers, o forță imensă capabilă să mute munții din loc, care creează, susține și transfigurează. „M-a uimit prin sublimul / Și perfecțiunea Creației / Simetriile nevăzute / Brațele Lui de Lumină / De iubire” (LEAGĂN).

Iubirea poate schimba răul în bine, neliniștea în pace și întunericul în lumină. Poeta face referire la iubirea de semeni, iubirea de neam și țară, iubirea de Dumnezeu, iubirea de biserică, religie, tradiții, strămoși și istorie. Versurile sale propun o redefinire a existenței prin iubire ca formă de cunoaștere, ca mod de a fi și ca participare la divin. „Precum Luna / Alerg după Soare / Pe căi tainice să prind / Din zborul din această lume / Frumusețea Iubirii divine / Ating doar interfața / A ceea ce pot să respir” (TRAIECTORIE).

Această perspectivă rezonează profund cu marile tradiții spirituale și filozofice, în care iubirea este înțeleasă drept principiul unificator al realului. În poezia Aureliei Rînjea, iubirea devine limbaj universal, punte între om și Dumnezeu, între sine și lume. „Lăuntric îmi vorbește / Dumnezeu / Pasărea din mine / Își strânge liniștea în aripi / Ca eu să pot zbura / În Poemul acestei vieți” (PĂSĂRI).

De remarcat este caracterul neposesiv și dăruitor al iubirii, exprimat constant în volum. Nu este o iubire egocentrică, ci una care se oferă, care se răspândește, care devine lumină. Această dimensiune conferă textului o puritate rară, apropiindu-l de discursul mistic. „Îmi așez pe șevaletul / Iubirii de Dumnezeu / De semeni / Cuvintele în idei care / Se nasc una pe cealaltă / Aceleași puncte cardinale / Același punct fix – Creatorul” (RĂDĂCINI).

În versurile Aureliei Rînjea se oglindește  mândria de a fi român, dragostea de țară, de rădăcini, apartenența la satul românesc și glia strămoșească, manifestând o durere organică pentru patrie și popor. Pentru poetă, iubirea de țară este o adevărată religie, evocând bogățiile și frumusețile țării, trecutul glorios și curajul strămoșilor, ridicându-și fruntea cu mândrie asemeni lui Vlahuță: „Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, şi cum să nu-ţi râdici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: «Sunt român!»” (Alexandru Vlahuţă).

În viziunea poetei, România este mai mult decât o țară, este un spațiu privilegiat, o „Grădină a Maicii Domnului”,  în care divinul se manifestă într-un mod mistic, unificator. „În Grădina Ta Măicuță / În Țara noastră de Rai / Românul se închină / Fiului Tău / Glasul lui Dumnezeu / Ne strigă / Ne cheamă să fim uniți” (ROMÂNUL).

Unul dintre atuurile cărții PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI este viziunea autoarei asupra națiunii române, percepută nu doar ca realitate istorică, ci ca entitate spirituală vie care renaște mereu, după fiecare umbrire scoasă în cale. „Să renaști mereu popor român / În Grădina Maicii Sfinte / Națiune în neam planetar / Gândind cosmic / În limba ta bătrână / Visând ziua de mâine” (CU DEMNITATE).

Autoarea Aurelia Rînjea reușește într-un mod remarcabil să redea o imagine a identității românești, în care tradiția, credința și limba se împletesc într-o unitate organică. „Patrie de străbuni înțelepți / Și veșnici în credință / Prin venele voastre curge iubirea / Hora bătută adânc / În miezul nostru de Țară” (CU DEMNITATE).

Într-o perspectivă profund metafizică pe care ne-o prezintă poeta, națiunea se transformă într-un  loc al memoriei sacre, spațiu al continuității spirituale  și  expresie a unei vocații divine. „O Țară ca o Grădină de Rai / Unde Maica Domnului / Urcă rugăciunile / Românilor la Tronul / Tatălui Ceresc și îngrijește / Florile Cerului / O Patrie frumoasă / Cu munți și câmpii / Cu ape și cer senin / Țara din inima fiecăruia / Țara lui Dumnezeu / De la Începutul Lumii” (ȚARA MEA).

Frumusețea și măreția limbajului poetic transformă mirific geografia patriei în simbol. „În Țara mea / Râurile sunt sfinte / Carpații au formă de inimă / Țin Cerul pe umeri” (AICI LA NOI).

Asemeni lui Barbu Ştefănescu Delavrancea care spunea: „Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoşilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde adoraţie a acelora, care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase”. (Barbu Ştefănescu Delavrancea), pentru poeta Aurelia Rînjea apartenența nu este doar determinare, ci o chemare interioară, o responsabilitate spirituală. „România noastră / E limba ce-o vorbim / E Doina care ne poartă / Dorul și nădejdea / E jertfa și lacrimile / Înaintașilor care au apărat / Acest pământ cu sângele lor / Visul lor străbate timpul / Istoria acestui neam / Țară binecuvântată / De Dumnezeu / Să fim uniți și liberi / Cum a dorit Ștefan / Avram Iancu și Cuza / Eroii acestui Neam / Așa să ne ajute / Bunul Dumnezeu” (ROMÂNIA).

 Prin versuri dinamice, de impact și forță patriotică, poeta Aurelia Rînjea preschimbă istoria patriei în destin. „Goarna lui Avram Iancu / A sunat din nou / La Alba Iulia / Strămoșii nu dorm / Dinspre istorie / Eroii neamului  / Sunt treji /  Popor Român / Smerit și dezorientat / Când vrei / Te mobilizezi exemplar / E timpul să arăți / Că n-ai uitat / Că ești Neam de Daci” (1 DECEMBRIE 2025).

Națiunea este cadru în care omul își poate împlini vocația de ființă creată după chipul divin. „Poezia acestui Popor / O știe doar Dumnezeu / Desprinsă din Logosul Divin / Este imprimată  / În ADN-ul acestui neam / Ea trebuie eliberată  / Să fie ea însăși  / Să vorbească să se manifeste  / Să zboare să iubească / Să ridice stâlpi de Lumină / Care să susțină menirea  / Acestui Popor al Luminii” (ÎNSCRISURI).

În cartea PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI, dimensiunea divină este omniprezentă. Poeta ni-l prezintă pe Dumnezeu într-o formă caldă, plăcută, de uniune-umană, precum o prezență vie, intimă, accesibilă prin interiorizare și rugăciune. „O mărturisire a Iubirii / În fața căreia te închini / Și întreaga ta ființă șoptește / Într-o descătușare / Și o bucurie sublimă / Toți suntem unul / Într-o tainică îmbrățișare / Om și Dumnezeu” (SUNTEM UNUL).

Poemele Aureliei Rînjea construiesc un dialog permanent cu divinitatea, pe care autoarea îl susține prin continuitate și repetiția adresării directe: Tu, Tine, Ţie, Ai, etc. Prin acest dialog tăcerea devine limbaj, inima devine altar, iar existenta însăși devine rugăciune. „Arătându-ne  Calea / Ai venit pe lume / Întru eliberarea noastră / De păcat / Ai ridicat pod / Spre veșnicie / Pentru umanitatea care  / Se zbate între rătăcire / Uitare și atașamente lumești  / În temporalitatea grăbită / Ne-ai modelat după tine  / Pe cei care am ales / Să fim cu Tine  / Ca prin Tine și cu Tine  / Să fim și noi Frați de Cruce  / Ai Adevărului” (FRAȚI).

Această apropiere de divin este realizată, natural, printr-un limbaj simplu, fluid și profund, care privilegiază autenticitatea trăirii. În acest sens, poezia Aureliei Rînjea se înscrie într-o tradiție a simplității sacre, în care esențialul este exprimat fără artificii obositoare. „Minunată creație / Iubirea îmbrățișează totul / Cerurile se întrepătrund / Ai acces la frecvențe înalte / Urci trepte de Lumină / Spre a fi tu însuți / Parte din Lucrarea / Lui Dumnezeu” (METAMORFOZE).

Pentru poeta Aurelia Rînjea, Maica Domnului nu este doar o contemplație divină, ci partener de dialog și co-prezență, ceea ce conferă textului o dimensiune existențială profundă. „Măicuța Domnului  / Ne îmbrățișează  / Pe noi Românii  / Ca pe o Evanghelie / Cu încredere / În Dumnezeu / Din inimile noastre / Îți facem Tron Măicuță / Răspundem / Chemării Tale / Pentru ca pacea / Și Iubirea să pogoare / Pe Pământ / Ca Românul / Să-și împlinească / Misiunea divină  / Și cosmică / De a păstra planeta / Curată în Lumina / Învierii veșnice” (ÎMBRĂȚIȘARE).

Din punct de vedere stilistic, volumul PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI impresionează prin profunzimea și intensitatea trăirii, prin claritatea mesajului transmis, printr-o estetică a simplității și a orientării către esențial. Versul liber, lipsa ornamentației excesive și repetițiile deliberate creează un ritm interior apropiat de incantație. Textul devine astfel transparent, lăsând să se manifeste direct trăirea. Forța acestui volum stă tocmai în coerența viziunii, în veridicitatea emoției și unitatea tematică.

PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI este o carte care se citește cu  mintea, sufletul și întreaga ființă. Volumul este o invitație la introspecție, la regăsire interioară și la reconectare cu dimensiunea profundă a existenței. „Demni și nemuritori / Să fim Adevăr și Iubire  / Arbori de Lumină  / Cu rădăcinile în Pământ / Și ramurile în Cer” (SĂ FIM).

Prin temele sale majore: iubirea, dragostea de neam și legătura cu divinitatea, volumul  ne oferă o viziune integratoare, în care omul este chemat să-și redescopere esența și să participe conștient la împlinirea visului de unitate. „Dă-ne Doamne puterea  / Duhul Unirii de neam / Al trezirii / Să-l înrădăcinăm / În lucrarea noastră / Să refacem demnitatea / Acestui popor / Idealul lui Hristic / Acum îngenunchiat / Să fim fermi / Să nu ne lăsăm dezbinați / Sub mâna ocrotitoare / Al lui Dumnezeu” (SĂ ÎMPLINIM VISUL).

Prin poemele din această frumoasă carte, autoarea ne amintește că trăim într-o lume a haosului, a dezbinării, a nesiguranței și tocmai de aceea, prin versul său, Aurelia Rînjea aduce o respirație nouă, proaspătă, de curaj, liniște și sens, reafirmând valorile fundamentale uitate și oferind o perspectivă puternic pozitivă, în care spiritualul și existențialul se întâlnesc.

Volumul PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI  este o operă de lumină ce dorește să răzbată și să disipeze umbrele ce s-au abătut asupra neamului românesc, oferind cititorilor o scânteie de speranță ce iluminează, creează, unește și  mântuiește. „Încă mai sunt / Români care aprind lumina / În inimile altora / Încă mai sunt / Români care așteaptă / Cu răbdare de Sfinți / Un semn divin / Și se încredințează  / Lui Dumnezeu” (ÎNCĂ MAI SUNT).

În spiritul slovelor lui George Topârceanu, potrivit cărora „A fi patriot nu e un merit, e o datorie, numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea. (George Topârceanu), poeta Aurelia Rînjea a dovedit prin poemele sale că patriotismul nu este o floare pe care o pui la rever să  te mândrești cu ea,  ci o datorie de  onoare pe care și-o îndeplinește cu sfințenie și înțelepciune, prin versurile sale de deșteptare a fibrei neamului românesc.

Distinsa autoare Aurelia Rînjea, prin glasul conștiinței sale identitare și spirituale, ne invită la reconciliere națională, unitate întru neam și credință, iubire frățească, bunătate și curaj. Iar versurile sale din poezia România, vorbesc de la sine:

„Să fim uniți și liberi / Cum a dorit Ștefan  / Avram Iancu și Cuza / Eroii acestui Neam / Așa să ne ajute / Bunul Dumnezeu” (ROMÂNIA).

 

 

Johnny Ciatloş Deak

membru al Ligii Scriitorilor Romani

membru al Uniunii Jurnaliştilor Independenți din România,

Senior editor Globart Universum  Publishing House Canada

 

 

 

Fotografia zilei - Învățătorul Gelu DRAGOȘ (Școala Gimnazială Mireșu Mare)

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Festivalul european „Noaptea Muzeelorˮ, ediția a XXII-a

Sâmbătă, 23 mai 2026, 18:00-24:00 (ultima intrare: 23.30)

 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, invită publicul la o nouă ediție a Festivalului European „Noaptea Muzeelorˮ, sâmbătă, 23 mai 2026, în intervalul orar 18:00 - 24:00 (ultima intrare: 23.30). Intrarea este gratuită!

Situat în somptuosul Palat Bánffy (Piața Unirii nr. 30), muzeul propune un program dens, ce reunește șase spații expoziționale distincte, oferind vizitatorilor o experiență culturală completă, de la capodoperele artei naționale la instalații contemporane.  

Vizitatorii care vor trece pragul Muzeului de Artă în noaptea de 23 mai 2026 vor avea ocazia să parcurgă un itinerar cultural complex, care îmbină armonios trecutul și prezentul. Experiența începe în Galeria Națională, unde expoziția permanentă oferă o perspectivă fundamentală asupra evoluției artei românești. Dialogul cu tradiția europeană este continuat prin expoziția „Arhetipurile Frumuseții”, o selecție riguroasă din patrimoniul muzeului ce explorează canoanele estetice clasice.

În completarea acestor repere istorice, arta contemporană ocupă un loc central prin universul pictural al lui Flaviu Săsăran, a cărui expoziție, „Geografiile tăcerii”, invită la o introspecție vizuală profundă. Memoria artistică locală este onorată prin retrospectiva dedicată lui Sabin Nemeș, proiect ce readuce în lumină forța compozițională a acestui artist marcant.

Perspectivele moderne sunt extinse prin colaborarea cu IAGA Contemporary Art în cadrul expoziției „Dincolo de ceea ce se vede”, unde artiștii Marcello Grassi, Nicola Vinci și Ștefan Bădulescu propun o explorare a straturilor invizibile ale realității. Seara este completată de o incursiune în universul simbolic al textilelor prin expoziția „Pânze, freamăt și șoapte”, realizată de Asociația Arta Acului la Cluj, un demers care celebrează „Cămașa de Transilvania” și măiestria tradițională ca formă de artă vie.

ORGANIZATORII

Dependenți de telefon

 În 6 ani la catedră, am văzut o elevă plângând în hohote pentru că profesoara îi luase telefonul și trebuia să stea o oră fără ochii în display, un elev care i-a tras un pumn în față colegei care refuzase în pauză să îi dea cheia de la dulapul cu telefoane, elevi care își lasă al doilea telefon în suport, ca să stea pe primul în oră.

Adicția de ecran e puternică, iar privarea duce la sevraj.

Să predai o lecție elevilor dependenți de telefon e ca și cum ai ține o zi un fumător fără țigări...

Din Jurnalul unui Profesor

INVITAȚIE CASPEV - 22 mai 2026 - VALERIA BILȚ

 Asociatia Caspev vă invită

Vineri 22 Mai, Ora 12,00 la un spectacol minunat având invitați remarcabili.

Prezentare de scriitor:

-profesor, doctor d-na Valeria Bilț

Vor vorbi:

-Profesor, Doctor,Director ACTAEON BOOKS d-na Sitar-Taut Daniela @

-Profesor, Doctor,membră USR,manager Revista de Cultură"Nord Literar" d-na Dana Gagniuc Buzura @

-Clasa canto muzică ușoară Școala Populară de Artă Baia Mare @, pregătiți de d-na profesoară Codruta Lupse .@

Ei vor interpreta cele mai frumoase șlagăre vechi și noi.

D-na Valeria Bilt@ este profesor de Limba și literatură română, doctor în Filologie, romancier, poet, eseist, critic literar, publicist, președinte al Despărțământului Astra Lăpușană, al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român, din 1990. A deținut funcții de inspector școlar, director al Liceului Teoretic " Petru Rareș", director al Casei de Cultură-Târgu Lăpuș. Este redactor de reviste culturale și literare:"Astra Lăpușeană","Cronos"și "Dreptul Ocrotitor", redactor-șef la revista "Sintagme Codrene", redactor la revista "Vatra Veche". Prezentă cu poezie în diverse reviste literare din țară, în antologii de poezie și proză. Inițiator, organizator și director al câtorva festivaluri:Festivalul Național-Poezia Populară de Dragoste, Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții-"Zilele Iei, Zilele Poeziei"

Volume:De la Florii la Rusalii, Păsările Timpului, Blestemat a fi oricare ...

Premii literare:-Premio Letterario Internazionale "Omagio a Passolini", Roma

-Premio Eccellenza Mondiale di Arte Letteraria, Il Canto di Dafne

-Crucea de Merit Cultural Românesc, Getafe, Madrid...

Vă așteptăm cu deosebită plăcere la spectacolul nostru

CASPEV

Expoziția Pânze, freamăt și șoapte

 

20 – 31 mai 2026

Vernisaj: miercuri, 20 mai 2026, ora 18:00

 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, organizează, în parteneriat cu Asociația Arta Acului la Cluj, expoziția „Pânze, freamăt și șoapte”: o incursiune în universul cămășii tradiționale transilvănene, în perioada 20 – 31 mai 2026. Vernisajul va avea loc miercuri, 20 mai 2026, de la ora 18:00, în sălile de expoziții temporare (etaj) ale Palatului Bánffy. Vor rosti alocuțiuni la deschidere dr. Livia Ardeleanu, președinta Asociației Arta Acului la Cluj, dr. Sebastian Paic-Apan, muzeograf, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, conf. dr. arh. Smaranda Todoran, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN, conf. univ. dr. Livia Ramona Petrescu, director departament Arte textile-Design textil UAD. Din partea muzeului, va fi gazdă Florin Gherasim, muzeograf.

Expoziția Pânze, freamăt și șoapte propune o incursiune în universul cămășii tradiționale transilvănene, evidențiind diversitatea tehnicilor decorative, rafinamentul compozițional și estetica  patrimoniului textil. Expoziția face parte din proiectul „Cămașa de Transilvania”, inițiat de Asociația „Arta acului la Cluj”, care a urmărit recuperarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural cusut, prin cercetarea pieselor textile autentice. Activitatea proiectului se bazează pe cercetarea unor piese de port, urmărind tehnica de realizare a cămășilor și identificarea unor elemente specifice pe zone etnografice.

Publicul va putea admira peste 40 de cămăși din Ardeal, care reprezintă următoarele zone etnografice: Țara Bârsei, Mărginimea Sibiului, Zona Târnavelor, Valea Hârtibaciului, Țara Moților, Mocănimea Văii Arieșului, zona Depresiunii Gheorgheni, Țara Hațegului, Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Țara Năsăudului, zona Sălajului (Sub-Meseș, Valea Barcăului, Zona Huedin-Mărgău), Ținutul Reghinului, Banatul de Câmpie, Dealurile Clujului, Țara Lăpușului, zona Orăștie și zona ceangăiască Ghimeș-Palanca. Instalația-manifest, întruchipând un “Pom al Vieții” ca simbol al renașterii unui meșteșug, sperăm să surprindă plăcut vizitatorii.

Colaborări speciale: Elevii Liceului de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorilor Diana Ianaciuc și Cristian Porumb, participă în cadrul expoziției cu o serie de interpretări grafice ale portului tradițional românesc.

Asociația „Arta Acului la Cluj”, reunește oameni pasionați de patrimoniul textil tradițional românesc și de recuperarea autentică a pieselor de port, prin documentare atentă, cercetare și reconstituiri realizate după modele vechi.

Grupul s-a format treptat în jurul muzeelor, al întâlnirilor organizate de-a lungul timpului în spații neconvenționale, iar debutul oficial în fata publicului a avut loc în 2022, în cadrul proiectului „Eșantioane”, realizat în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Proiectul a avut ca scop reconstituirea unor cămăși vechi din patrimoniul muzeului, pornind de la eșantioane textile originale, transformate în surse de documentare și inspirație pentru noile creații.

Începând cu anul 2023, activitatea asociației s-a concentrat pe promovarea patrimoniului textil și pe consolidarea unei comunități preocupate de păstrarea autenticității costumului tradițional. Membrii grupului au participat, alături de Asociația de Dezvoltare Rurală Dezmir, la finalizarea Proiectul „TranzițIE prin TradițIE” și au realizat la finalul anului calendarul „Bucuria de a fi împreună!”, un proiect vizual dedicat cămășilor cusute manual și diversității zonelor etnografice românești.

Anul 2024 a marcat o extindere importantă a activităților destinate publicului prin expoziții, ateliere și întâlniri lunare la Centrul de Tineret și prin proiecte educaționale, dedicate valorificării patrimoniului textil autentic. În cadrul expoziției organizate la Grand Hotel Italia, asociația a adus în atenția publicului importanța respectării autenticității pieselor tradiționale și pericolul pe care îl reprezintă consumerismul pentru meșteșugurile locale. Tot în 2024, organizația a participat la Zilele Clujului, unde a prezentat publicului piese autentice și a organizat ateliere interactive pentru copii, oferindu-le celor mici ocazia de a descoperi, prin experiență directă, bucuria lucrului manual și simbolistica podoabelor tradiționale.

Un moment important al activității asociației a fost participarea la proiectul european „Luna Textilelor”, desfășurat împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul ASTRA, Muzeul Textilelor de la Băița și Academia Română – Filiala Cluj-Napoca. Expoziția realizată în cadrul proiectului a reunit 44 de cămăși, cusute de membrele asociației și a inclus ghidaje gratuite pentru elevi, dedicate descifrării simbolurilor și particularităților zonale ale costumului tradițional. În perioada 30 noiembrie 2024 – 15 ianuarie 2025, asociația a organizat expoziția „Rădăcini și simboluri” la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia. Expoziția a reunit piese autentice, cusute de membrele asociației, inspirate din diverse zone etnografice ale României și realizate cu respect pentru tehnicile tradiționale, materialele și specificul fiecărei regiuni.

Activitatea de documentare reprezintă o componentă esențială a demersului asociației. De-a lungul timpului, membrele grupului au realizat vizite de studiu și cercetare în cadrul unor instituții muzeale partenere, precum Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul Județean de Istorie și Artă și Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, pentru studierea pieselor originale și aprofundarea specificului diferitelor zone etnografice.

Pe lângă activitatea expozițională și educațională, membrii asociației păstrează o legătură constantă cu comunitățile de șezători din întreaga țară și din străinătate, participând la întâlniri și evenimente dedicate patrimoniului cultural românesc. Prin toate proiectele sale, Asociația “Arta Acului la Cluj”, contribuie la conservarea patrimoniului textil, promovând autenticitatea, cercetarea și valorificarea tradițiilor din diverse spații culturale și etnografice.

Parteneri: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Mureș, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca

Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 mai – 31 mai 2026, în intervalul orar 10 – 17, de miercuri până duminică inclusiv, luni și marți închis.

ORGANIZATORII

Pandemiada (4)

                               (Tragicomedia globalismului)

 

Partea a II-a:   Omul istoric și păcatele lui

 

În prima parte-am arătat

- cu probe bine cunoscute,

ce-s de știință, cugetare

și de credință furnizate –

                                                            cum Cosmosul a apărut                                           

și viul s-a încorporat,

prin vrerea forțelor doar intuite

de sloboda minte umană,

fie c-a fost creație

la un nivel fără egal

și de-o perfectă minuție,

fie-un proces evolutiv,

dar cu atât de mari lacune

în explicațiile date

și probele înfățișate,

că-n fond e doar speculativ.

Iată motivul pentru care,

pe-acel ce cată împlinire

și sufletească armonie,

nu evoluția-l ajută

cu seaca ei înșiruire

de supoziții fanteziste,

ci a creației solie

(mereu subtil-răscolitoare)

din crezuri și filosofie...

 

Protopărinții, vasăzică,

indiferent cum se-ntrupează

(în sensul biblic sau cel mitic),

istoria o demarează

 

prin mari familii, ginți și triburi,

ce la-nceput n-au pofte-arzoaie,

apoi – când lăcomia crește –

prin certuri, crime și războaie.

 

De pildă, din Genesă-aflăm

cum crima-n lume se strecoară:

Gelos pe Abel, al său frate,

Cain nu ezită și-l omoară,

 

astfel c-acesta în istorii,

chiar de nu-i primul scelerat,

el tot deține-un trist record:

E-ntâiul fratricid notat!

 

Dar mai-nainte de-a pătrunde

în hidoșenia ce-i spune

istoria universală,

o precizare se impune:

 

Nicicând în lumea asta mare

cu nații felurite-n trai,

încă vreun trib n-a fost aflat

care să nu posede-un grai!

 

Nu doar că orice grup uman

vorbește graiul său aparte,

dar limbile nu se împart

în simple și evoluate.

 

Limbajul, deci, articulat

este enigmă și mirare,

ce net pe om deosebește

de celelalte muritoare...

 

Căci zona Broca se-ntâlnește

numai în lobul său frontal,

la animale existând

doar graiul gestic informal

 

(al trupului și prin semnale),

așa cum orice soi îl are -

în vremuri bune-i amical,

în altele de-avertizare.

 

            Sighetu Marmației,                                                    George  PETROVAI

                12-13 iunie