luni, 16 noiembrie 2026

Macron a trimis în secret militari în Ucraina, fără informarea Parlamentului


Luni, 16 noiembrie, a explodat o adevărată bombă în presa lumii: Radio France Internationale a publicat o dezvăluire, confirmată de France Presse, care ar putea deveni unul dintre cele mai incomode subiecte ale ultimului an de președinție al lui Macron: militari francezi ar fi fost desfășurați în Ucraina de mai multe luni, într-o misiune secretă, condusă de un general francez, despre care Parlamentul de la Paris nu a fost informat, cum obligă Constituția. Chiar dacă nu sunt trupe direct combatante, e vorba de un demers cu o mare valoare de simbol și în mod cert nu va rămîne fără urmări foarte serioase.

Nu vorbim despre instructori care țin cursuri într-o bază militară din Polonia și nici despre tehnicieni care repară echipamente la mii de kilometri de front. Potrivit investigației RFI, există o structură militară franceză care operează efectiv pe teritoriul ucrainean, sub numele de cod „Volia”, cu misiuni de instruire a militarilor ucraineni și mentenanță a echipamentelor militare occidentale.

Efectivele ar fi mici, desfășurate pentru perioade scurte, într-o structură descrisă drept flexibilă și modulară. Pentru a păstra discreția operațiunii, francezii ar fi folosit drept paravan misiunea oficială Gerfaut, desfășurată în Polonia din 2023, în cadrul programului european EUMAM-Ukraine. Practic, militarii francezi ar fi intrat în Ucraina folosind o structură militară care avea deja o acoperire oficială în Polonia.

Parisul nu a recunoscut public această operațiune. Mai mult, potrivit surselor RFI, parlamentarii francezi nu ar fi fost informați despre existența ei. Agenția France Presse a obținut ulterior o confirmare parțială de la o sursă familiarizată cu dosarul, care a insistat însă că militarii nu au misiuni de luptă și că nu este vorba despre o operațiune militară ofensivă.

Numai că precizarea nu rezolvă problema. Dimpotrivă, deschide o serie de întrebări politice, militare și constituționale care îl pot urmări pe Macron pînă la finalul mandatului. Iar momentul ales pentru această dezvăluire este aproape la fel de interesant ca informația în sine.

Constituția Franței prevede, la articolul 35, obligația Guvernului de a informa Parlamentul în cel mult trei zile despre orice decizie de implicare a forțelor armate în străinătate. Dacă intervenția depășește patru luni, continuarea ei trebuie autorizată de Parlament. Dacă misiunea Volia intră în categoria operațiunilor pentru care se aplică aceste prevederi, avem o problemă serioasă. Cu atît mai mult cu cît vorbim despre o desfășurare începută, potrivit RFI, în vara acestui an.

Cédric Perrin, președintele comisiei pentru afaceri externe, apărare și forțele armate din Senatul francez, a declarat pentru RFI că o asemenea misiune convențională nu poate fi ascunsă în spatele secretului apărării și că informarea Parlamentului este o obligație constituțională.

Aici se află adevărata bombă politică. Nu faptul că Franța ajută Ucraina, lucru cunoscut și asumat public, ci posibilitatea ca președintele și guvernul să fi decis desfășurarea unor militari într-o țară aflată în război fără să respecte procedurile de informare și control parlamentar. Într-o Franță în care Macron este deja contestat, iar alegerile prezidențiale din 2027 se apropie, subiectul poate deveni un cadou nesperat pentru opoziție. Marine Le Pen și Jordan Bardella nu vor trebui să inventeze prea multe argumente. Vor avea la dispoziție o întrebare simplă: cine i-a dat lui Macron dreptul să angajeze militar Franța, fie și într-o formă soft, fără să explice Parlamentului ce face?

Iar extrema dreaptă nu va fi singura care va exploata situația. Stînga radicală, gaulliștii, suveraniștii și chiar o parte dintre parlamentarii de centru-dreapta pot cere explicații. Pentru că problema nu este dacă susții sau nu Ucraina, ci dacă un președinte poate lua asemenea decizii fără control democratic.

Există însă o posibilitate care schimbă complet perspectiva asupra dezvăluirii. Ce-ar fi dacă informația nu a scăpat accidental, ci a fost lăsată să iasă la suprafață chiar de cercuri apropiate de Emmanuel Macron? Să ne uităm la situația președintelui francez. Se apropie de finalul celui de-al doilea mandat, nu mai poate candida pentru un al treilea și știe că succesiunea sa poate aduce la Élysée o administrație cu o orientare radical diferită în privința Ucrainei. (Nici pe Cioloș nu se mai poate baza, că tocmai a ratat șefia francofoniei, am spune, dacă am fi malițioși)

Marine Le Pen și partidul său au anunțat că, dacă vor ajunge la putere, intenționează să reducă sprijinul financiar acordat Kievului. Așadar, Macron are toate motivele să fie preocupat de moștenirea sa politică și de felul în care va fi judecată implicarea Franței în războiul din Ucraina. În această logică, dezvăluirea ar putea avea o funcție de comunicare strategică. Macron ar putea dori să lase impresia unui președinte care nu s-a limitat la discursuri, fotografii alături de Zelenski și declarații despre securitatea europeană, ci a făcut efectiv ceva pentru Ucraina, asumîndu-și riscuri politice și militare. Un fel de erou discret, care a acționat în culise, fără să transforme fiecare operațiune într-un spectacol televizat. Iar acum, cînd mandatul său se apropie de sfîrșit, povestea începe să iasă la lumină.

O asemenea strategie ar avea mai multe avantaje. Ar transmite Moscovei că Franța este mai implicată decît se știe public, ar consolida imaginea lui Macron de lider european hotărît și ar pune viitoarea administrație franceză în fața unei realități militare deja construite. În plus, ar putea influența chiar campania electorală. Macron nu va mai fi candidat, dar poate încerca să lase în urmă o moștenire politică pe care succesorii săi să nu o poată demonta fără costuri. Există însă o problemă: eroul discret riscă să fie confundat cu președintele care a ascuns adevărul propriilor cetățeni. Iar în politică, diferența dintre cele două imagini poate fi făcută de o singură audiere parlamentară.

La fel de plauzibil este ca informația să fi fost scursă împotriva voinței președintelui. Într-un aparat militar și politic de asemenea dimensiuni există întotdeauna rivalități, grupuri de interese și oameni care nu sunt neapărat mulțumiți de deciziile conducerii. O asemenea dezvăluire poate proveni din interiorul structurilor militare, din zona politică sau chiar din cercuri care consideră că Macron a mers prea departe în implicarea Franței în Ucraina și ne amintim că Macron a avut deja ciocniri cu generalii de top, în ultimii ani. Dacă cineva a urmărit să-l pună într-o situație dificilă, lovitura este bine calculată.

Președintele va trebui să răspundă la întrebări despre cine a autorizat misiunea, cine a cunoscut-o, de ce nu a fost informat Parlamentul și care este, de fapt, natura implicării franceze. Mai mult, dacă misiunea durează de cîteva luni, nu mai poate fi prezentată drept o improvizație de moment. Avem de-a face cu o structură organizată, condusă de un general, cu un nume de cod, cu proceduri de rotație și cu o logistică proprie, iar asta presupune decizii, ordine și responsabilități. O eventuală anchetă parlamentară ar putea scoate la iveală detalii suplimentare, iar fiecare informație nouă ar putea complica și mai mult poziția Élysée-ului.

Și, ca și cum nu era suficient, azi apare și un Mirage francez în apropierea Kaliningradului, agenția RIA Novosti relatînd despre un avion de vînătoare francez Dassault Mirage 2000D, despre care susține că a survolat zona regiunii Kaliningrad, traversînd spațiile aeriene ale Lituaniei și Poloniei. Trebuie privită cu prudență această informație, dar asocierea celor două informații poate produce un efect politic interesant.

Nu putem spune că cele două evenimente fac parte din aceeași operațiune, dar ele ilustrează o realitate: Franța este tot mai prezentă în ecuația militară de pe flancul estic al NATO, iar Moscova urmărește cu atenție fiecare mișcare. Rusia va exploata, aproape sigur, informația. Kremlinul poate prezenta prezența militarilor francezi drept dovadă a implicării directe a NATO în conflict, chiar dacă misiunile descrise de RFI sunt necombatante.

Una peste alta, ceea ce s-a întîmplat astăzi poate deveni un moment de cotitură pentru ultimul an al lui Emmanuel Macron la Élysée. Poate că președintele vrea să plece ca un erou discret. Poate că cineva vrea să-l facă să plece cu o ultimă mare controversă. Sau poate că ambele lucruri se întîmplă simultan, într-un joc politic în care nici măcar cei care au aprins fitilul nu mai controlează explozia.

Un lucru este cert: în Franța, campania prezidențială din 2027 tocmai a primit un subiect de proporții. Iar Emmanuel Macron riscă să descopere că ultima sa mare operațiune politică nu se desfășoară la Kiev sau la Moscova, ci chiar la Paris, unde adversarii săi au primit muniția pe care nici nu mai sperau să o găsească.

Bogdan Tiberiu Iacob

„ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei”, de Al.Florin Țene


În anul 2025, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca a apărut volumul „ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei”, al distinsului scriitor și jurnalist Al. Florin Țene, președinte al Ligii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru corespondent al Academiei Americane Române (A.R.A ), membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.

Îmbinarea acestor calități și responsabilități îi definesc la superlativ harul și abilitățile de scriitor și jurnalist, ceea ce ne invită și ne îndeamnă să acordăm atenția cuvenită cărții.

Citind titlul volumului, cred că unii cititori se vor întreba: oare e posibil așa ceva? și cum se poate realiza? Aflăm răspunsul clar și răspicat exprimat de însuși autorul cărții, care susține cu argumente concrete că jurnalismul este artă întrucât ziariștii: „Acești oameni nu au privit gazetăria ca simpli meseriași ai cuvântului, ci ca pe o vocație. Ei au știut să împletească luciditatea observației cu forța expresiei artistice, transformând articolele lor în adevărate documente de cultură.” (Al. Florin Țene, Cuvânt înainte (al cărții), p. 5)

Se spune că filosoful și matematicianul grec Pitagora (d. anii 490 î.Hr) nu ar fi scris nimic, însă îndemnul său: „Nu spune puțin în vorbe multe, ci mult în vorbe puține.”, mă duce cu gândul la geneza presei. Originea ideii de presă are rădăcini adânci, străvechi. A apărut în Peninsula Italică, în anul 59 î.H. și a evoluat în decursul istoriei omenirii. A fost legată indisolubil de apariția tiparului (descoperire atribuită germanului Johannes Gutenberg (1398-1468) și folosirii cernelurilor pe bază de ulei.

Evoluția și rolul presei parcurge un drum paralel cu cel al cărții tipărite.

Presa cunoaște o dezvoltare rapidă în întreaga lume. În secolul al XVII-lea, cronicarii români: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin…, apoi în secolul al XVIII-lea Dimitrie Cantemir ș.a. manifestă un interes intens și nemărginit pentru presa străină. Treptat, presa s-a dezvoltat și în țara noastră prin contribuția unor intelectuali marcanți, scriitori renumiți, care au devenit adevărați jurnaliști.

În cartea sa, Al. Florin Țene prezintă mari personalități ale jurnalismului și literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până în zilele noastre. A selectat cu atenție sporită nume reprezentative: Ion Heliade Rădulescu (întemeietorul presei românești), Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Constantin Rădulescu-Motru, Pamfil Șeicaru, Felix Aderca, Nichifor Crainic, Iosif Vulcan, Constantin Graur, Pamfil Șeicaru, Mihail Saboveanu, Geo Bogza, Octavian Paler, Petre Țuțea, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Doru Dinu Glăvan, Ilie Serediuc, Theodor Damian, Ionuț Țene, Nicolae Băciuț, Ionel Marin…

Analizând fațeta artistică, literară a jurnalismului, autorul străbate cu determinare trei secole, pătrunde în interiorul vieții culturale și descoperă esența scrierilor publicistice și literare. 59 de biobibliografii și cu a autorului 60, alcătuiesc un documentar inițiatic, captivant și accesibil oricui dorește să descopere istoria jurnalismului, evoluția și importanța lui. Argumentează logic și realist pe bază de documente că cei menționați în cartea sa sunt în același timp scriitori și publiciști.

În ultimele decenii ne confruntăm cu o explozie copleșitoare de informații venite sub diverse forme și prin varii canale. Jurnalismul s-a extins, de la cuvântul scris în publicații periodice și cărți la modul auditiv (radio) și la cel vizual (televiziune). În atare situație este nevoie acută de lucrări colective în acest domeniu prin care să se prezinte o gamă cât mai largă a slujitorilor presei, o hartă cât mai exactă și completă a vieții și activității acestora și a lucrărilor prestigioase. Volumul „ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei” vine în întâmpinarea acestei nevoi de informare și cunoaștere.

De obicei, asemenea lucrări se realizează de un colectiv de specialiști în domeniu. Este o activitate de cercetare asiduă, necesită studiu și analiză coerentă a unor personalități din domeneniul propus a fi subiectul lucrării. Este o „muncă de Sisif”, pe care Al. Florin Țene și-a asumat-o, rostuind-o inteligent în formatul unor biobibliografii. O asemenea lucrare nu poate fi exhaustivă, ci întotdeauna apar informații noi. Desigur că, noi, cititorii nu-l „osândim” pe autor, așa cum a procedat Zeus cu Sisif; dimpotrivă, conștienți de greutatea muncii, de truda laborioasă întreprinsă, îl felicităm cu toată sinceritatea deoarece, prin cartea sa a reușit să surprindă esențialul, să-l discearnă și să-l despartă de secundar, promovând doar valorile autentice

Volumul este un dicționar al scriitorilor – jurnaliști și al jurnaliștilor – scriitori români. Oferă o imagine de ansamblu, fidelă și detaliată a publicisticii literare românești, un domeniu dintre cele mai reprezentative ale gândirii și creației literare naționale; după părerea autorului adevărată ARTĂ.

Așa cum am precizat, cartea este o lucrare cu caracter biobliografic și nu de critică literară. Dacă autorul emite judecăți de valoare, evaluări subiective, aprecieri elogioase ori critice a folosit un material faptic în toată cuprinderea sa și cu desăvârșită exactitate, ceea ce creează și reflectă imaginea spirituală, culturală, literară a personalităților incluse în volum. Autorul, un cercetător dedicat subiectului și temei propuse semnalează din plin și cu acuratețe meritele fiecărui nume.

Poate unii se întreabă, la ce bună atâta trudă? Răspunsul este simplu: volumul este o remarcabilă lucrare de înștiințare, un foarte util instrument de educație și formare a tineretului (și nu numai) pentru a deveni fini observatori a tot ceea ce se întâmplă în societate (bun și mai puțin bun) și să ia atitudinea corespunzătoare la timpul potrivit. Doar astfel putem evolua fiecare în parte și societatea în ansamblul ei.

Citind cartea, este lesne de surprins și de înțeles că în aria literaturii și ziaristicii, în decursul timpului au existat și există iluștri gazetari ai presei românești trăitori în țară ori în diaspora românească. Percepem și ne bucurăm azi de un ecou puternic al culturii naționale, al presei și literaturii române în interiorul țării și în străinătate. Consider cu sinceritate că acest volum este o istorie jurnalistico-literară asemenea unei livezi cu pomi roditori, în care răsună triluri armonioase în tonurile autentice ale păsărilor care știu să glăsuiască frumos și bine, indiferent de vremuri. Este o îmbinare de itinerarii biobibliografice, care mai de care mai luminoase, mai spectaculoase, mai atrăgătoare și demne de toată admirația.

„ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei” este o fidelă prezentare a unor imagini vii ale scenei românești unde ființează și se manifestă vânjos literatura și jurnalismul. Păstrează cu însuflețire atmosfera epocii, fizionomia ei ideologică, orientările estetice, gustul publicului, caracterul concret, proaspăt al luptei de opinii, raporturile dintre cultura națională și cea universală. În opinia autorului, presa și literatura nu sunt imperii separate, fiecare dorind să dețină puterea, predominanța și să stăpânească arta creației. Sunt două entități prietene, în deplină frățietate, punând umărul la dezvoltarea scrisului creativ. Niciuna nu are complexul inferiorității și nici infatuarea supremației abuzive.

Apariția acestei lucrări este un prilej fericit de cunoaștere a unor informații benefice, de dobândire a unei înțelepciuni care să ne călăuzească spre buna înțelegere a vieții. În paginile sale se răsfrânge, ca într-o oglindă nepieritoare, chipul epocii în varii ipostaze ale profilului spiritual al poporului român.

Mulțumim scriitorului și ziaristului Al. Florin Țene. Prin lucrarea domniei sale descoperim și cunoaștem scriitori și publiciști, edituri și tipografii, circulația cărților și publicațiile periodice (ziare și reviste), uniuni, ligi, societăți și grupări literare și jurnalistice. Parcurgând pagină cu pagină, ai impresia că ești într-o călătorie prin întreaga cultură, literatură și publicistică românească în evoluția sa. Ai senzația unei lumi vii, active în care actorii literari și din presă își confruntă între ei ideile, idealurile și gusturile estetice. Un admirabil joc al minții și sufletului creatorilor de frumos și interesant. Acesta a fost și scopul mărturisit al autorului: „Prin evocarea acestor mari personalități, am dorit să fixez în conștiința publică ideea că presa, atunci când este făcută cu vocație și dragoste de adevăr, nu rămâne doar un ecou al clipei, ci devine parte integrantă a patrimoniului spiritual al națiunii.” (Al. Florin Țene, Cuvânt înainte (al cărții), p. 6)

Îl felicităm pe vrednicul și talentatul autor și vă îndemnăm, dragi români, să citiți cartea „ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei” pentru că „A citi înseamnă a cugeta împreună cu altcineva, a înțelege gândirea altuia și a intui gândirea pe care el ne-o sugerează, conformă sau contrară lui.” (Emile Faguet – Arta de a citi, Buc., Albatros, 1973, p. 145)

 Vasilica Grigoraș

AUR conduce în preferințele alegătorilor, dar PSD recuperează terenul pierdut

 


În ultimul sondaj realizat de INSCOP, PSD urcă puternic în opțiunile de vot după preluarea guvernării, avansul fiind de aproximativ șase puncte procentuale și provenind, cel mai probabil, din revenirea în rândurile alegătorilor acestui partid a unor votanți ce optaseră în ultimul timp pentru AUR.
Transferul în sens invers de alegători, de la AUR la PSD, se observă, de altfel, în procentele pierdute de AUR, formațiune intrată, pentru prima dată în ultimul an și jumătate, pe cădere. Este, așadar, o revenire a simpatizanților social-democraților, la partidul preferat în mod obișnuit.
„Încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au produs efecte semnificative asupra intenției de vot pentru partide. AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%.
Corelat cu această scădere a AUR, PSD crește cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democrații recuperează o parte dintre votanții pierduți în favoarea AUR.
Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate. În ce măsură această creștere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creștere puternică similară în mai 2026, după moțiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică.
Testarea, în premieră, a intenției de vot pentru o alianță formată din PNL și USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenție de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potențial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziție față de acest proiect major de construcție politică”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Intenția de vot pentru alegerile parlamentare:
• AUR: 34.6% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 39.7% în septembrie 2026, 38.2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai).
• PSD: 24.6% cu PSD (față de 18.7% în septembrie 2026, 17.5% în mai 2026, 20.1% în aprilie, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie 2025, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai).
• PNL: 15.1% cu PNL (față de 16.3% în septembrie 2026, 20.3% în mai 2026, 15.5% în aprilie, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie 2025, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai).
• USR: 11.9% cu USR (față de 9% în septembrie 2026, 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).
• UDMR: pentru UDMR ar vota 3.9% din alegători (față de 5.5% în septembrie 2026, 5% în mai 2026, 4.3% în aprilie, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie 2025, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

C.L.

Festival Internacional de Poesía/Festivalul Internațional de Poezie Getafe

 


Vă invităm să vă lăsați purtați în această călătorie de introspecție, frumusețe celestă și regăsire a esenței celei mai pure a sentimentului.

Bun venit, Victoria Dutu, în marea familie a FIPNSG 2027! 🇷🇴🤝🇪🇸

#FIPNSG2027 #FestivalNichitaStanescu #VictoriaDutu #OMieDePoeziiDeDragoste #CapriorulMeuAlbastru #PoezieContemporana #GetafeMadrid #LiteraturaRomana #CulturaSiPoezie

Poesis - Adrian PĂUNESCU

 


LE PERDANT PARFAIT


Cioloș Julien a mai bifat un rateu. Tot pe banii noștri! Pentru că loaza face ce face și rămâne periodic șomer, s-a găsit un nou motiv ca România să arunce cu bani ca să aibă și bugetarul "de dreapta", un serviciu.

Nicușor Dan însuși s-a deplasat în Cambodgia pentru a convinge guvernele francofone că inutilul fără profesie și fără loc de muncă e exact ce le trebuie. Malchance!
„Csalas" a mai bifat un eșec. Dacă mam'mare, mămițica și tanti Mița nu-i găsesc acestui Goe altă sinecură, abia peste un an repetentul mai poate să tragă un nou loz. Noi rămânem cu banii dați și cu șomerul pe cap.

(Șerban Nicolae)

„Mărturii maramureșene”, nr. 28–29/2026. De la Cetatea Chioarului la poezia de azi

A apărut numărul dublu 28–29/2026 (Anul VIII), ediția de toamnă–iarnă, al revistei „Mărturii maramureșene”. În cele 143 de pagini ale sale, revista de cultură, tradiție și atitudine civică aduce împreună studii de istorie, cronici literare, poezie, evocări și articole despre viața comunităților. Publicația este editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Asociației Ars Vivat, iar această ediție apare cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al orașului Ulmeni.

Am ales Cetatea Chioarului pentru copertă fiindcă ruinele ei pun o întrebare care străbate peste timp: ce păstrăm din patrimoniul primit și cum îl facem cunoscut celor care vin după noi? Studiile de istorie ne ajută să înțelegem ce merită păstrat, iar proiectele locale arată cum poate intra acest patrimoniu în viața comunității de azi.

Prof. Mircea Botiș și pr. Radu Botiș semnează studiul „Vasile Lucaciu și mișcarea memorandistă”, care urmărește rolul preotului în afirmarea drepturilor românilor din Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași zonă de interes, prof. Olimpia Mureșan scrie despre „Istoria reală a Ardealului”, iar Gheorghe Pârja readuce în atenție moștenirea Gojdu. Un material consacrat folcloristului Pamfil Bilțiu evocă munca de cercetare și de consemnare a tradițiilor maramureșene.

Cetatea Chioarului, motivul ales pentru copertă, revine în paginile revistei prin materialul care prezintă perspectiva prof. Dan V. Achim asupra valorificării turistice a cetății. Zenovia Zamfir propune un itinerar prin Maramureș în articolul „Cu oameni dragi prin Maramureșul drag”, iar Alexandru Ruja abordează relația dintre credință, istorie și viața bisericilor maramureșene.

Prof. Ana-Cristina Popescu scrie despre absență și libertate interioară în poezie. Radu Botiș se oprește asupra prozei lui Ioan Andreica, cunoscut cititorilor ca Nelu Andreica, iar Gelu Dragoș prezintă volumul „Pagini de conștiință. Ziariști și scriitori”, de Al. Florin Țene și semnează un articol despre meditația poetică în scrierile lui Radu Botiș. Prof. Olimpia Mureșan citește din perspectivă critică volumul „Taina poruncilor”, Angela Simionca urmărește destinul literar al lui Vasile Muste, între Maramureș și Spania, iar Lidia Vianu semnează un Semnal editorial.

Rubrica POESIS reunește versuri de Radu Botiș, Ileana Nemeș-Pop, Djamal Mahmoud, Valentina Moroșanu, Lucia Steffens, Nina Lavric, Lucia Virginia Pop, Vasile Bele, Marin Moscu și Ștefan Aurel Drăgan. Viața literară este consemnată și prin paginile dedicate celei de-a 53-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, premiilor Cărțile Anului 2026 și Concursului Național de Creație Literară „Fascinația Mării”. Remus B. Mineață scrie despre întâlnirile culturale de la Focșani și despre ecoul lor în țară și în comunitățile românești din străinătate.

Florica Bud îl evocă pe poetul Vasile Morar, iar Radu Botiș îi dedică lui Octavian Butuza un portret în rubrica Remember. Pr. Dan D. Gîrjoabă reconstituie destinul episcopului Emilian Birdaș, într-un articol care pune în lumină și împrejurările dificile ale unei epoci din istoria Bisericii. Prezentarea Parohiei Ortodoxe Chelința aduce în atenție viața unei comunități locale, iar articolul despre revista „Lumină Lină” urmărește felul în care o publicație românească din New York păstrează legătura dintre cultură, limbă și credință.

Subiectele de actualitate au, la rândul lor, un loc distinct. Camelia Gherheș analizează presiunea exercitată asupra copiilor atunci când îmbrăcămintea devine criteriu de acceptare în grup. Lucreția Berzintu semnează articolul „Inima, între medicină și stil de viață”.

Redacția consemnează proiectele de dezvoltare ale orașului Ulmeni, iar Grupa Chioar prezintă un proiect socio-educativ în care copiii exersează și cooperează în spiritul credinței.

 Georgiana Maria Botiș

CĂTRE CONDUCEREA SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ „DR. CONSTANTIN OPRIȘ” BAIA MARE


Vreau să îmi exprim profunda indignare și nemulțumire față de lipsa de profesionalism, empatie și responsabilitate de care ați dat dovadă în cazul unui pacient!!
Este inadmisibil ca un om operat de tumoră, aflat într-o situație medicală delicată, să fie trimis să își caute singur unde să facă un RMN, în afara spitalului, în loc să i se ofere sprijinul și investigațiile necesare în cadrul unității medicale, dacă acestea pot fi efectuate acolo.
Vă întrebăm: acesta este modul în care vă respectați și vă tratați pacienții? Un om care a trecut printr-o operație atât de grea trebuie acum să umble pe drumuri, să caute clinici și să găsească singur unde să își facă investigațiile? Unde este empatia? Unde este responsabilitatea personalului medical? Unde este respectul față de un pacient care are nevoie de îngrijire și sprijin, nu de alte drumuri și umilințe?
Pacienții nu vin la spital de plăcere! Vin pentru că au nevoie de ajutor, iar datoria unui spital este să le ofere îngrijire, îndrumare și soluții, nu să îi lase să se descurce singuri atunci când sunt vulnerabili.
Solicităm explicații clare din partea conducerii spitalului cu privire la această situație și la motivul pentru care pacientul a fost trimis să își facă RMN-ul în afara spitalului.
Este timpul să înțelegeți că în spatele fiecărui pacient se află un OM, o familie și multă suferință. Demnitatea și respectul față de pacienți nu ar trebui să fie opționale!
Ne dorim respect, profesionalism și responsabilitate, nu indiferență!

Paul BESENYEI

Cum te împuști singur în piciorul de lemn ca să te și doară…

Nime’ ca noi. Avem un talent fabulos în a ne împiedeca singuri, cu un talent ce merita aplicații mai benefice, zicem. Primul cuvânt, despre președinte. Am văzut părerea unui psihiatru avizat care citindu-i limbajul corporal a dedus că…”nu e bine”, ori că e prizonier. Noi nu-l vom jigni, doar îl rugăm, când mai iese pe sticlă, să ridice ochii în cameră, să ne facă un semn. Bine, inutil, și-a păpat încrederea poporului mai iute decât președintele călător/dulap, poate face semne și cu limba-n cerul gurii, degeaba. Da’ să știm, să ne arate că e păpușă pusă-n fereastră, să pară țara condusă. Vorba Internetului haios, cică „în limba bătrână, N.D. vine de la Nemărginita Dezamăgire”.

Și nu, nu apărăm jurnalistul obraznic, deși vremurile o cam cer. Obrăznicia. Dar așa ceva face Donald, suspendare de acreditare la jurnalist. Apropo, uitați-vă razant la fluxurile de știri, ați observat ceva? De la Erdogan la …al nostru Marian Neacșu, se îmbracă în costum albastru închis sau negru, cu cravată roșie, a la Trump. O declarație? Tot semiotică? „Noi, președinții”? Cât despre „președinți”, nu cel ales ci epigonul lui, George, s-a făcut de… sfânta minune, ca să nu folosim cuvinte grele să ne dea afară sau să ne treacă pe liste negre. Are datorii de 12 milioane de lei adică peste 2 milioane de euro la câțiva „babani” și întrebat, zice: „Cineva a dorit să-mi facă rău”. Adică… de vină e creditorul? Că ți-a dat? Tu, rușinat, i-ai luat, dar nu ești de vină, decât dator vândut. Rețineți, puneți accentul unde trebuie. Cât despre patriotism și eficiență, o analiză academică publicată în revista Polis spune că partidul dânsului e profund ineficient, a îndeplinit doar 17,66% din promisiunile electorale. Iar în parlament, nu a transformat nicio inițiativă legislativă în lege promulgată, cu tot sprijinul celorlalte două partide naționaliste. Nici una! Cu 125 de parlamentari.
În paralel, noul Guvern pare că e condus de cel ce se tot schimonosea, brusc se comportă imperial, destins, superior, dă ordine și linii de urmat. „Peste 100 de entități ale statului vor dispărea. Am cerut vicepremierului Neacșu să nu aibă milă”. Brrr, ne ia cu fiori. De mila lui/lor. E și o veste bună însă, a pornit hora compensărilor, ce ar trebui făcută periodic dar constant: guvernul deblochează plata restanțelor primărilor către furnizori prin compensarea datoriilor firmelor cu pricina către ANAF. Simplu, firesc.
În fine, poporul. Pentru că țara asta nu e făcută doar din politicieni și lideri, mai sunt și oițele. Și poporul nostru se împușcă cu talent în picior, să-l doară, să vadă cum e. N-a făcut o grevă fiscală ca sârbii, n-a ieșit în stradă decât adus cu autocarele, pentru un sandwich și bani de buzunar. N-a boicotat un supermarket să-l lase cu 5% vânzări până își revine din cascada creșterii prețurilor. A ieșit în stradă cerând aberații, gen eliberarea președintelui „ales” sau „Opriți retrocedările, începeți naționalizările!” Au scos în stradă nu tricolorul găurit, ci steagul de luptă al Rusiei. Cum ar veni, ne cam merităm soarta. Între timp, adjuncta vămii Otopeni sustrage 700.000 de euro din „camera cu probe”. Ministra Mediului (săru-mâna, doamnă) a redeschis urgent cele 7 balastiere ilegale închise de anteriorul ministru. Ministrul Sănătății a debutat prin a se posta de 5 ori/zi și de zeci de ori pe siteul ministerului. Cel de la Muncă, ce țipa să se mărească pensiile, zice că nu se poate, dar a crescut tacit salariul demnitarilor. Iar Poporul tace sau aberează, după caz. Oare să aibă vreo legătură cu locul 1 mondial în topul consumului de alcool, cu 17 litri alcool pur/cap de locuitor/an? Următorul clasat, Georgia cu 14 litri, până și Rusia apare în topul The comparative Index cu doar 10,4 litri alcool. Să aibă?!

Autor: Alexandru RUJA

Sursa: Graiul Maramureșului

Gluma serii - Cât e de grav să copiezi...

 


[Europe Direct Maramures] Dialog cu cetățenii - Europa te ascultă

 

Stimată Doamnă, Stimate Domn,

Centrul EUROPE DIRECT Maramureș vă invită prin prezenta să participați la evenimentul 

                                       Dialog cu cetățenii - Europa te ascultă 

               ANTREPRENORIATUL - O SOLUȚIE SAU O PROBLEMĂ PENTRU JUD. MARAMUREȘ

                  

EUROPE DIRECT Maramureș organizează o dezbaterea publică la care invită autoritățile locale, antreprenorii, organizațiile de sprijin ale antreprenoriatului, firmele de consultanță alături de cetățeni pentru o primă întâlnire pe tema Antreprenoriatului din Maramureș.

Evenimentul este organizat în format online pentru a facilita participarea cât mai largă.

Data Evenimentului: 18 Noiembrie 2026, ora 12:00

Pentru înregistrarea la eveniment link-ul este: https://us02web.zoom.us/meeting/register/-UCazi8WSMi-xozdtmHDjA (înregistrarea este deschisă deja)

După înregistrare veți primi, pe adresa de e-mail utilizată la înregistrare, un mesaj automat generat de platforma Zoom care va conține link-ul pentru participare la eveniment - pe acesta îl veți utiliza în data de 18.11.2026

Agenda evenimentului:

  • 11:45    Deschiderea platformei ZOOM
  • 12:00    Deschiderea evenimentului
  • 12:10    Prezentarea Platformei de implicare civică
  • 12:30    Dezbatere publică pe tema ANTREPRENORIATUL - O SOLUȚIE SAU O PROBLEMĂ PENTRU JUD. MARAMUREȘ
  • 13:00    Închiderea evenimentului

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactați la sediul Fundației CDIMM Maramures, tel: 0262 224870, e-mail: angela@cdimm.org, persoană de contact Angela Mureșan.

Vă mulțumim pentru sprijin și colaborare!

Cu stimă,

Radu BIG

-- 
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul EUROPE DIRECT Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063