LEGI RUȘINOASE, LEGI DISTRUCTIVE - nimeni nu mă poate convinge cu niciun argument din lume că drogurile trebuie și pot să devină o practică zilnică a cetățenilor României! Anumiți parlamentari, odată ajunși în postura de inițiatori și emițători de legi, nu au nimic altceva mai bun de făcut pentru țară decât să propună legi de permisivitate și protejare a consumului de droguri. Legi de distrugere a ființei umane. Cum poate cineva - un parlamentar al României! - să gândească și să îndrăznească o astfel de lege? Rușine! Chiar intenționează cineva să distrugă tineretul acestei țări făcând din deținerea și consumul de droguri o preocupare cotidiană, chipurile, banalizată, așa o distracție, o practică precum o seară la discotecă, o audiție muzicală, precum o petrecere între prieteni, cu „droguri la purtător”?! Asta, când se știe că drogurile distrug tinerii, generații întregi și consumatorii, cu efectele unei calamități naturale, cu efecte de dimensiunile unui război, sau ale unei molime generalizate. Extraordinar ce putem auzi, ce putem vedea - inadmisibil ce legiuitori avem în Parlamentul României! O să mi se spună că „și în alte țări”, și nu-știu-unde „se procedează astfel”. NU mă interesează, eu vreau să știu că tinerii acestei țări sunt protejați de o practică ce-i duce direct în inima unui viciu distructiv și anihilator. Nu cred că e cazul să procedăm precum aiurea, dacă există un pic de minte și real interes pentru țara care te-a trimis în Parlament, pe tine, senator sau deputat, ca să o aperi, nu să o îngropi.
Moara lui Gelu
Revistă electronică de atitudine, cultură, mediu social, educație și sport
duminică, 11 octombrie 2026
DROGURI LA PURTĂTOR
La rând spre Rai – pelerinaj la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva
Ceea ce m-a impresionat foarte mult a fost faptul
că, odată cu sosirea autocarelor, grupurile de pelerini coborau din acestea cu
preotul în frunte, care ținea ridicat steagul parohiei. Grupuri-grupuri, cu
preoții în frunte — căci „oastea e creștină” —, mi-au adus aminte de imnul
nostru național. Cu astfel de pelerini râvnitori, conduși de preoți dedicați,
poporul ortodox român nu are cum să piară. Anul acesta am stat doar zece ore la
coadă până la raclă, dar nu le-am simțit, deoarece lumea se roagă și discută
despre minunile sfinților, iar timpul parcă zboară. Coada kilometrică de la
pelerinajul de Sfânta Cuvioasă Parascheva seamănă cu un drum spre Rai: un drum
ales, jertfelnic și obligatoriu spre mântuire.Ceea ce am observat în cei opt
ani de când particip la acest pelerinaj este că, în număr covârșitor, pelerinii
sunt oameni simpli și săraci, veniți din cele mai multe localități ale țării.
În urma corupției generalizate din ultimii 37 de ani, ei nu mai au încredere în
instituțiile statului, pe care le consideră alterate, și nici în politicienii
corupți și vânduți străinilor, ci doar în Hristos și în sfinții Săi.
Am vorbit cu oameni simpli din Târgoviște, Vaslui,
Suceava sau Bacău și toți își pun nădejdea doar în Dumnezeu, în sfinți și, în
cazul de față, în Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ei nu mai așteaptă absolut nimic
de la statul capturat de privilegiați și de interese plutocratice externe.
Pentru ei, minunea schimbării vieții vine din rugăciunea către Iisus și către
sfinți. Sunt foarte mulți oameni necăjiți în țara aceasta și tot mai mulți, de
vreme ce numărul pelerinilor de la Iași crește an de an. Acești români cred în
schimbarea la față a României prin religia ortodoxă și prin râvna jertfelnică
de închinare la sfinții români. Pentru ei, singura salvare este Ortodoxia și
Hristos. Ei sunt poporul ortodox care face ca neamul acesta să nu piară, deși
este guvernat de corupți și de trădători lacomi după banii străinilor. Săracii
oameni vin cu trenul, cu autocarele, la ocazie și, după ce stau minimum
zece-douăsprezece ore la coadă și sărută moaștele cu evlavie, se întorc în
localitățile lor sărace, folosind aceleași mijloace de transport cu care au
venit. Este înduioșătoare această râvnă în credință a pelerinilor, care sunt,
cu adevărat, coloana vertebrală spirituală și verticală a poporului
român.Vorbeam cu ei, iar mulți nu aveau bani nici de mâncare și nici pachet la
ei. Însă Mitropolia Moldovei, prin voluntarii Sfintei Parascheva, îi servea pe
parcursul pelerinajului cu ceai, cafea, pateuri, gogoși, sarmale și sucuri
răcoritoare. Asta arată frăția dintre Biserica Ortodoxă și poporul său
credincios. Biserica a rămas singura speranță pentru români pe calea sfinților.
Evlavia față de Sfânta Cuvioasă Parascheva de la
Iași trebuie înțeleasă și prin faptul că moaștele acesteia au fost cinstite de
valahii din Imperiul Româno-Bulgar de la Târnovo. În 1238, împăratul vlah Ioan
Asan al II-lea le-a așezat la loc de cinste în mijlocul capitalei imperiale a
valahilor din Haemus. Poate că nu este întâmplător faptul că Vasile Lupu a
ținut să le aducă la Iași, în Biserica Sfinții Trei Ierarhi, moaștele fiind
făcătoare de minuni și având o tradiție seculară în rândul vlahilor din
Balcani.Pelerinajul de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva a pus Iașiul pe harta
lumii, fiind cel mai mare din lumea ortodoxă. La pelerinaj vin mulți bulgari,
sârbi, ruși și credincioși ortodocși din diaspora și din Occident. După orele
de așteptare la racla cu sfintele moaște și după ce te rogi, vei putea înțelege
că singura izbăvire revelatoare și mântuitoare pentru România sunt acești
pelerini — oameni simpli și necăjiți, adică poporul ortodox, care nu renunță la
valorile sale morale și religioase de două mii de ani. Ei sunt ”pupătorii de
moaște”, care deschid calea spre veșnicie a poporului roman. Sfântă Cuvioasă
Parascheva, roagă-te pentru noi!
Ionuț
Țene
Relansarea economică, între incompetență și demagogie politică
Există un paradox tot mai vizibil în discursul politic actual: aceiași actori care au participat la guvernare, au contribuit la acumularea dezechilibrelor economice sau au tolerat administrarea lor defectuoasă invocă astăzi, cu o siguranță de sine remarcabilă, necesitatea unei „relansări economice”.
Mai mult, unii promit relansarea, dar cer simultan
continuarea unor politici ale guvernului pe care îl contestă sau de ale cărui
consecințe încearcă să se delimiteze. Premierul desemnat, Luca Niculescu,
asemenea unui lăutar care știe ce vrea clientul, fredonează „relansare
economică”, melodia cerută insistent de PSD-ul lui Grindeanu, care plânge
ipocrit pe umărul poporului și încearcă să se spele biblic pe mâini de
consecințele guvernării din care a făcut parte.
Același Niculescu îi face cu ochiul și lui Bolojan,
promițând că „o să păstrăm ceea ce funcționează și să corectăm ceea ce nu
funcționează” din politica guvernului său. Asta, deși Grindeanu vorbește despre
o „decuplare” totală de politicile și măsurile lui Ilie Bolojan.
Dar cum poți promite relansarea economiei fără să
explici de ce a ajuns în dificultate și prin ce măsuri concrete o vei redresa?
Iar dacă anumite măsuri ale guvernului Bolojan au funcționat, spune-o clar, să
nu murim proști!
Relansarea economică nu se face din declarații de
presă. Presupune un diagnostic corect, priorități, resurse, termene și asumarea
costurilor. Înseamnă să explici cum reduci deficitul fără să sufoci
investițiile, cum stimulezi producția fără să compromiți stabilitatea financiară
și cum distribui echitabil efortul redresării.
Mai presus de toate, presupune timp: pentru
rezolvarea problemelor curente, pentru rectificarea bugetară și elaborarea
noului buget, dar și pentru un plan de dezvoltare fundamentat pe studii de impact,
analize cost-beneficiu și un mix de finanțare coerent. Altfel, investițiile
riscă să devină simple mecanisme de direcționare a banilor către clienții de
partid, în timp ce economia continuă să alunece spre categoria junk.
Aici se vede diferența dintre competență și
demagogie. Termeni precum „reformă”, „responsabilitate fiscală” și „relansare”
sunt invocați după necesitățile momentului, fără explicații clare despre cine
plătește, cine beneficiază și când apar rezultatele. Soluțiile sunt înlocuite
cu promisiuni, iar competența, cu un vocabular tehnocratic menit să sugereze că
răspunsurile există.
Desigur, disciplina fiscală și relansarea economică
nu se exclud. Reducerea risipei, îmbunătățirea colectării impozitelor,
investițiile productive și reforma administrației pot susține simultan
stabilitatea bugetară și dezvoltarea. Dar o asemenea strategie cere coerență,
expertiză și consecvență, nu doar sloganuri.
Nu poți cere populației să suporte costurile
reformelor fără să explici beneficiile așteptate și fără să stabilești criterii
clare de evaluare.
De aici, întrebarea esențială: dacă partidele care
au participat la guvernare descoperă abia acum soluțiile pe care nu s-au gândit
să le aplice până ieri, ce s-a schimbat, de fapt: economia sau doar poziția lor
politică? Iar dacă promit simultan continuitate și schimbare, fără să precizeze
ce păstrează și ce corectează, nu încearcă oare să revendice avantajele ambelor
discursuri și să fugă de răspundere pentru consecințe?
Relansarea economică nu este o formulă magică. Se
măsoară în investiții realizate, productivitate crescută, locuri de muncă
sustenabile și un nivel de trai mai bun, nu în frecvența cu care este rostit
cuvântul. În fond, promisiunea solicită încredere; guvernarea trebuie să
producă rezultate.
Iar cetățeanul ar trebui să întrebe nu cine rostește
mai convingător cuvântul „relansare”, ci cine poate explica ce va face, cu ce
bani, în beneficiul cui și cine va răspunde dacă planul eșuează. Altfel,
relansarea riscă să rămână doar un nou episod din spectacolul politic al
promisiunilor fără decont. Sau altfel spus, o promisiune cu perje…
Autor:
Viorel Ioniță, cotidianulhd
Trump, Zelenski, Rusia și... România
Liga a III-a. Minaur Baia Mare se distanțează în fruntea clasamentului
Sâmbătă, 10 octombrie, stadionul “Viorel Mateianu” din Baia Mare a fost gazda partidei dintre CS Minaur Baia Mare – Transilvania Sport Academy Oradea, joc din cadrul etapei a 8-a a campionatului Ligii a 3-a, seria a 8-a.
Minaur a tratat cu seriozitate jocul, n-a făcut
experimente chiar dacă adversara avea un singur punct după primele șapte etape.
Sigur, băimărenii au fost favoriți cerți și au arătat acest lucru încă din
prima repriză, când au marcat de patru ori. Alte două goluri au venit după
pauză, iar Minaur s-a impus cu 6-0, rezultat care-i permite să-și păstreze
prima poziție în clasament.
CS
Minaur Baia Mare – Transilvania Sport Academy Oradea: 6-0 (4-0)
Stadionul Viorel Mateianu din Baia Mare
Au marcat: Krausz (24), Dat (31), Buziuc (35),
Bădici (45), Nedelcu (69), Ciubăncan (87)
Arbitri: Victor Fătu (Bistrița Năsăud) – Alin Daniel
Revnic, Cosmin Bogdan (Cluj). Arbitru de rezervă: Paul Narcis Ionuț Bodocan
(Cluj). Observator arbitri: Sergiu Doru Duma (Sălaj). Delegat joc: Ioan Papp
(Satu Mare)
CS
Minaur (antrenori Paul Pîrvulescu, Dănuț Șomcherechi, Romulus Buia, Alin Bota):
1. Andrei Tancău – 3. Mihai Șandru, 4. Costin Ghiocel, 79. Cristian Iosif, 22.
Darius Mureșan, 6. Raul Krausz, 7. Emanuel Dat (14. Dragoș Nedelcu – min. 60),
8. Raul Șteau (17. Denis Buhai – min. 46), 10. Andy Bădici (88. Alessio Calotă
– min. 67), 47. Robert Filip (29. Paul Mercioiu – min. 60), 9. Alexandru Buziuc
(93. David Ciubăncan – min . 67)
Rezerve: 99. Gabriel Grigorie – 16. David Bertar,
27. Dorin Toma, 97. Viorel Chinde
Transilvania
(antrenori: Ovidiu Lazăr, Ciprian Dianu): 12. Raul
Gheorghe Buta – 2. Liviu Pop, 6. Ricardo Bartha, 7. Andrei Cătană, 10. Bogdan
Hogaș (3. Elias Madar – min. 46), 11. Laurențiu Prundaru (9. Patrick Toda –
min. 46), 13. Ștefan Gabor (19. Albert Cătană – min. 80), 16. Denis Cociuba
(25. George Micula – min. 46), 18. Cyrus Habakuk (15. Antonio Pășcuț – min.
46), 22. James Griffin, 27. Andrei Șumălan
Rezerve: 33. Bogdan Baștea, 1. Ioan Verdeș – 20. Antonio Ardelean, 29. David
Bitay, 98. Daniel Duma
Cartonașe galbene: Habakuk (6), Griffin (41)
Etapa
a 8-a:
Sănătatea Cluj Napoca – SCM Zalău: 1-1
Lotus Băile Felix – Bihorul Beiuș: 0-1
CSM
Sighetu Marmației – Unirea Dej: 3-0
Unirea Tășnad – Academia de Fotbal Viitorul Cluj
Napoca: 1-0
Crișul
Sântandrei – Academica Recea: 0-2
CS
Minaur Baia Mare – Transilvania Sport Academy: 6-0
Clasament
1. Minaur
Baia Mare – 19p (24-6) – 8
2. Academica
Recea – 15p (16-14) – 8
3. SCM
Zalău – 14p (13-6) – 8
4. Sănătatea
Cluj – 13p (13-6) – 8
5. Crișul
Sântandrei – 13p (12-12) – 8
6. 6.Viitorul
Cluj – 12p (16-10) – 8
7. Lotus
Băile Felix – 12p (14-11) – 8
8. CSM
Sighet M. – 11p (12-8) – 8
9. Bihorul
Beiuș – 11p (8-9) – 8
10. Unirea
Tășnad – 6p (3-15) – 8
11. Unirea
Dej – 5p (4-14) – 8
12. Transilvania
– 1p (6-30) – 8
Etapa
a 9-a.
Vineri, 16 octombrie, ora 15.00: Unirea Dej –
Sântandrei, Academica Recea – Sănătatea, Viitorul Cluj – CSM Sighet.
Sâmbătă, 17
octombrie, ora 15.00: SCM Zalău – Băile Felix, Bihorul Beiuș – Minaur,
Transilvania – Unirea Tășnad.
Cristi
SOMEȘAN
Și totuși, ceva se mișcă?!
Eppur si muove? Nu, încă n-a explodat mămăliga, e drept. Dar ceva se mișcă. Se naște o mișcare de revoltă împotriva establishmentului, a regulilor vechi, a celor ce vor să conducă cu orice preț. Da, schimbarea e bună, ideea e să nu schimbi cu ceva mai prost sau chiar fatal. La fel, să nu te lași manipulat să schimbi un rău cu un rău și mai mare. Dar Lumea se mișcă. La noi. Și aiurea.
Luăm exemplu Franța, unde revolta masivă a început
cu subfinanțarea Învățământului. Bine, de aici până la a da foc la mașini și
magazine e cam multișor. Dar ne ținem gura, ei au aplicat primii Democrația. Cu
ghilotina. În SUA, partidul de la putere începe să se teamă de alegeri, n-a
mers cu mituitul, nici cu șantajul, așteaptă minuni de la Elon sau… e bai.
Turcia și Pakistanul trimit trupe în Arabia Saudită, să-i ajute să deblocheze
rutele nautice, nu mai e loc de reguli internaţionale. În curând se va petrece
și către Iran, nu poate fi lăsată Lumea la mâna câtorva nebuni, indiferent cât
de influenți or fi ei. Unul din ei s-a și ales cu o statuie de aur la
Bruxelles, nu foarte măgulitoare, e gol și stă în cârca unui om slab, amărât.
Cu trimitere clară la caricaturile lui Art Young.
De ce se ridică oamenii, fie ei și doar virtual, în
atacuri directe, fără perdea, la politicieni? Citiți și Dvs comentarii la
postări automăgulitoare. Îi desființează, efectiv. Mi-ar fi rușine de moarte să
postez ceva de gen, ca apoi să primesc 200 de comentarii de tip „Du-te, bă, și
te culcă. Hoțule!” De ce? De unde furia? Păi, o fi cuțitul la os. Sau tupeul
maximal, ca prețurile. Să dăm câteva exemple? Dăm. Rectorul unei universități
private a absolvit în timp ce era rector o facultate de medicină acolo, ba a
fost și președinta comisiei la care și-a dat licența. În medicină, atenție. S-a
autoevaluat, cum ar veni. Aplicația unui partid în vogă, în creștere, își poate
localiza membrii și are acces la fotografiile oamenilor. Nu e cam mult?
Secretar de Stat în Ministerul Energiei: „Trebuie să ne pregătim pentru o iarnă
cu prețuri foarte mari…”. Păi, dacă nu ești în stare să le atenuezi, du-te, mai
bine zis, hai încoace, între pu… pardon, consumatori. Hai și la alții. Pentru
prima dată de 20 de ani încoace, administrația Trump interzice observatorii
internaționali la alegerile lor, ce urmează. E grăitor sau ce? Dar președintele
aflat la cel mai mic nivel de popularitate din istoria SUA face un Arc de
Triumf (Arc de Trumph) ce va fi și complex militar, cu bunker și posturi de
sniperi, rachete, tot tacâmul. De ce? Tot în SUA, se retrage din comerț masiv
carne de vită, porc și capră, cu alertă maximă. Au dat afară medicii de la CDC…
Între timp, Rusia duce la ei nord-coreeni cu vize de studenți și-i pune să
asambleze drone în fabrici. Salariul îl ia guvernul de la Phenian, nu ei, „studenții”.
Sclavagism sau ba?
Dar să ne descrețim frunțile. A fost aleasă
președintă nouă în Republica Kosovo. Nu vreți să știți cum o cheamă… da’ pariu
că nu vine în vizită în România? Parlamentarul care a cerut instituțiilor să
deconspire dârele de pe cer nu se lasă, deși îl râd toți cei care n-au dormit
la orele de chimie până prin clasa a 6-a: „Fenomenul Chemtrails nu mai poate
fi ascuns de Guvernul trădător și de mass- media vândută!” Încă una. Un anume
idol al unei anume părți a poporului român avea acasă 27 de telefoane mobile,
la care se adaugă dispozitivele nu foarte secrete – un Rabbler MNG300, adică
mobile noise generator, ce produce un zgomot ce se amestecă cu vocea omului.
Dar și un dispozitiv RF, un jammer portabil cu 6 canale, ce bruiază comunicațiile,
3 și 4G, Bluetooth și WiFi. Adică, ceva ce tu sau eu nu ne putem cumpăra nici
măcar de pe piața neagră.
În traducere, e bine să ne enervăm. Să fim cu ochii
pe politicieni. După cum știți/știm, nici unul nu e bun. În primul rând, din
fișa postului, una (ne) zic și alta (ne) fac. Patriotismul, iubirea de glie, de
popor, pupatul de moaște, hiperactivitatea fățişă sunt fațada goanei după
Putere, Bani, Poziție. Glorie. Nemurire. Hai, sictir! Numai mare atenție la
alternativa oferită, atâta zicem.
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Din ciclul „Râde hârb de oală spartă”
Uite cine vorbește! Huidu ar cam trebui să tacă...
SEMNAL EDITORIAL - EPOPEEA ROMÂNĂ – ISTORIA CARE ÎȘI CAUTĂ OAMENII de Al. Florin Țene, Editura Liga Scriitorilor, 2026
Motto: „Istoria este modelată de oameni care au avut curajul să nu tacă atunci când nedreptatea era norma. Acești eroi adevărați nu au căutat faima, ci au acționat dintr-o profundă busolă morală, plătind adesea cel mai scump preț pentru convingerile lor, viața”.
Unele cărți se citesc, altele se retrăiesc. „Epopeea Română”, antologia de piese de teatru semnată de Al. Florin Țene face parte din categoria de cărți care se retrăiesc, care ne invită să privim trecutul nu ca pe o înșiruire de date și evenimente, ci ca pe o mare scenă pe care au urcat, de-a lungul timpului, oameni cu destine, cu idealuri, cu suferințe și speranțe.
Autorul Al. Florin Țene își mărturisește încă din prefață legătura îndelungată cu teatrul istoric, arătând că a început această epopee în anul 1965, la Drăgășani, cu „Florile Sarmisegetuzei”, continuând apoi cu „Cozia”, „Mihai Viteazu” și „Crăișorul munților”. Avem, așadar, în față nu doar o simplă antologie, ci rodul unei preocupări literare întinse pe decenii, în care istoria și literatura se întâlnesc firesc.
Al. Florin Țene nu privește istoria prin gaura de cheie a manualului școlar, ea devine personaj, devine atmosferă, devine destin. „Personajul dramatic nu este o statuie”, spune autorul, iar această observație poate fi considerată una dintre cheile de lectură ale întregii antologii.Autorul clujean are meritul de a nu reduce epopeea românească la chipuri de eroi ori figuri aureolate. În viziunea Domniei sale, o epopee adevărată trebuie să cuprindă și înfrângerea, sacrificiul, greșeala, pierderea și acele clipe în care omul trebuie să aleagă între datorie, libertate și supraviețuire. Antologia are și o evidentă dimensiune morală prin întrebările pe care le propune autorul: Ce înseamnă patriotismul? Ce înseamnă sacrificiul? Cât poate rezista un om în fața puterii?
Un alt aspect demn de remarcat este concepția asupra eroismului. Pentru Al. Florin Țene, eroul nu este numai domnitorul, conducătorul de oști sau personalitatea care a intrat în cronici. Erou poate fi și omul simplu, mama care așteaptă copiii, soția care păstrează o scrisoare, preotul care își apără credința strămoșească, intelectualul care refuză să-și abandoneze conștiința. Din această perspectivă, „Epopeea Română” devine, de fapt, o epopee a oamenilor de rând, al cititorilor.
Teatrul este văzut de Al. Florin Țene ca o formă de memorie vie, capabilă să aducă trecutul în fața spectatorului și să-l determine să-l privească cu alți ochi, mult mai profund. Această idee dă antologiei o finalitate care depășește simpla evocare. Frazele sunt adeseori scurte, aforistice, construite pentru a rămâne în memoria cititorului. Repetițiile intenționate – „Se aud clopote. / Se aud arme. / Se aud cântece. / Se aud rugăciuni” – creează aproape o scenografie înainte ca piesele să înceapă cu adevărat.
Drama în patru acte „Epopeea Română” este, prin urmare, o piesă de teatru despre trecut, dar nu o piesă închisă în trecut. Este vorba despre memorie, identitate și responsabilitatea generațiilor de astăzi față de cele care au fost și față de cele care vor veni. Autorul Al. Florin Țene însuși formulează această idee prin imaginea memoriei ca responsabilitate față de viitor.
Aș îndrăzni să afirm că Al. Florin Țene ne oferă prin această antologie o scenă pe care România își poate revedea chipul, o scenă populată de voievozi și soldați, de oameni simpli și oameni ai credinței, de învingători și învinși, dar, mai presus de toate, de oameni iubitori ai acestor meleaguri românești.
Această nouă reușită literară se adresează celui care iubește Istoria României, dar și celui care dorește să înțeleagă omul din spatele istoriei, iar dacă o carte reușește să ne facă să deschidem o pagină de istorie cu mai multă curiozitate și să o închidem cu o întrebare în suflet, atunci și-a împlinit menirea. Felicitări!
Gelu DRAGOȘ, UZPR
Cifrele vorbesc!
România, de la locul 2 la creștere economică, la locul 1 la scădere economică!
Un omagiu din suflet pentru domnul Al. Florin Țene: o viață pusă în slujba culturii
Când privim în urmă la mai bine de șase decenii de muncă neîntreruptă în slujba scrisului, îți dai seama că oameni de talia domnului Al. Florin Țene sunt tot mai rari. Într-o lume care se grăbește și uită ușor, domnia sa a ales calea perseverenței, a dăruirii totale și a credinței că cultura este cea care ne ține verticali ca neam. De aceea, simt astăzi o datorie de suflet și o bucurie profundă să-mi exprim admirația față de tot ce a clădit domnia sa ca scriitor, om de acțiune și președinte al Ligii Scriitorilor Români.
Opera sa este una uriașă
și acoperă aproape toate registrele scrisului. De la poezia încărcată de trăire
interiorizată și căutări metafizice, la analizele critice pline de rigoare din
reviste, și până la seria impresionantă de romane, Al. Florin Țene a dovedit o
forță creatoare neobosită. Însă valoarea cea mai de preț a scrisului său vine
dintr-un curaj rar întâlnit: acela de a coborî în paginile dureroase ale
istoriei noastre recente. Domnia sa a avut tăria morală să scrie despre
destinele celor striviți de represiunea regimului comunist, despre sfinții
închisorilor și personalitățile mari ale culturii noastre care au fost aruncate
în uitare sau prigonite. Prin romanele biografice și documentate dedicate unor
figuri precum Radu Gyr, Valeriu Gafencu, Vasile Militaru sau Gib Mihăescu, Al.
Florin Țene le-a dat înapoi vocea și demnitatea care li se furaseră. A făcut,
practic, un act de dreptate istorică și de restituție morală fără de care
cultura noastră ar fi rămas văduvită.
Dar domnul Țene nu s-a
mulțumit niciodată să rămână un scriitor izolat în turnul de fildeș. A înțeles
de timpuriu că o literatură are nevoie de spații de întâlnire, de punți între
oameni și de instituții curate. Întemeierea și conducerea Ligii Scriitorilor
Români a fost un proiect de o anvergură extraordinară, menit să ofere o casă
tuturor celor care iubesc cuvântul liber, fără discriminări și fără bariere
birocratice. Prin numeroasele reviste culturale pe care le-a fondat sau le-a
sprijinit, prin cenaclurile pe care le-a impulsionat zi de zi, a reușit să creeze
o adevărată comunitate de spirit.
Un merit deosebit,
care merită subliniat din plin, este atenția pe care a acordat-o mereu
românilor din afara granițelor. Domnul Țene a strâns legăturile cu scriitorii
din diaspora, din Basarabia și din toate colțurile lumii, insuflându-le
sentimentul că aparțin aceleiași vetre spirituale. Iar pentru tinerii la
început de drum, a fost întotdeauna mentorul generos, omul gata să scrie o
prefață, să ofere un sfat cald sau să întindă o mână de ajutor atunci când
alții închideau ușile.
Să fii timp de peste
60 de ani pe baricadele culturii, păstrându-ți în același timp bunătatea,
onoarea și energia de a construi, este un adevărat miracol uman. Îi mulțumim
din tot sufletul domnului Al. Florin Țene pentru tot ce a dăruit literaturii
noastre, pentru exemplul său de viață și pentru încăpățânarea frumoasă cu care
păstrează aprinsă candela culturii române.
Cu adâncă prețuire și prietenie,
Juan José García
Justiția Română aservită...
11 octombrie - Ziua Internațională a Fetelor
11 octombrie e data la care ONU a hotărât să fie marcată Ziua Internațională a Fetelor, pentru a atrage atenția - și a combate tendința mondială - că, la fiecare trei secunde, o fată e căsătorită încă din copilărie. Tema din acest an este: „Stop căsătoriilor în rândul copiilor și investiții în drepturile fetelor”.
GDL
Semnificațiile zilei de 11 octombrie 2026
Evenimente 11 octombrie
Orașul Alep din Siria a fost lovit de un puternic cutremur.
Mihai Viteazu intră în București și urcă pe tronul Țării Românești, după acceptarea sa de către Poarta Otomană.
Hatmanul Jan Sobieski îi învinge pe turci la Hotin.
George al II-lea și Caroline de Ansbach sunt încoronați ca regele și regina Marii Britanii.
Savantul Ewald Jürgen von Kleist și fizicianul Pieter van Musschenbroek, independent unul de altul au realizat „butelia de Leyda”, primul condensator electric.
Jacques Garnerin brevetează parașuta.
Primul vapor care funcționa cu aburi, "Juliana", a devenit operațional.
Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Țării Românești, părăsește domnia.
La Sydney sunt puse bazele celei mai vechi universități din Australia. Corpul didactic era format din trei profesori.
Demisia guvernului Nicolae Kretzulescu.
Carol I este recunoscut de către Poarta Otomană domn al Principatelor Unite.
În actuala Africă de Sud, a izbucnit al doilea război al burilor.
Președintele american Franklin Delano Roosevelt a primit o scrisoare din partea lui Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare.
Wilhelm Pieck a fost ales primul (și singurul), președinte al RDG-ului.
La Roma sunt deschise lucrările Conciliului Vatican II (1962-1965)
Cancelarul Konrad Adenauer (CDU), la vîrsta de 87 de ani, își prezintă în Bonn demisia Președintelui federal Heinrich Lübke (CDU).
Se publică modificări privitoare la divorțul în România. O căsătorie se poate desface doar în cazuri excepționale iar taxa de timbru este de 3.000 până la 6.000 de lei.
NASA lansează Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord (astronauții: Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham).
O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York. Reprezentații primariei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist.
Celebrări 11 octombrie
1908: 
























