Literatura română de azi în căutarea identității

Există perioade în istorie, în istoria oricărei națiuni, cazul în speță, națiunea română, când apar spirite noi, anarhice, care vor să doboare, fără știință, toate valorile, toate valorile consacrate până atunci, producând în jur uimire, și spaimă, uneori, în legătură cu viitorul respectivei națiuni.

Atunci când mă refer la națiunea română, mă refer și la românii din diaspora, care din varii motive au fost obligați să părăsească țara. Și dacă înainte de perioada postdecembristă am format cu toții un tot, aici, acum îmi place să sper și cred lucrul acesta că vom forma același tot al națiunii române, dar mai dispersat și mai diversificat în timp și-n spațiu geografic.

Același lucru este valabil pentru mine și atunci când vorbesc despre literatura română, care literatură cuprinde, într-un tot unitar, atât literatura română din țară, cât și literatura română din diaspora.

Referitor la ceea ce spuneam mai sus, în faza inițială, dați-mi voie să remarc faptul că în asemenea momente, care, inevitabil, sunt momente de derută, cei vârstnici devin conservatori, cei tineri devin revoluționari, iar generațiile de mijloc, vrând-nevrând, vor fi dezorientate.

 Sigur că da. Sunt niște momente de derută ce pot caracteriza, la un moment dat, o epocă, momente ce pot fi observate, cel mai bine în literatură, pentru că literatura devine expresia cea mai înaltă a unei națiuni. Acum, literatura primește neobișnuit de variate aspecte pe care, critica literară, rămasă-n urmă, la vechile-i tipare, nu le mai poate cuprinde, în totalitate.

În asemenea epoci se dau lupte decisive pentru facilitarea noilor idealuri, idealuri pornite din spirite tinerești care, de multe ori greșesc, dar de multe ori dau la iveală geniale sclipiri, sclipiri ce-și vor cere dreptul legitim la viață.

Momentul de față, să fie oare, momentul epocal? Să fie el oare momentul în care simțirile de suflet, de spirit și viață să fie aliniate pe același cântar? Putea-vom oare face din aceste felurite generații, o singură generație, o generație creatoare unică-n gândire, spirit și-n simțire? Aceasta-i întrebarea, și-i întrebare grea.

Încă un adevăr de netăgăduit constă în faptul că în momentul de față, în literatura română se scrie enorm de mult și se publică la fel de mult, adică tot ceea ce se scrie. Numărul revistelor este atât de mare încât, aproape nicio revistă nu-și permite să nu publice tot ceea ce primește. Doar revistele mari și consacrate își permit să trieze producția de scrieri. Același lucru îl fac și editurile, care sunt la fel de multe. În ziua de azi, în România, am mai spus-o și cu altă ocazie, oricine are ceva bani, poate scoate câte cărți dorește. Un lucru este sigur. Din literatură, numai din literatură, nu se poate trăi. Cărțile se vând foarte greu. Puțin sau deloc. La lansările de carte, vor cumpăra doar cunoscuții, prietenii și apropiații, pentru că au fost invitați sau pentru a-l susține pe autor. Bunăoară, în ceea ce mă privește, eu nu am vândut nicio carte. Nu pentru că n-am putut, ci pentru că n-am vrut lucrul acesta. Toate cărțile mele au mers ca donații către biblioteci sau cadouri pentru prieteni și apropiați sau spre oricine mi-a cerut, în țară sau străinătate.

Cu cartea nu se face comerț. Nu se vinde și nu se cumpără tocmai pentru faptul că există atât de multă maculatură și că numărul celor care citesc este din ce în ce mai mic. Nu vreau să intru în detalii. Nu este nici locul și nici momentul potrivit.

Dacă se poate face ceva în această direcție? Eu zic că da. Nu brusc, ci progresiv. Acest lucru îi revine criticii literare, care critică, în ultima vreme a fost blamată de anumite voci neesențiale care susțin că nu este nevoie de critica literară pentru că un critic literar nu va ști niciodată ce a gândit el, poetul care are har și talent, de la muză și de la Dumnezeu. Au fost, din păcate voci, din partea unor oameni de la care nu mă așteptam, nici în ruptul capului să afirme că critica literară este doar un simplu însoțitor de bord al cărții.

Se scrie azi enorm de multă poezie, foarte puțină proză, roman, nuvelă sau povestire. Romanul cere timp. Ori autorii de azi, sunt mult prea grăbiți. Nu au timp. Aceasta este dinamica societății. Vor rezultate cât mai rapide. Vor consacrare urgentă.

Este bine și așa, veți zice. Da, pentru că dacă considerăm poezia drept una dintre artele ideale, și așa este, vom ajunge la concluzia că rolul ei este acela de a pune în mișcare acea fantezie a creației prin cuvinte și, implicit, prin imagini artistice. În anumite momente ale vieții sale, orice om este sau poate deveni poet, atunci când emoția poetică, acea stare de exaltare a inteligenței și a întregii sale ființe, pune stăpânire pe el, făcându-l să se simtă mai presus decât starea obișnuită. Dar, atâta timp cât această stare rămâne doar în sufletul său, al omului, ea nu poate avea niciun efect asupra celorlalți din jur.

Așadar, a fi poet, a fi creator de artă, pe lângă capacitatea de a simți și de a fi mișcat de această simțire, este absolut obligatoriu de a avea și acel "dar" de a comunica emoția simțită și trăită celor din jur, "dar" care este sinonim cu har sau talent.

Dacă am încerca să ne gândim la o temă de studiu elaborată cu o rigoare de tradiție maioresciană, în măsură să demobilizeze avansul imposturii și să restabilească locul poeziei însăși, al literaturii însăși în actualele lor trăiri, într-un tablou întors al poeziei noastre actuale, reținând în exclusivitate aspectele simptomatice negative, vom putea constata cu plăcere că activitatea lirică nu poate ieși decât triumfătoare, iar cititorul, cât de cât edificat asupra modului de ființare a poeziei moderne, cel puțin asupra felului în care nu trebuie să fie, va avea ceva de câștigat.

Un asemenea studiu elaborat și documentat va avea un vădit și absolut necesar caracter de avertisment, adresat simultan atât creatorului cât și consumatorului de poezie, ambii înșelați, de multe ori, de capcanele unor aparențe ale spiritului modern, sau introduși superficial în mutațiile estetice produse în arta contemporană.

Este absolut obligatoriu inițierea unei prelungite dezbateri, al cărei obiect să fie separarea falsului poetic al unor epigoni zgomotoși și parazitari, de personalitățile într-adevăr creatoare, de autorii unor universuri poetice în sine.

Mistificările și pseudomăștile de superioritate, ignorarea oricăror rigori ale realului ar trebui să devină promotoarea unei persiflări neconcesive, iar considerațiile criticilor vor trebui să participe la modul foarte comprehensiv la demolarea componentelor artei moderne printr-o fină disociere a limbajului autentic modern, față de extensismul pur, ieșit din jocul întâmplător al cuvintelor, promotor al unei bolboroseli insipide, al unei emisii lexicale lipsită de sens, care va duce, pe neobservate, la delirul verbal și la beția de imagini, la disprețul pentru formă și la falsa profunzime.

În felul acesta, aventura limbajului specific poeziei moderne se transformă în contrariul ei, iar funcția lui mitopoetică se nimicește într-un act amorf, irelevant. Aceste tare ale unei părți din poezia tânără, din literatura tânără generează seriale de versuri și de scrieri mimetice, aparent nevătămătoare, care nu se pot integra prin nimic în acea patrie a spiritului în care-și au locul exclusiv valorile reale.

Problematica axiologică a valorilor din literatura română actuală, ca metodă de cercetare și interpretare critică bazată pe ideea de valoare a textelor literare, de care mă simt cuprins în anumite momente ale creației, pornește din acea aprinsă dorință de faptă izvorâtă dintr-un prinos de energie creatoare fructificat în numeroasele mele cronici adunate în cele nouă volume de critică literară și de istorie literară vizând autori diverși și cărți diverse din literatura română actuală, fie din țară, fie din diaspora românească, cronici pline de corectitudine, pondere și relații edificatoare asupra fiecărei cărți examinate, cel puțin așa cred eu, cronici din care lipsesc cu desăvârșire observațiile ascuțite sau lipsite de bun simț.

Dacă opera literară este deseori ambiguă, critica literară trebuie în mod obligatoriu să fie clară, pentru că ea, critica literară, este o activitate conexă istoriei și teoriei literare, motiv pentru care nu se poate manifesta la întâmplare. În consecință, ea apare, fie sub forma unor articole pentru uzul unui public mai larg, fie luând aspectul unor cronici de întâmpinare sau al unor eseuri ori studii și, nu în ultimă instanță, al unor cercetări academice. În toate aceste cazuri, critica literară poate fi socotită drept o aplicație a teoriei și istoriei literare.

Așadar, o literatură fără critică literară ar fi ca o orchestră fără dirijor în care fiecare instrumentist cântă la întâmplare, fără să-l aprecieze sau să-l admonesteze cineva.

A fi critic literar înseamnă a avea certe convingeri estetice cristalizate de-a lungul anilor, precum și convingeri care transced unei forme de critică aplicată.

A fi critic literar înseamnă aplicarea acelui fond teoretic, fără precizări programatice, fără ambiționări sau divagații speculative, ci doar având un excepțional cult pentru textul literar.

Observațiile unui critic literar trebuie să-și tragă substanța prin ascultarea îndelungată și repetată a pulsului circumscris în operă. Numai așa, feluritele criterii intră, după o atentă examinare, în surprinzătoare orchestrații valorice. Numai așa, pagini utile declarate de alții inerte ori disconsiderate capătă relief și culoare la recitirea lor, cu creionul în mână de către critic. Astfel, judecăți simpliste asimilate fără control și transmise prin uz de la o generație la alta sunt serios retușate și spulberate, uneori cu probe indubitabile servite de text. În felul acesta, capodopere, de nimeni contextate, se vor putea adresa prin noi semnificații unui lectorat sagace.

O fi mult, o fi puțin, părerile contează, dispute vii pe text eu cer și fapte ce primează. Concluzii sănătoase apar și totul merge bine, speculații ce dispar vor trece de la sine, iar criticul literar nu va mai fi un simplu-însoțitor de bord, așa cum adesea este considerat, ci cel ce va conduce cartea pe drumul ei întortocheat.

În evaluarea unei literaturi este bine să se țină seama atât de erudiția autorilor, cât și de talentul și priceperea lor artistică. Erudiția invocată de mine este foarte importantă pentru orice demers lirico-literar, deoarece ea închide o experiență și o condiție umană încheiată, devenind o cunoaștere imperfectă însă, care naște întrebări și provoacă visuri poetului, creatorului de artă, încercări de a depăși ceea ce știe, sporind orizontul epistemologic. Așadar, erudiția are funcția ei poetică, simbolizând indiciul actual al puterii noastre spirituale și, implicit, ceea ce urmează a fi negat pentru a se crea o altă ordine umană.

Pentru ca o scriere erudită, oricât ar fi ea de bine documentată, să se transforme într-o operă literară, părăsind statutul de simplă scriere, este nevoie însă de talent, de acel har pe care unii îl au din naștere, urmând să fie cizelat și șlefuit, care să îmbrace acea scriere în haina artistică adecvată. În momentul în care erudiția și talentul apar la același individ, în aceeași operă literară, combinația simbiotică devine fericită. În caz contrar, scrierea respectivă rămâne o scriere științifică, o scriere de critică și istorie literară, pe de-o parte, sau o scriere literară în proză sau în versuri, pe de altă parte.

Așadar, prin intermediul criticii literare, prin intermediul celor spuse de mine mai sus, o literatură se autoevaluează de la sine, iar prima și cea mai importantă problemă care se relevă în ea trebuie să vizeze condiția creației, condiție care implică un profund caracter de automărturisire și concomitent, unul de valabilitate generală.

 

Valentin LUPEA

David Popovici: „Plătiți campionii Românii!”

 

Plătiți campionii Românii! Nici medaliații olimpici din 2024 nu și-au primit banii cuveniți!

La întoarcerea în țară de la Campionatele Europene de natație, desfășurate în Franța, David Popovici a avut un mesaj special de transmis, scrie PROSPORT.

Proaspătul campion în probele de 100 și 200 de metri liber l-a tras de mânecă pe veșnicul interimar Ilie Bolojan, reamintindu-i premierului demis că sportivii nu și-au primit banii pentru medaliile obținute la Jocurile Olimpice.

Cum nici până în acest moment nu a venit vreo reacție din partea șefului Guvernului, s-a creat inclusiv o petiție online denumită „Plătiți campionii României!”.

ProSport scrie că David Popovici a atras atenția autorităților că nu și-au asumat plata premiilor pentru sportivii care au câștigat medalii la Jocurile Olimpice din 2024. Aceștia încă își așteaptă banii cuveniți urmare a performanțelor obținute.

„Mi se pare o responsabilitate luată în serios a statului român de a recompensa sportivii care aduc performanță României. Despre cazul meu, eu sunt suficient de norocos și le sunt recunoscător sponsorilor pe care i-am avut de ani și ani de zile, care mi-au susținut acest parcurs.

Cunosc, însă, foarte mulți sportivi de înaltă performanță din România care nu au, din păcate, aceleași condiții pe care le am eu acum. Dacă povestesc despre premierile pe care nu le-am primit de acum doi ani, încerc să vorbesc în numele tuturor.

E responsabilitatea statului să vină alături de noi, să ne susțină, tocmai pentru a reuși să celebrăm și să câștigăm împreună. Premierile pe care mulți sportivi le așteaptă le pot influența viața în bine, cum unii au nevoie de asta. Nu cred că este cazul meu, datorită sponsorilor pe care îi am. Asta e situația din țară.

Să profit de fiecare dată când am multe microfoane și camere în față să reamintesc asta, pentru că… Cât de mult pot aștepta sportivii ăștia? Mulți nu pot aștepta extrem de mult. E adevărat că nu am avut cele mai bune condiții, dar într-un fel sau altul m-am descurcat, însă când vine vorba despre noile generații de sportivi, să se rezolve!
Mi-aș dori pentru ei, și nu numai, ci pentru educația noastră, ca societate”, a spus David Popovici.

Pentru că nu s-a întâmplat nimic, a fost inițiată o campanie online intitulată „Plătiți campionii României! Performanța trebuie răsplătită la timp”. Sportivii medaliați la J.O. de la Paris, din 2024, nu și-au luat premiile nici acum, la doi ani distanță. Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport, Bogdan Matei, suma totală datorată sportivilor este de aproximativ 20.000.000 de euro.

„«Săptămâna Financiară» lansează această petiție după ce David Popovici a atras public atenția că există performanțe obținute în 2024 pentru care premiile promise nu au fost încă plătite. Campionul a vorbit și în numele sportivilor care nu beneficiază de sprijinul sponsorilor și pentru care aceste sume sunt esențiale. Campionii României muncesc ani întregi, fac sacrificii și reprezintă țara la cele mai importante competiții internaționale. Nu este normal ca, după câștigarea medaliilor, să aștepte ani pentru premiile cuvenite.

Sportivii și-au respectat promisiunea față de România. Statul trebuie să și-o respecte față de ei. Semnează petiția inițiată de «Săptămâna Financiară»!”, au scris inițiatorii acestui demers.

Cristi SOMESAN

Invitație culturală din Libotin, Țara Lăpușului

 

Mărturisirea lui Dan Puric. “Setea de adevăr”

Se spune și pe buna dreptate;” Celui qui s’excuse , s’accuse lui -meme !”.. In traducere cel care se scuza, se acuza pe sine! Dar una este sa te scuzi, având in suflet umbra păcatului facut, care te-ndeamna sa-l îndreptățești intr-un fel sau altul si alta este setea de DREPTATE, care cere in mod legitim sa nu fie pătată nevinovația unui suflet! Trăim intr-o epoca a degenerării morale, unde vocea insultelor si a calomniei este cea mai ascultata , mergând-se pana la linșajul mediatic al unui om nevinovat, sau chiar la asasinarea lui publica! Și toate ascultate astăzi , in mod sinistru cu aceeași satisfacție ca a celor de pe Golgota, care prin ocarile , huiduielile si inimaginabilele insulte si calomni îl asasinau pe Cel mai mare Nevinovat al lumii, agățându-i de crunta cruce pe care o cara in spate , chinuitoarea si cutremurătoarea cruce a NERECUNOSTINTEI umane ! Metoda folosită astăzi de cei din umbra , a căror viata se desfășoară in SUBSOLUL FIINȚEI este simpla si cu rezultate rapide precum si in timp! Se numește ;”ARIA CALOMNIEI!”… Adică , calomniază, calomniază, ca tot se va prinde ceva! Arie devenita celebra prin opera; Barbierul din Sevilla după piesa omonima scrisă de Pierre Beaumarchais!…Iar in strategia culpabilizarii continue, a noii ideologii tasnita din comunismul muribund , dar care in mod subteran ii cultiva toate principiile sinistre și devastatoare, ea a fost rânduită sa fie ca un proces continuu de crionicizare a persoanei nevinovate in frigiderul tribunalului ideologic, care trebuie sa condamne ADEVARUL, la un îngheț veșnic ! Și întorcându-ne ACUM ,in zilele noastre, observam ca pentru degenerarea rapida a unei societăți , s-a trecut la distrugerea Centrului ei MORAL! Iar ca tumorile canceroase ale NEDREPTATII ; insulta si calomnia sa circule nestânjenite , s-a dat ordin juridic pentru dezincriminarea lor, legitimandu-le astfel cu pașaportul cinic, pervers si satanic, al așa zisei libertăți de expresie”!Adica întreaga lume de azi a făcut stânga -împrejur si s-a întors in timp la acea sinistra revoluție din Franta a anilor 1968 , al carei sloganul era;”Este INTERZIS sa INTERZICI!” Adică ești liber sa faci orice fără de nici o răspundere morala, sau elementar proces de conștiința! Și de la ofensiva cinicului și iresponsabilului ORICE, s-a trecut la terenul liber al haosului și confuziei morale de azi, in care orice reper moral, cultural și mai ales religios poate fi sfărâmat intr-o fracțiune de secunda fără de nici o repercusiune ! Dar a deznadajdui înseamnă a-L trăda pe Bunul Dumneze și de aceea simt cu toată puterea ca tocmai acum in aceasta pustie sufleteasca, trebuie sa strig adevarul! Și înainte de toate ADEVARUL meu, al vieții mele și mai ales al conștiinței mele! Sunt la vârsta in care anii vieții se împuținează și in vederea Marii Despărțiri de lumea aceasta in care mi s-a dat sa trăiesc , dar mai ales in perspectiva MARII INTALNIRI cu cei de DINCOLO,ma gândesc sa fac curat drumul spre ei, nu de alta dar ma așteaptă MAMA, care a născut un copil cu suflet curat și nu un delator, ma așteaptă TATA, care a mângâiat un suflet curat și nu un colaborator al securitatii , ma așteaptă străbunii mei și cel mai important, ma așteaptă Sfinții Martiri ai acestui neam care înainte de a intra in mormânt , s-au înfășurat in giulgiul ADEVĂRULUI! Și-n fata lor vreau sa ma prezint ca un om care a luptat pentru țara și nu pentru tradarea ei! Care a suferit și sufera pentru țara și care nu se bucura de distrugerea ei! Iar dacă ma-ntorc și ma gândesc din nou la Marea Despărțire știu cât este de important ce lași acum și aici in urma ta , ce lași celor ce te vor plânge și te vor regreta ! Adică moștenirea , despre care minunea cea mai mare a acestui neam,Mihai Eminescu s-a exprimat atât de tulburător ;”viitorul , UMBRA!” Adică ce lași in spate! Ce “umbra” las eu copiilor mei, soției mele, prietenilor mei și tuturor celor din acest nobil popor in mijlocul căruia m-am născut și care de ani de zile mi-au acordat ÎNCREDEREA lor nemarginita! Pentru toți aceștia nu am dreptul sa tac, ci sa strig ADEVARUL! Și de aceea strig și va-ntreb in fata acestei nebiruite încă cetati, România:” cine sunteți voi toți aceștia care ma calomniați fără nici un scrupul?…Voi cei care ați încercat sa-mi cumpărați SUFLETUL, de când eram un copil pe bancile școlii și furibunzi ca n-ați reușit și astăzi va revărsați veninul sufletesc asupra mea și mai ales asupra unei tari ce nu vrea sa-ngenuncheze in fata necredinței si urii voastre nestăvilite? Și tocmai de aceea ,in pustia sufleteasca care ma-nconjoara va strig ca sa va numesc EU pe voi, care n-am greșit nimic in fata țării mele și nu voi pe MINE, pe voi care ați trădat-o și o vindeți și astăzi fără de nici un scrupul! Va strig din răsputeri ;”Sunteți copiii și nepoții trădătorilor de țara , a celor care și-au vândut semenii fiarei comuniste, a celor care la morminte nu și-au asezat crucea , ci secera și ciocanul și care acuma urmașii lor pe ascuns o șterg ca sa le piardă urma “adeziuni” lor satanice! Sunteți continuarea sinistrei fiare care vrea sa ucidă CREDINTA acestui neam , pe care și astăzi l-ați vândut pe nimic la taraba demonica a ocultei! Copiii trădătorilor de țara , copii ai NIMĂNUI , al neantului ,dar care au făcut atât rau! ..Și nu cer sa mi se facă dreptate căci știu ca o va face Bunul Dumnezeu! Dar știu ca și Bunul Dumnezeu are nevoie de OAMENI, care sa-i facă simțită prezenta acum și aici pe acest pamant rătăcit și fără de El! Va strig și va numesc pe nume, nu ca sa va insult ci ca sa va trezesc, căci dacă nu o veți face,MORMINTE PĂRĂSITE veți fi ! Și neam din neamul acesta românesc nu va va mai pomeni, caci prin existența voastră in subsolul acestei amărâte vieții , i-ați jignit și-i rănit FIINȚA ! Parintii și bunicii voștri, acele subspecii de romani, la o simplă comanda a sinistrei ideologii comuniste ce a cuprins țara , au deschis larg porțile pușcăriilor comuniste , ca prin ele sa intre intru crucificare tot ce a avut mai bun acest popor, iar voi astăzi le-ați redeschis, ridicând mâna cu obedienta de slugi spre a vota legi împotriva DEMNITĂȚII și EXISTENTEI acestui neam!Caci fără de nici un Dumnezeu v-ați amestecat in socoteala acestui popor cu ETERNITATEA, crezând ca sunteți nemuritori! Bunicii și parintii voștri , au trimis la canal și-n criminalele pușcării comuniste elita tineretului acestui neam, spre a fi exterminata, iar voi astăzi cu criminala indolenta ați lăsat ca tineri de azi ai țării sa fie reeducați in a fi APATRIZI, ANAFECTIVI, sa fie despărțiți de Sfanta Credinta a acestui neam și in final sa fie simple piese de schimb , pentru multinaționalele care ne-au invadat țara! Voi care ați aruncat peste granița , fara pic de mila, milioane de romani, distrugând astfel mii de familii și făcând din poporul roman un popor nomad, iar din aceasta țara un ORFELINAT! Voi sunteți instanța care judeca astăzi și care ma numește pe mine trădător , element rusofil și fost colaborator al securitatii??…!Voi care aveți pe conștiința , nu numai vânzarea pământului acestei tari, dar ceea ce este și mai cumplit, vânzarea pamântului SUFLETESC al ei, a trecutului martiric, a istoriei tragice si nobile in același timp al acestui neam pe care nu v-ați sfiit s-o terfeliti public nu numai la sinistrele comenzi venite dinafara, dar si din “vocația” speciei umane inferioare geloasa atavic pe înălțimile sufletești ale OMULUI curat! ..Voi care in numele democrației si a drepturilor omului, nu v-ați dat in laturi sa jucati la zaruri CĂMAȘĂ Sfanta a CREDINȚEI acestui neam , silind un întreg popor sa îmbrace “cămașă” de FORTA, a unei noi sinistre ideologii barbare fără de Dumnezeu? Voi sunteți JUDECĂTORII, voi sunteți INSTANȚA MORALA, care ne judeca astăzi ca neam, hotărând ca suntem un popor de sclavi care nu are nici un drept la ADEVARUL FIINȚEI lui? Și mai ales dreptul de zi cu zi la o viata normala prin care sa-si poată construi un VIITOR, pentru urmasii săi!? Voi sunteți ?? ….Iar faptul ca vreți sa-mi pătați trecutul, prezentul și nu in ultima instanța sufletul nevinovat cu asemenea calomnii mizerabile, este infinit mai puțin in fata căderii voastre sufletești , prin care v-ați pretat sa murdariti nobila și Sfanta MEMORIE, a tuturor sfinților martiri ai pușcăriilor comuniste! Este infinit mai putin in fata crimei voastre morale, prin care ați last sa se devasteze public reperele înalte și nobile ale culturii și trecutului nostru istoric!Caci eu sunt un biet om, dar in fata lui Dumnezeu, va strig in numele LOR, a celor care au intrat sub brazda cu arma in mâna ca sa apere Sfantul pamant al acestei tari și al căror SÂNGE , eu il aud cum striga ! In numele lor, a celor ce si-au scris tacut viata pe zidurile pușcăriilor comuniste, ca ADEVARUL si DEMNITATEA acestui neam sa nu piară , si care nu au cum sa se apere , va strig dincolo de mormintele lor tăcute si necunoscute ,va strig in fata vouă celor de azi care cu sânge rece si fără scrupule, ați redeschis pușcăriile comuniste ca ei sa moara din nou si mai ales sa moara NECUNOSCUȚI ,condamnându-i la UITARE, va strig vouă care ați condamnat fără nici o tresărire de conștiința ADEVARUL acestui neam la TĂCERE , ca sunteți un “popor” de iude, care-n curând își vei arunca punga cu argintii primiți ca preț al trădării si care se va ruga zadarnic la “zidul” NEIERTARII lor,pe care încet si sigur ,l-a ridicat tainic ,Bunul Dumnezeu in fata!..Și-am scris cu durere aceste rânduri , nu pentru tine “popor” de iude, care ești orbit sufletește și care plin de ura ai dărâmat și ucizi in continuare tot ce-ai gasit frumos și NOBIL in acest popor, ci pentru acel pumn de țărani romani rămași in aceasta țara care vrea sa trăiască mai departe și sa moara cu ochii deschiși către Dumnezeu!Caci din privirea lor arsa de neștiute suferințe, din lacrimile lor nesterse de nimeni, se va renaște acest popor roman din nou!

Dan Puric

P.S. Anexat câteva poze din decizia CNSAS:

Sindicatele, mesaj dur către actualii politicieni!

Cele cinci confederații sindicale reprezentative susțin că proiectul Legii salarizării nu a fost modificat în mod esențial și păstrează problemele semnalate anterior. Sindicatele spun că proiectul nu poate sta la baza unei reforme coerente și echitabile și cer Guvernului interimar să oprească ceea ce numesc „această campanie de dezinformare a opiniei publice”, prin care responsabilitatea pentru întârzierile reformei ar fi transferată asupra lor.

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) au transmis, miercuri, 26.08, într-un comunicat de presă, că au reevaluat ultima variantă a proiectului prin intermediul federațiilor afiliate. „De la ultima noastră comunicare comună publică din data de 23 iulie 2026 nu s-a schimbat, în esență, nimic”, afirmă cele cinci confederații.

Potrivit organizațiilor sindicale, proiectul conține în continuare „erori majore de fundamentare și aplicare” și nu poate reprezenta baza unei reforme sustenabile a salarizării din sectorul public. Sindicatele critică în special modul în care sunt tratate sporurile și indemnizațiile. În opinia lor, eliminarea unor sporuri este însoțită de introducerea unor indemnizații pentru anumite categorii socioprofesionale, fără o abordare unitară. „În loc să construiască un sistem salarial coerent și transparent, proiectul elimină anumite sporuri, dar introduce, pentru diferite categorii socioprofesionale, indemnizații menite să «repare» inechități, fără o viziune unitară asupra salarizării în sectorul public”, susțin confederațiile.

Acestea avertizează că soluțiile propuse nu rezolvă problemele existente, ci le mută dintr-o zonă în alta și pot genera noi discriminări și litigii. Cele cinci confederații susțin că partidele care au guvernat România în această perioadă poartă responsabilitatea pentru modul în care a fost gestionată reforma salarizării în cadrul PNRR. Sindicatele reclamă întârzierea calendarului, mutarea jalonului privind salarizarea către ultima cerere de plată transmisă Comisiei Europene, lipsa de transparență privind recomandările Băncii Mondiale și blocarea mecanismelor instituționale de monitorizare. „Întârzierea calendarului, mutarea jalonului privind salarizarea către ultima cerere de plată adresată Comisiei Europene (...) nu sunt responsabilitatea sindicatelor”, se arată în comunicat. Organizațiile sindicale afirmă că au solicitat încă din 2023, în cadrul Comitetului de Monitorizare a PNRR, informații privind progresul reformei salarizării din sectorul public și al reformelor din sectorul energetic.

În acest context, confederațiile sindicale critică ceea ce numesc „campanii publice” prin care responsabilitatea pentru întârzierile și problemele legate de proiectul de lege ar fi transferată asupra sindicatelor. „Sindicatele nu sunt responsabile pentru eșecul reformei”, transmit cele cinci organizații. Acestea cer Guvernului interimar „să oprească imediat această campanie de dezinformare a opiniei publice” și să nu folosească jalonul privind Legea salarizării ca argument pentru adoptarea unei legislații pe care sindicatele o consideră improvizată. Cele cinci confederații spun că rămân disponibile să participe la elaborarea unei noi Legi a salarizării în sectorul public, însă într-un proces real de dialog social și alături de un Guvern legitim, cu puteri constituționale depline, precum și de toate instituțiile și organizațiile relevante.

 Autor: Ana Petrescu

Sursa: Digi 24

Comunicat de presă

Solicităm partidelor parlamentare respingerea noii legi a salarizării!

📌Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, care reprezintă interesele a peste 300.000 de salariați – solicită ferm tuturor partidelor politice parlamentare să nu voteze proiectul legii salarizării, în cazul în care acesta va ajunge în Parlament. 

✏️Forma actuală a acestui document demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital.

‼️Acest ultim proiect propus de Executiv reprezintă o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ, deoarece nu ține cont de actele normative adoptate și asumate de statul român în urma grevei generale din anul 2023. Promisiunile făcute atunci pentru a debloca situația provocată de acțiunile de protest și documentele oficiale pe care și-au pus semnătura oficiali ai României sunt acum călcate în picioare, dovedind o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral.

📌În replică la declarațiile domnului ministru al Muncii, îi transmitem că a reușit contraperformanța ca „oferta de nerefuzat” promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric. Mai mult, atragem atenția Guvernului și partidelor politice asupra situației critice în care ne aflăm în prezent, învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate. 

📣Una dintre cele mai grave consecințe ale măsurilor luate prin Legea nr. 141/2025 este aceea că numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la alarmanta cifră de 6.300, ceea ce înseamnă că peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări.

📍Actualul proiect de act normativ nu rezolvă inechitățile create prin ordonanțele „trenuleț”, aplicate Legii nr. 153/2017, de limitare a drepturilor personalului din învățământ, ci, mai mult, adâncește în sens negativ diferențele de valoare dintre familia ocupațională învățământ și celelalte familii ocupaționale, așa cum o arată și rezultatul evaluărilor Băncii Mondiale.

!!!Doamnelor și domnilor parlamentari, aveți o singură opțiune onorabilă: respingerea fără nicio ezitare a acestei legi. Orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești și o lipsă de respect față de cei care formează viitoarele generații. 

Respingeți legea și țineți în viață educația românească!

PREȘEDINTE, Simion HANCESCU 

PREȘEDINTE, Marius Ovidiu NISTOR 

PREȘEDINTE, Anton HADĂR

Lansare de carte în Spania: „Dragostea cu parfum de migdale amare” de Mihai Firică

 

De la Casa Culturală Românească, avem plăcerea să prezentăm una dintre cele mai deosebite lansări noi din colecția Poezie a Grupului Editurii Sial Pigmalión din Spania: „Dragostea cu parfum de migdale amare”, volumul semnat de renumitul autor român Mihai Firică.

Tradus din română în spaniolă de María Alexandra Iliescu și Juan José García, lucrarea cuprinde un prolog semnat de distinsul critic Octavian Soviany și porticul prestigiosului editor Basilio Rodríguez Ca ñada.

Volumul articulează propunerea sa poetică în două direcții:

• Una sola ala (Una sola ala): centrat pe memorie intimă, afectivitate și experiență personală.

• El ala ausente (El ala ausente): o serie de eleganțe civile intercalate cu emoția și mărturia războiului din Ucraina.

Analiza imaginii poetice de pe copertă

Pe coperta cărții, se stabilește un dialog grafic și conceptual cu structura binară a lucrării:

• Aripa frântă și amintirea: Aripa din centru întruchipează axa volumului. Aripa sa stângă rămâne fermă ("O aripă"), în timp ce aripa dreaptă se dizolvă într-o explozie de fotografii și fragmente care se împrăștie ("Aripa lipsă"), simbolizând fragilitatea memoriei și impactul pierderii.

• Pe ramura de migdal: La baza si-a luat zborul de pe o ramura de migdal cu flori albe si fructe

Această imagine traduce vizual titlul: delicatețea florii face aluzie la frumusețea afecțiunii, în timp ce duritatea fructelor evocă fondul amar al rănii și durerea colectivă.

• În dualitatea cromatică: Trecerea de la tonurile albastre și nebuloase ale bazei la lumina cremă a vârfului reprezintă trecerea de la umbra războiului la speranța zborului poetic.

Un prag spre lucrarea Por Juan José García (Casa Română de Cultură)

A intra în dragoste cu parfumul migdalelor amare înseamnă a accepta o invitație de a traversa linia sensibilă de falie unde afecțiunea personală se ciocnește de drama colectivă. Poezia lui Mihai Firică nu caută izolarea sau mângâierea ușoară; în schimb, ea locuiește tensiunea dintre memoria care susține și realitatea care se fracturează.

Pe paginile de mai sus, in absenta, isi abandoneaza conditia de gol inert pentru a se transforma in materie vie, intr-o forma de rezistenta unde cuvantul salveaza demnitatea umana in fata devastarii. Odată cu sosirea acestui volum către cititorii din Spania, ne reafirmăm angajamentul față de o literatură fără frontiere, capabilă să ne provoace conștiința și să construiască punți culturale esențiale în vremurile actuale.

Disponibil în librăriile din toată Spania și la punctele obișnuite de distribuție ale Grupului Editorial Sial Pigmalión!

#GrupoEditorialSialPigmalión #CasaRomânăDeCultură #MihaiFirică #OctavianSoviany #Poesía #NovedadEditorial #LiteraturaRumana #TraducciónLiteraria #CulturaEspaña

Disponibilă în librăriile din toată Spania și în punctele obișnuite de distribuție ale Grupului Editorial Sial Pigmalión!

#GrupoEditorialSialPigmalión #CasaRomânăDeCultură #MihaiFirică #OctavianSoviany #Poesía #NovedadEditorial #LiteraturaRumana #TraducciónLiteraria #CulturaEspaña

Instituto Cultural Rumano Madrid/Institutul Cultural Român de la Madrid

Ambasada României în Spania / Embajada de Rumanía en España

Legea ANI a fost votată!

 Legea ANI cu „amendamentul Fritz” a fot votată în Senat și merge la promulgare! Dacă va fi contestată la CCR, România pierde 700 de milioane de euro...

Legea ANI cu „amendamentul Fritz” a trecut de Senat cu 106 voturi pentru, 19 contra și zero abțineri. Legea merge la promulgare, la președintele Nicușor Dan. Dacă va fi promulgată în forma actuală, liderul USR Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei. Dacă Legea ANI va fi contestată la CCR, România iese din termenul PNRR și pierde peste 700 de mil. de euro.

Comisia Juridică şi cea de Constituţionalitate din Senat s-au întrunit în şedinţă comună, miercuri, de la ora 10.00, pentru raportul comun la Legea ANI, după ce aceasta a fost întoarsă la Parlament, în urma deciziei de neconstituționalitate a CCR.

Legea ANI a mers la vot final în Senat în forma adoptată de Camera Deputaților, cu „amendamentul Fritz”, fără „amendamentul Mirabela”. Votul din Comisie a fost: 20 la 4 pentru raportul de admitere în forma de la Camera Deputaților.

C.L.