Consiliere filosofică pentru persoane care trăiesc angoasa de război

 

Dacă traversați o perioadă de incertitudine, neliniște, teamă sau dezorientare în contextul crizelor actuale determinate de răboaiele din Ucraina și din Iran, vă invit să recurgeți la ședințe de comunicare și consiliere filosofică.

Începând cu data de 7 aprilie 2026, celor care vă confruntați cu stări de vulnerabilitate, vă propun consilierea filosofică drept un spațiu al dialogului, reflecției și clarificării interioare în vederea depășirii angoasei de război sau a neliniștilor aduse de instabilitatea lumii contemporane.

Consilierea filosofică este o practică de dialog care nu înlocuiește consilierea psihologică, psihoterapia sau intervenția psihiatrică, ci propune un alt tip de sprijin, care presupune un demers de înțelegere a neliniștilor, de reflecție asupra sensului, de explorare a valorilor și de regăsire de sine prin clarificarea trăirilor personale în condiții de incertitudine.

Consilierea filosofică se adresează persoanelor care își doresc un cadru de gândire și dialog în care întrebările existențiale să poată fi exprimate, înțelese și sedimentate în răspunsuri menite să ne facă mai bună viața de zi cu zi.

Detalii despre practica mea de consiliere puteți găsi pe pagina mea https://sandufrunza.ro

Dr. Sandu FRUNZĂ

=Sandu Frunză - 60=

La mulți ani, domnule prof. univ. dr. Sandu Frunză!

Date despre poetul Sandu Frunză (n. 17.04.1966, Rodna, Bistrița Năsăud) se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag.111-114.

Dragă domnule profesor Sandu Frunză, vă dorim sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,

președinte,

Florica Bud

Semnificațiile zilei de 17 aprilie 2026

 Evenimente 17 aprilie

69: 

După Prima Bătălie de la Bedriacum, Vitellius a devenit împărat roman.

1080: 

Regele Danemarcei Harald al III-lea moare și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.

1524: 

Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York.

1880: 

S–a înființat Banca Națională a României.

1907: 

În urma fuzionării principalelor grupări conservatoare, Petru P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.

1917: 

S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Românilor din Transilvania și Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino a militat pentru independența Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

1924: 

A luat ființă studioul Metro–Goldwyn–Mayer.

1931: 

La Calcutta, Indiaa avut loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V. Bibescu a fost grav rănit.

1937: 

Apariția personajului de desene animate Daffy Duck.

1942: 

Prizonierul francez de război, generalul Henri Giraud evadează din castelul închisoare Festung Königstein.

1946: 

Siria a obținut independența sa față de ocupația franceză.

1954: 

A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces, Lucrețiu Pătrășcanu.

Lucrețiu Pătrășcanu a fost unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției române între 1944–1948.

1963: 

Compania Ford a lansat mașina Mustang.

1964: 

Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.

1969: 

Alexander Dubček, părintele "Primăverii de la Praga", a fost înlocuit în funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.

1969: 

Shirhan Sirhan a fost condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.

1970: 

Nava spațială Apollo 13, care a suportat un eșec, s-a întors pe Terra în siguranță.

1975: 

Războiul Civil Cambodgian se sfârșește: Khmerii Roșii au preluat puterea la Phnom Penh, instituind cel mai cumplit regim de teroare din sec. XX, care a plasat Cambodgia în umbra istoriei contemporane.

1982: 

Patriația Constituției canadiene in Ottawa prin Proclamația Reginei Elisabeta a II-a, care domină și Canada.

1986: 

Războiul de trei sute și treizeci de ani dintre Olanda și Insulele Scilly s’a terminat.

1991: 

Delegației Parlamentului României s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO).

Celebrări 17 aprilie

1895: 

S-a născut Ion Vinea.

1885: 

S-a născut Isak Dinesen.

1952: 

S-a născut Daniel Silva Perdigao.

1923: 

S-a născut Lindsay Gordon Anderson.

1928: 

S-a născut Cynthia Ozick.

1870: 

S-a născut Ray Stannard Baker.

1953: 

S-a născut Paul Balahur.

1935: 

S-a născut George Balaita.

1955: 

S-a născut Valeriu Butnaru.

1944: 

S-a născut Simona Cioculescu.

1953: 

S-a născut Maria Mailat.

1916: 

S-a născut poeta Magda Isanos - FOTO.

Comemorări 17 aprilie

1790: 

A murit Benjamin Franklin.

1985: 

A murit Dumitru Ion Suchianu.

1945: 

A murit Ion Pillat.

2014: 

A murit Gabriel José García Márquez.

2008: 

A murit Aime Cesaire.

1696: 

A murit Madame de Sevigne.

1896: 

A murit Traian Rafael Radu Demetrescu.

Sursa: Wkipedia

Pot sau nu pot fi atrase companiile aeriene străine pe aeroportul din Baia Mare?

Aeroportul Internațional Maramureș se pregătește de inaugurarea terminalului construit la standarde europene, intrând astfel în rândul „gărilor aeriene” moderne care oferă condiții civilizate călătorilor.

Așadar vom avea aeroport de clasă înaltă dar problema cea mai importantă ce trebuie rezolvată este creșterea numărului de rute internaționale, altfel ni se va potrivi zicala din domeniu cum că am pus și noi „infrastructura înaintea cererii”.

Vestea bună e că se poate rezolva marele neajuns actual, dar nu printr-o singură măsură, ci printr-un mixt foarte clar de strategie comercială, stimulente și marketing inteligent. Spun asta pentru că se știe, companiile aeriene nu deschid rute „pentru că ar fi frumos” sau „pentru că există diaspora”, ele vin doar dacă văd profit predictibil sau risc redus.

Sunt mai mulți factori care contează cu adevărat pentru o companie aeriană. În primul rând este vorba de cererea reală, nu cea estimată, adică nu faptul că avem zeci de mii de maramureșeni care lucrează în afara granițelor, ci câți ar zbura efectiv din Baia Mare, nu din Cluj -Napoca sau Satu Mare, la ce preț, cu ce frecvență. Aici e cheia, mulți pasageri din zona Maramureșului s-au obișnuit să plece sau să sosească pe alte aeroporturi. Va fi nevoie de ceva timp până ce își vor schimba obiceiul.

Urmează costurile aeroportuare. Taxele percepute companiilor trebuie să fie competitive cu cele practicate de aeroporturile din vecinătate. Companii precum Wizz Air sau Ryanair aleg  agresiv aeroporturi cu taxe mici și stimulente pe termen limitat.

Riscul comercial trebuie să fie cât mai scăzut. Companiile vor minimum 75–85% grad de ocupare a fiecărei curse, dacă nu au garanții certe, nu vin că au unde să se ducă, cererea e în creștere peste tot.

Pentru luarea unei decizii atât de importantă, ele prospectează zona, arealul pentru a-și face o estimare corectă asupra resurselor care există pentru a „alimenta” aeroportul cu pasageri. Aici trebuie inclus aproape întreg teritoriul Maramureșului, o parte din nordul Transilvaniei și chiar vestul Ucrainei, zonă care poate deveni importantă după conectarea infrastructurii rutiere dintre cele două țări vecine.

Ce trebuie făcut concret, nu teoretic. Nu prea sunt lucruri noi în acest domeniu, practica standard în Europa înseamnă stimulente financiare inteligente, dar controlate. Nu „subvenții la întâmplare”, ci scheme clare cum ar fi reducere de taxe aeroportuare pe 2–3 ani, bonusuri pentru atingerea unui anumit număr de pasageri, marketing co-finanțat cu compania aeriană.

Într-o discuție avută cu Daniel Buda, directorul aeroportului, și Ionuț Caraba, director dezvoltare, am constatat că se fac încercări concrete pentru atragerea unei companii private de renume în zona low-cost. Evident că țintele vizate sunt Wizz Air și Ryanair pentru că ele au posibilitatea și puterea necesară să deschidă rute spre Italia (Milano, Roma, Bologna), Spania (Madrid, Barcelona), Germania (Dortmund, Memmingen), Marea Britanie (Londra). Dacă se reușește atragerea lor, cu siguranță că vor fi interesate de Baia Mare și alte companii aeriene.

O altă practică europeană și nu numai, este acceptarea unor garanții de risc, fapt ce poate fi esențial în semnarea unor contracte. Unele aeroporturi oferă așa numitul „minimum revenue guarantee”, ceea ce înseamnă că dacă avionul nu se umple la capacitate, autoritatea locală acoperă diferența, în limite stabilite. Ne vine greu să credem dar să știți că fără asta, rutele noi sunt greu de lansat.

Dar nu numai aspectele legate strict de aeroport, companii, autorități sunt importante, mai sunt altele, colaterale să le zicem, fără de care reușita nu este posibilă. Bunăoară nu este suficient că există diasporă maramureșeană, e nevoie ca ea să fie atrasă prin parteneriate active.

Consiliul Județean, primăriile, instituțiile din subordine trebuie să fie implicate în colaborări cu asociațiile din țările unde sunt mulți maramureșeni, cu biserici, cu grupurile locale de pe Facebook cu scopul de-ai convinge să folosească aeroportul băimărean.

Și dacă tot ne batem cu pumnul în piept susținând că nimeni și nimic nu e ca Maramureșul, atunci trebuie gândită o strategie turistică integrată pentru a aduce turiști din afara țării să vadă obiectivele de excepție pe care le avem.

Oferta trebuie „împachetată” în pachete turistice + zbor, promovare internațională în toate ocaziile, colaborare reală cu agenții turistice, influenceri de travel, campanii în piețe externe și multe altele.

Sunt tare multe de făcut. Dar dacă nu faci, totul e pierdut. Cea mai mare greșeală ar fi să stai și să aștepți ca „piața” să vină singură și să se ofere…

PS.Cred că e nevoie de un brand clar pentru aeroport. „Poarta spre Maramureș” sau „Gateway to authentic Romania” (Poarta către România autentică” sună mult mai atrăgător decât „regional”, „internațional”… E doar o părere.

Autor: Grigore Ciascai

Sursa: Redactia 9

3.577 de afișări - MOARA lui GELU - 16.04.2026

 

România, în pragul falimentului economic, moral și demografic. Spre dispariție?!

Reforma lui Bolojan a însemnat să se ia de la săraci și să se dea la bogați. S-au tăiat salariile celor săraci ca să ajungă bani pentru clientela de partid, pentru pensii speciale și pentru cumulul veniturilor la pensionarii speciali și la magistrați. Abia peste 15 ani magistrații se vor pensiona ca ceilalți români, iar securiștii și polițiștii au rămas cu pensii la 45 de ani, unice în Europa, pentru ca apoi să lucreze tot la stat. Inclusiv reformele în administrația locală au însemnat doar să se ia bani de la cei fără carnet de partid ca să ajungă la cei cu carnet de partid sau cu carnet de la servicii.

Totodată, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) beneficiază de salarii și sporuri substanțiale, având un salariu de bază de peste 47.000 de lei (aprox. 9.232 de euro) și sporuri ce includ: spor de stres/supliment: 11.768 de lei (aprox. 2.300 de euro), reprezentând 25% din salariu; spor de confidențialitate: 2.354 lei (aprox. 500 de euro). Aceste sporuri contribuie la un venit lunar total care depășește semnificativ salariul de bază. În ciuda crizei economice, CCR nu a aplicat măsuri de austeritate și a menținut nivelul veniturilor. Judecătorii nu sunt afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat aceste măsuri la nivel general. Unii judecători cumulează salariile cu pensii speciale consistente, precum Cristian Deliorga (aproximativ 68.700 lei lunar) și Mihaela Ciochină (aproximativ 34.000 lei lunar). Doar trei judecători nu beneficiază de pensii speciale, ceea ce ridică întrebări privind echitatea sistemului. Aceste informații apar într-un context de deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, generând discuții despre necesitatea reducerii cheltuielilor și optimizării resurselor publice. Veniturile judecătorilor CCR continuă să atragă atenția, evidențiind diferențele dintre așteptările publice și realitatea financiară a instituțiilor statului.

Subliniez că datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 229,9 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În detaliu, datoria pe termen lung a atins 182,5 miliarde de euro, cu o creștere de 1,2% față de sfârșitul anului 2025, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut la 47,4 miliarde de euro, reprezentând o diminuare de 1,5%. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 12,9%, în scădere de la 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,7 luni, față de 6,0 luni la sfârșitul anului anterior. De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat în raport cu rezervele valutare, a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% în decembrie 2025. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie–februarie 2026, mai mic decât deficitul de 3,6 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Deficitul pe balanța bunurilor a scăzut cu 932 milioane de euro, în timp ce balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 225 milioane de euro. În ceea ce privește investițiile directe ale nerezidenților în România, acestea au crescut la 1,128 miliarde de euro, comparativ cu 854 milioane de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Participațiile la capital au totalizat 1,180 miliarde de euro, iar creditele intragrup au marcat o valoare netă negativă de 52 milioane de euro. Tăierile lui Bolojan au dus la criză, nu la relansare.

Producția industrială din România a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni ale anului 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada 1 ianuarie–28 februarie 2026, producția industrială a scăzut cu 2,6% ca serie brută și cu 2,5% după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În februarie 2026, față de luna precedentă, producția industrială a avut o creștere de 9,3%, însă analiza pe mai lungă durată relevă tendințe îngrijorătoare. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 4,4%, iar industria extractivă a scăzut cu 2,7% în primele două luni ale anului. Pe de altă parte, sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a cunoscut o creștere de 7,6% în aceeași perioadă, comparativ cu anul anterior. Când se compară februarie 2026 cu luna corespunzătoare din anul precedent, s-au observat scăderi în industria extractivă (-3,5%) și în industria prelucrătoare (-2,8%), deși sectorul energetic a crescut cu 4,5%. Aceste date reflectă provocările cu care se confruntă economia românească, evidențiind dificultățile din sectorul industrial și necesitatea unor măsuri adecvate pentru a stimula creșterea și a stabiliza economia.

Datoria externă a României se apropie de 230 de miliarde de euro, după o creștere de 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului 2026, conform datelor recente publicate de Banca Națională. Datoria pe termen lung constituie 182,5 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt se ridică la 47,4 miliarde de euro. În acest context economic complicat, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, subliniază necesitatea continuării măsurilor de consolidare fiscală, mai ales în lumina noului șoc energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Dăianu avertizează că o posibilă blocare a strâmtorii Ormuz ar putea afecta sever prețurile combustibililor și ale altor bunuri, iar daunele aduse infrastructurii energetice din regiune sugerează că nu se va reveni rapid la prețurile anterioare. De asemenea, el menționează că datoria publică a României se află în jur de 60% din PIB, o creștere semnificativă față de 39% în 2019, devenind o vulnerabilitate majoră pentru economia națională în contextul costurilor de împrumut tot mai ridicate. Astfel, consolidarea bugetară devine o prioritate pentru a menține datoria sub control și a asigura stabilitatea economică pe termen lung.

Conform proiecțiilor demografice realizate de Eurostat, România își va pierde aproape un sfert din populație până în anul 2100, estimându-se că va avea aproximativ 14,4 milioane de locuitori, în scădere cu 4,6 milioane de persoane față de cei 19 milioane prognozați pentru 2025. Clasa de mijloc dispare în România, iar greul reformelor îl duc tot cei săraci, care au fost afectați de măsurile lui Bolojan, nu cei bogați și cei din sistemul care ne conduc de 35 de ani. S-au făcut tăieri, au avut loc reduceri, dar cheltuielile au crescut în bugetul de stat pentru că nu s-a tăiat la clientela de partid și la privilegiații din sistemul corupt care conduce România. Într-o țară în care reforma lui Bolojan a însemnat să se ia bani de la mame — de la indemnizații pentru creșterea copilului, de la burse pentru elevi — pentru a se da clientelei de partid, securiștilor, pensionarilor cu cumul și magistraților, este clar că ne aflăm într-o iarnă demografică și suntem pe cale să dispară ca popor. Suntem singura țară în care nu există un proiect de sprijin economico-social al natalității. Mai mult, părinții cu peste trei copii sunt pedepsiți prin impozite și prețuri mai mari pentru veniturile care se împart la mai mulți. Grindenii, Bolojenii, Friții și toată clasa politică post-decembristă, cu opacitatea pecuniară a serviciilor secrete, nu au înțeles că consecința politicilor lor greșite va duce la dispariția României ca stat — politic, economic și demografic. Cine le va mai plăti pensiile si salariile nesimțite celor din clasa supra-pusă de privilegiați? Nimeni. Poporul român este epuizat. Asistăm la falimentul total al țării, cu complicitatea guvernelor post-decembriste, clasei politice și a serviciilor secrete ignorante. Datori vânduți, cei puternici ne vor arunca la „câinii războiului” și dezmembrării. E nevoie de o resetare totală și dureroasă ca să nu disparem ca națiune si țară. Cine ne va mai salva?

Ionuț Țene

Nu mai trebuie să vă prefaceți…

de Adriana Stoicescu

După Înviere Luminile s-au stins, Lumina a fost pusă la păstrat, până la anul. În biserici miroase a lumânări stinse şi rest de tămâie.

Gata, nu mai trebuie să vă prefaceţi! Tipul a înviat, puteţi redeveni voi, răi şi meschini şi infatuaţi până la implozie. Şi atotştiutori şi superiori celor fără dinţi,

Credinţa de raft, poleită şi duduind de texte biblice, şi-a făcut datoria, aţi convins-o pe vecina de la 4 că sunteţi buni creştini. Puteţi să o înjuraţi, din nou, în voie.

Puteţi să nu mai daţi pe acasă, că vă scoate din minţi mama, cu obsesiile şi poveştile ei despre cât de greu a fost cândva, când voi nici în proiect nu eraţi. Puteţi să vă reapucaţi de minţit şi înjurat, de aruncat cu lături în capul celui care are altă opinie.

Am devenit experţi în manipulare, de ce nu am fi şi în prefăcătorie? Durează doar câteva zile pe an, nu e greu. Apoi ne putem întoarce la şi în noi, cei adevăraţi.

Marea ruptură nu mai este între generaţii, căci, parcă, niciodată distanţa nu a fost atât de mare între noi şi ei, între unii şi alţii, între cei buni şi ceilalţi. Marea fractură, completă, este în noi, în sufletul fiecăruia.

Între om şi Imaginea Lui din om. Dumnezeu cel Înviat nu a devenit doar nefrecventabil, ci o pată pe obrazul fin al omului modern, o mare ruşine, o cale sigură de excomunicare din lumea bună.

A devenit indecent să crezi, aşa că dăm sonorul pe mut la vocea Lui Dumnezeu din cap şi inimă şi ne lăsăm purtaţi de urletele urangutanilor upgradati, cu mici interludii, de Paşte şi Crăciun. A trecut chinul zilelor în care trebuie să ne prefacem că vrem, că putem să Îl înţelegem.

Oricum, o noapte trece repede, apoi ne aruncăm fericiţi între hălcile de carne, în sticlele de vin căci dacă tot sărbătorim, măcar să o facem cum trebuie, nu-i aşa?

E trist cât de jos am ajuns, să transformăm credinţa într-o paranghelie cu accente de teatru absurd, în care Joi suntem experţi în Împărtăşanie, Vineri plângem spăşiţi la o Cruce despre care nu pricepem ce rost a avut, Sâmbătă ne punem măştile de viitori fericiţi, iar Duminica urlăm pe străzi Hristos a înviat, cu gândul la ouăle şi şunca fiartă, bine a făcut că a înviat, dar hai, la masă, nu uitaţi să vă îndopaţi până crăpaţi, 112 e aici, UPU e deschis 24 de ore, dă-i dracului de doctori, să muncească, de aia îi plătim, hai, când ne-o fi mai rău ca acum să ne fie, bine c-a înviat….

Acum e întuneric în biserică. A înviat şi e, din nou, singur. Nu mai aleargă nimeni spre El, dar e obişnuit.

Câteva babe rătăcite, doritoare de veşnicie, Îi mai tulbură liniştea, cu rugăciuni absurde, fără a avea la bază lecturi obligatorii din Marii Sfinţi, dar nu cred că pentru El contează.

Voi, bucuraţi-vă de noul telefon. Mai beţi un latte în Unirii, mai priviţi cu dispreţ tot ce vă aminteşte de credinţă, sigur aveţi dreptate, e obositoare şi inutilă şi spălătoare de creieri deschişi spre nou şi schimbare.

Liniştiţi-vă, a trecut, mai e mult până la Crăciun, e obişnuit să stea singur. Bucuraţi-vă de viaţă, Viaţa nu există, pentru că aşa aţi decis voi.

Dar, dacă, totuşi…

Planuri individualizate de invatare pentru fiecare elev, dupa Evaluarile nationale

 

Incepand cu anul scolar 2025-2026, cadrele didactice sunt obligate sa intocmeasca planuri individualizate de invatare pentru fiecare elev, dupa Evaluarile nationale de la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Masura este prevazuta in Metodologia aprobata prin Ordinul Ministrului Educatiei nr. 6405/2025.

Spre deosebire de anii trecuti, cand elaborarea planurilor de invatare era lasata la decizia invatatorului/profesorului de la clasa, acum rezultatele evaluarilor de la clasele mici vor fi urmate de elaborarea unor planuri personalizate de invatare, care sa raspunda nevoilor reale ale fiecarui copil.

 Astfel, conform documentului oficial, dupa centralizarea rezultatelor la aceste evaluari nationale (EN II, EN IV, EN VI), cadrele didactice au obligatia sa elaboreze planuri individualizate de invatare. Acestea trebuie sa coroboreze scorurile obtinute la evaluarea nationala cu observatiile zilnice de la clasa si cu intregul parcurs educational al copilului.

 Prevederea este clara in Metodologia de organizare si desfasurare a evaluarilor nationale la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a pentru anul scolar 2025-2026, aprobata prin Ordinul Ministrului Educatiei nr. 6405/23.09.2025.

 Extras din Metodologie:

Art. 28. — (1) Rezultatele individuale obtinute la EN-II-IV-VI nu se afiseaza/nu se comunica public si nu se inregistreaza in catalogul clasei. Prin exceptie, la solicitarea scrisa a elevului/parintelui/reprezentantului legal al elevului, punctajele obtinute se pot echivala in calificative/note si pot fi trecute in catalog. Rezultatele sunt valorificate la nivelul unitatii de invatamant prin:

a) elaborarea planurilor individualizate de invatare;

b) informarea elevilor si a parintilor/reprezentantilor legali ai elevului asupra stadiului formarii si dezvoltarii competentelor evaluate.

 (2) Rezultatele individuale la EN-II-IV-VI cuprinse in fisele de evaluare sunt supuse unui proces de analiza de catre cadrul didactic, respectiv profesorii de biologie, fizica si matematica pentru EN VI — proba Matematica si Stiinte ale naturii si de catre colectivul de catedra din fiecare unitate scolara. In urma acestei analize, cadrul didactic elaboreaza planul individualizat de invatare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/orientare care cuprinde informatii diagnostice si prognostice in vederea orientarii si optimizarii invatarii.

(3) Planul individualizat de invatare al elevului se realizeaza coroborand rezultatele la EN-II-IV-VI cu datele si observatiile inregistrate la clasa si cele din parcursul educational al elevului.

 (4) Planurile individualizate de invatare ale elevilor sunt comunicate parintilor/reprezentantilor legali ai acestora.

 (5) Comisia de organizare si de administrare a EN-II-IV-VI din unitatea de invatamant urmareste procesul de informare a elevilor si a parintilor/reprezentantilor legali ai elevului, in conditii de asigurare a confidentialitatii datelor si a informatiilor pe durata intregului proces, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor — GDPR).

 (6) Accesul la documente si la informatiile transmise se limiteaza la corpul profesoral implicat in procesul educational, la elev si la familia acestuia.

 (7) Dupa informarea parintilor/reprezentantilor legali ai elevului se intocmeste un proces-verbal, in care acestia semneaza pentru luarea la cunostinta a informatiilor referitoare la rezultatele elevului la EN-II-IV-VI si la masurile prevazute in planul individualizat de invatare.

 (8) Rezultatele obtinute de elevi la EN-II-IV-VI se valorifica in planurile individualizate de invatare pentru remediere, consolidare, aprofundare si aplicare a competentelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situatiilor problema intalnite in viata de zi cu zi, in vederea facilitarii personalizarii procesului de predare-invatare-evaluare.

 (9) Rezultatele EN-II-IV-VI reprezinta o sursa structurata si sistematica pentru elaborarea feedbackului pentru fiecare elev si este oferit de catre cadrul didactic in timpul de 25% din timpul total alocat disciplinei/domeniului de studiu aflat la dispozitia sa pentru:

a) remediere - corectarea lacunelor de baza; microsecvente explicite, exercitii gradate, feedback imediat; instrumente formative scurte;

b) consolidare - exersare variata, transfer intre sarcini similare/diferite; interconectarea continuturilor; recapitulari strategice;

c) aprofundare - probleme nonrutiniere, analiza, argumentare, studii de caz; conexiuni interdisciplinare controlate; extindere - proiecte aplicative, cercetare dirijata, utilizarea resurselor digitale/experimente; competente-cheie transversale (colaborare, comunicare, digital, cetatenie); performanta — pregatire diferentiata pentru elevi cu potential ridicat (cercuri/miniproiecte/ateliere), fara a diminua sprijinul echitabil pentru restul clasei;

d) aplicarea competentelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situatiilor-problema intalnite in viata de zi cu zi.

 (10) Valorificarea rezultatelor EN-II-IV-VI la nivelul unitatii de invatamant si planurile de actiune pentru remediere/mentinere/dezvoltare/accelerare, dupa caz, sunt monitorizate de catre comisia judeteana/a municipiului Bucuresti de organizare si desfasurare a EN-II-IV-VI.

 Ce contine Planul individualizat de invatare?

 Conform Metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 6405/2025, planul individualizat de invatare este un instrument fundamental de remediere, dezvoltare si orientare, care cuprinde informatii diagnostice si prognostice menite sa optimizeze invatarea fiecarui elev.

 In practica, un astfel de plan poate include, de regula, urmatoarele componente:

Punctele forte ale elevului (ce stie deja bine si ce competente sunt deja consolidate);

Dificultatile si lacunele identificate (unde are nevoie de sprijin suplimentar);

Obiective concrete, masurabile de remediere, dezvoltare sau accelerare;

Strategii si activitati personalizate, adaptate ritmului si stilului de invatare al copilului;

Termene si modalitati clare de monitorizare a progresului.

 Planul se elaboreaza coroborand rezultatele evaluarii nationale cu observatiile zilnice ale cadrului didactic si cu intregul parcurs educational al elevului si trebuie comunicat parintilor.

 In acest an scolar, evaluarile nationale la clasele 2, 4 si 6 sunt programate sa inceapa in luna mai, conform calendarelor de mai jos.

Calendar Evaluare Nationala clasa a II-a 2026

 Limba si comunicare - Scris – Limba romana – 12 mai 2026

Limba si comunicare - Scris – Limba materna - 12 mai 2026

Limba si comunicare - Citit – Limba romana - 13 mai 2026

Limba si comunicare - Citit – Limba materna - 13 mai 2026

Matematica si Explorarea mediului - 14 mai 2026

Limba si comunicare - Scris - Citit – Limba romana pentru minoritatile nationale - 15 mai 2026

 Calendar Evaluare Nationala clasa a IV-a 2026

 Limba si comunicare - Limba romana/ Limba romana pentru minoritatile nationale - 19 mai 2026

Matematica si Stiinte ale naturii - 20 mai 2026

Limba si comunicare - Limba materna - 21 mai 2026

 Calendar Evaluare clasa a VI-a 2026

 Limba si comunicare - Limba romana/ Limba romana pentru minoritatile nationale - 26 mai 2026

Matematica si Stiinte - 27 mai 2026

Limba si comunicare - Limba materna - 28 mai 2026.

Sursa: Portal Invatamant

Fost campion în Premier League, cât și în Serie A, Alexander Manninger a decedat la doar 48 ani

 

Fostul portar al lui Arsenal Londra și Juventus Torino, Alexander Manninger, a decedat la vârsta de 48 de ani, în urma unui accident. Vestea tragică a fost anunțată de un alt fost club al fotbalistului, Red Bull Salzburg din Austria.

Tragicul accident a avut loc chiar în orașul natal al lui Manninger, Salzburg. Mașina fostului fotbalist a fost lovită de un tren, conform sportal.bg.

Dumnezeu să-l ierte și odihnească în pace!

C.S.

 

Crestinismul in China comunista e viu pentru ca El, Hristos, e Viu!

 

Aprilie 16, 2026

CRESTINISMUL IN CHINA COMUNISTA E VIU PENTRU CA EL, HRISTOS, E VIU!

Hristos a Înviat!

Creștinismul în China comunistă e viu pentru că El, Hristos este viu! 

Wall Street Journal a publicat un articol despre ascensiunea  creștinismului în China. În ani recenți s-a auzit mai puțin privind subiectul datorită persecuției creștinilor acolo. Iar informațiile privind subiectul au fost drastic cenzurate și filtrate, unele comunități creștine fiind închise. Iar altele au fost obligate să puna în sanctuare, lîngă cruce, portretul lui Xi. Articolul e scris de un expert în domeniu care a publicat o carte privind subiectul. Numărul creștinilor în China nu este cunoscut decît foarte aproximativ. Din 2015 încoace nu mai sunt disponibile date concrete. În Secolul XIX în China erau milioane de de creștini, din care la moarte lui Mao în 1976 au mai rămas doar cîteva sute de mii. 50 de ani mai tiziu (în 2026), numărul lor este pus între 20+ de milioane și 90 de milioane. Ambele cifre sunt, spun experții, eronate, numărul mai corect fiind undeva între 60 și 70 de milioane. 

Redam în română articolul autorului, Thomas Albert Howard. Articolul e diponibil în engleză aici: https://www.wsj.com/world/china/china-christianity-religion-pastor-ezra-jin-ff56fe12

***

De ce China încă nu poate tolera creștinii și alți credincioși? Arestările recente evidențiază ostilitatea ideologică profundă a Beijingului față de viața religioasă, care înflorește chiar și în fața represiunii. Biserica catolică de pe strada Wangfujing din Beijing a fost construită de misionari italieni în 1655. Bisericile sunt obligate să afișeze portrete ale lui Xi Jinping alături de cruce.

Arestari si persecutie

Recenta arestare a proeminentului pastor din Beijing, Ezra Jin, și a altor câțiva lideri bisericești „neînregistrați” amintește lumii - dacă ar fi nevoie de vreo reamintire - de istoricul îngrozitor al Chinei în ceea ce privește represiunea religioasă. Cunoscut pentru eforturile sale de a menține o comunitate religioasă independentă, cunoscută sub numele de Biserica Sionului, Jin se alătură unei lungi liste de credincioși hărțuiți și deținuți de Partidul Comunist Chinez (PCC). Represiunea împotriva creștinilor se încadrează într-un model mai larg care, în ultimii ani, a inclus persecuția budiștilor tibetani, a musulmanilor uiguri și a membrilor unor grupuri mai mici, cum ar fi Falun Gong.

A considera aceste episoade doar ca fiind eforturi de consolidare a controlului politic ratează logica mai profundă și imaginea de ansamblu. Conducătorii Chinei nu sunt pur și simplu precauți față de religie ca sursă rivală de autoritate; ei sunt dedicați - filosofic, istoric și instituțional - eliminării sale finale. Și sunt dispuși să joace jocul pe termen lung pentru a realiza acest lucru.

Acest angajament este codificat într-un document de stat încă în vigoare din 1982, cunoscut sub numele de Documentul 19, intitulat oficial „Punct de vedere și politică fundamentală asupra chestiunii religioase în perioada socialistă a țării noastre”. Emis sub Deng Xiaoping, Documentul 19 a fost adesea prezentat lumii exterioare ca un gest de liberalizare, deoarece critica excesele Revoluției Culturale și permitea „activități religioase normale” sub supravegherea statului.

Doctrina comunista de eliminare a religiei

Însă o lectură atentă dezvăluie un subtext îngrijorător: religia este tolerată nu pentru că are valoare sau contribuie la societate, ci pentru că este o „superstiție” persistentă, destinată să dispară. Documentul afirmă în mod explicit viziunea marxist-leninistă conform căreia „lumea iluzorie a zeilor” este o rămășiță ideologică a societății de clasă - ceva ce trebuie gestionat și supravegheat până când istoria o va face obsoletă.

Chiar și înainte de era comunistă, religia era privită cu suspiciune de mulți modernizatori chinezi. După căderea dinastiei Qing în 1911, unii reformatori au cerut „să se construiască școli și să se distrugă temple”. Altarele confucianiste au fost transformate în săli de clasă, mănăstirile budiste și daoiste au fost închise, iar așa-numitele „secte salvaționiste”, mișcări populare care amestecau diverse elemente religioase, au fost reprimate ca fiind superstițioase și înapoiate.

Când Mao Zedong a venit la putere în 1949, ofensiva împotriva religiei a devenit mai sistematică și nemiloasă. Misionarii occidentali au fost expulzați; bisericile, moscheile și templele au fost aduse sub controlul statului sau închise; iar clerul care a refuzat să se alăture „asociațiilor patriotice” aprobate de guvern a fost închis. Marele Salt Înainte (1958-1962) a continuat asaltul, viața religioasă fiind denunțată ca fiind retrogradă din punct de vedere economic și incompatibilă cu „socialismul științific”.

Revolutia Culturala a lui Mao

Catastrofa Revoluției Culturale (1966-1976) a marcat apogeul iconoclasmului și persecuției maoiste. Așa-numitele Gărzi Roșii au lansat un asalt asupra tradițiilor religioase ale Chinei, jefuind mănăstiri și biserici, distrugând statui, arzând texte sacre și forțând călugări și călugărițe să intre în lagăre de muncă. Mongolia Interioară, Xinjiang și Tibetul au fost deosebit de puternic lovite - Dalai Lama fugise deja din acestea din urmă în 1959.

Istoricii estimează că sute de mii de oameni au fost uciși sau persecutați pentru credința lor, iar alte milioane au fost intimidate și reduse la tăcere. Revoluția Culturală, după cum spuneau istoricii veterani ai religiei chineze Vincent Goossaert și David A. Palmer, a fost martora „celei mai complete distrugeri a tuturor formelor de viață religioasă din China și, poate, din istoria omenirii”.

Reformele post-Mao au adus o oarecare ușurare, dar amânarea a fost întotdeauna condiționată. Conform Documentului 19, cinci religii „oficiale” - budismul, daoismul, islamul, catolicismul și protestantismul - erau permise, dar numai prin asociații de stat strict controlate. Instituțiile religioase urmau să sprijine „patriotismul” și „armonia socială”, eufemisme pentru loialitatea față de PCC. Congregațiile independente, seminariile clandestine și orice activitate misionară au rămas strict interzise. Între timp, Partidul ar trebui să „propage neîncetat ateismul” până în momentul „când religia însăși va dispărea”.

Astăzi, sub conducerea lui Xi Jinping, Partidul a înviat constant sentimentul antireligios maoist cu instrumente specifice secolului XXI. Campaniile de „sinizare” cer ca religiile să se conformeze „valorilor socialiste chinezești”. Bisericile sunt obligate să afișeze portrete ale lui Xi alături de cruce. Activitatea online este monitorizată. Apartenența la partid necesită o perspectivă ateistă. Camerele de supraveghere înregistrează cine participă la Liturghie sau la rugăciunile de vineri. În Xinjiang, aproximativ un milion de musulmani uiguri au fost deținuți în lagăre de „reeducare”, așa cum este bine documentat.

Biserica Sionului se extinde

Fondată în 2007, Biserica Sionului reprezintă o preocupare deosebită pentru oficialii chinezi din cauza prezenței sale dispersate în multe orașe, a grupurilor sale de rugăciune online și a legăturilor membrilor săi cu creștinii occidentali. Supraviețuirea și creșterea sa de la închiderea forțată a bisericii-mamă din Beijing în 2018 nu fac decât să adauge jenă la alarmă.

Totuși, persecuția Pastorului Jin și a altora nu trebuie considerată un caz special. Este doar cel mai recent capitol din lunga campanie a Chinei moderne împotriva transcendentului. Ostilitatea PCC față de religie nu este incidentală - este intrinsecă unui regim construit pe materialismul marxist-leninist, care privește credința ca pe o cosmologie rivală, o afirmație concurentă despre ceea ce contează în cele din urmă. În cuvintele directe ale Documentului 19, „marxismul este incompatibil cu orice viziune teistă asupra lumii”, un obstacol în calea presupusului „viitor strălucit” al socialismului.

Istoria ar putea judeca altfel. În ciuda eforturilor PCC, credința persistă. Creștinismul continuă să crească în China, în special în rândul clasei de mijloc urbane. Templele budiste și daoiste atrag pelerini. Organismele religioase clandestine, precum Biserica Sion, deși hărțuite, persistă cu o rezistență tăcută; oficialii se confruntă adesea cu o realitate de tip „lovește o cârtiță” în încercarea de a le suprima.

Într-adevăr, ironia războiului Chinei împotriva religiei este că represiunea întărește adesea ceea ce încearcă să elimine. Cu cât partidul încearcă mai mult să șteargă sau să controleze credința, cu atât expune mai mult lipsa de substanță a propriei ideologii. Marx a promis că religia va dispărea atunci când condițiile materiale se vor îmbunătăți. Xi Jinping, conducând a doua cea mai mare economie a lumii, a demonstrat contrariul: că prosperitatea singură nu poate satisface ceea ce Sfântul Augustin numea „inima neliniștită” a umanității.

Conducătorii din Beijing pot continua să întemniteze pastori, călugări și imami. Pot monitoriza comunitățile religioase și pot înlocui crucile cu portrete ale liderului suprem (fie Xi, fie Mao). Dar nu pot stinge credința pe care religia o menține vie: notiunea că există ceva mai înalt decât voința lui Cezar, ceva care comandă conștiința dincolo de teama de represalii sau favoruri politice.

În acest sens, conflictul Chinei cu credincioșii nu este doar politic. Este metafizic. Este China împotriva zeilor.

Autorul, Thomas Albert Howard, este profesor de științe umaniste și deține Catedra Duesenberg de Etică la Universitatea Valparaiso. Este autorul cărții „Altare sparte: Violența secularistă în istoria modernă” (Yale University Press).

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

LINK-URILE MATERIALELOR CITATE

Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat: wsj china christianity religion pastor ezra jin

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim. 

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro. 

MATERIALE ADITIONALE

Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro