Moara lui Gelu

vineri, 13 noiembrie 2026

Aforismul zilei - Vasile Ghica

BJPD BM. Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 16 - 21 noiembrie 2026

Activități în bibliotecă

Joi, 19 noiembrie

ora 14.00, Sala de conferințe

Rapsodul lăpușean Iovu Martin, membru al Ligii Scriitorilor din România organizează o dublă lansare de carte „Amintirile unui rapsod lăpușean” și „Poezii de pe plai străbun”, ambele apărute la Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2026.

Moderator: Carmena Băințan, președinte Liga Scriitorilor – Filiala Maramureș

Vor lua cuvântul despre cărți și autor: prof. dr. Terezia Filip, poetul Vasile Bele.

Joi, 19 noiembrie

ora 17.00, Sala de conferințe

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează lansarea cărții „Ființa Dialogului Cultural”, autor Marcel Mureșan, apărută la Editura Cromatica, Baia Mare, 2026.

Volumul conține dialoguri cu: Valeria Bilț, Valentin Lupea, Ioan Marchiș, Dan Sgârță, Liviu Mircea, Septimiu Căpățînă.

Moderator: dr. Teodor Ardelean

Stefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Revolta din PNL merge mai departe!

Se cer alegerile interne de jos în sus, de la filialele județene la nivel național!

Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, solicită organizarea alegerilor interne în PNL, începând cu filialele județene și continuând cu nivelul național. Propunerea a fost susținută în unanimitate de primarii liberali din Ilfov, reuniți joi, 12 noiembrie, în cadrul Biroului Politic Județean.

Președintele CJ Ilfov consideră că reorganizarea PNL trebuie să pornească de la baza partidului, prin votul membrilor din fiecare filială, și abia ulterior să ajungă la conducerea centrală. El a criticat sistemul numirilor interimare, susținând că legitimitatea liderilor trebuie să provină din alegerile interne, nu din deciziile luate la nivel central.

În opinia sa, ordinea procesului de reorganizare este esențială. Mai întâi ar trebui organizate alegeri în filialele județene, urmate de scrutinul pentru conducerea națională. Totodată, delegații la congres ar trebui desemnați dintre membrii organizațiilor, primarii și aleșii locali care au contribuit efectiv la activitatea politică a partidului.

Thuma a criticat și prezența în structurile de conducere a unor persoane fără legături consistente cu activitatea filialelor, făcând referire la angajați proveniți din companii de stat și la persoane ajunse în funcții datorită apropierii de liderii partidului.

În mesajul său, liderul liberalilor din Ilfov a susținut că primarii au o responsabilitate directă față de comunitățile care i-au ales și că experiența lor trebuie să conteze în stabilirea direcției politice a formațiunii.

Thuma a cerut președinților organizațiilor județene și liderilor consiliilor județene să discute cu primarii PNL înainte de luarea deciziilor privind viitorul partidului. În opinia sa, o dezbatere autentică despre identitatea și direcția liberalilor presupune participarea celor care cunosc direct problemele comunităților.

Președintele CJ Ilfov a transmis că așteaptă ca și celelalte organizații județene să se pronunțe asupra organizării alegerilor interne. El a încheiat cu o întrebare adresată conducerii partidului, punând sub semnul întrebării motivele pentru care liberalii s-ar teme de un vot organizat chiar în interiorul propriei formațiuni.

Liderul organizației din Ilfov a afirmat că sentimentul este împărtășit de mai mulți liberali cu vechime, nemulțumiți de evoluțiile din formațiune. În același timp, i-a reproșat lui Bolojan că a adus în partid persoane fără o istorie politică în organizație, menționând-o pe Oana Gheorghiu și mai mulți membri proveniți din Bihor.

Thuma a criticat și modul în care sunt distribuite funcțiile și pozițiile de reprezentare în partid, susținând că filialele ar trebui recompensate în raport cu rezultatele obținute și contribuția lor politică. 

Disputa scoate la iveală diferențele de viziune dintre conducerea centrală și o parte dintre liderii din teritoriu, în privința organizării și a autorității în interiorul PNL.

C.L.

Amintirea Doamnei Dorli

Dorli Blaga și Gheorghe Pârja, la Cluj-Napoca

de Gheorghe Pârja

La mijloc de noiembrie, în urmă cu cinci ani, se stingea din viață, la 91 de ani, Ana Dorica, pe care celebrul ei tată, poetul, filosoful, dramaturgul și diplomatul Lucian Blaga, o alinta Dorli. Numele de dezmierdare provenea de la cuvântul DOR, atât de prezent în opera blagiană. S-a născut în Elveția, unde tatăl ei era atașat de presă la Legația României. A prins vremuri tulburi pentru țară, dar și pentru Ardeal. S-a specializat în domeniul fizicii, ocupând funcții în diferite instituții ale statului. Dar cea mai nobilă menire a fost împuternicirea de către tatăl ei, prin testament, să-i administreze opera. Și a făcut-o în chip admirabil. A contribuit la editarea romanului postum al lui Blaga, „Luntrea lui Caron,” o carte de excepție, cu multe coduri, parte din ele descifrate de istoricul literar Mircea Popa.
Încă din liceu, poezia lui Blaga mi-a fost model. Peste ani, marele prozator Nicolae Breban a amintit într-un text că poezia mea stă sub aripa lui Blaga. Știam de Dorli. Am întâlnit-o în câteva rânduri la Festivalul Internațional Lucian Blaga, de la Cluj-Napoca. Fiecare ediție era aureolată de prezența Doamnei Dorli. A fost un adevărat privilegiu să mă întâlnesc cu fiica ilustrului ei tată. Și mai norocos am fost când mi-a acceptat compania. Așa am colindat împreună locuri, pe câteva din străzile Clujului, care aminteau de pașii poetului. Sau pașii profetului, dacă vreți. Inclusiv în chilia de taină de la Biblioteca Centrală Universitară, în bârlogul lui Faust, unde Blaga a tradus celebra operă a lui Goethe. Doamna Dorli a știut să aibă o atitudine de prețuire pentru opera părintelui ei, într-un fel aparte.
A fost un fin intelectual, care purta cu ea misterul unui poet și profunzimea unui filosof, întemeietor de sistem. Multe fapte din viața lui Blaga sunt bine cunoscute. Dar altă aură primesc când le auzi povestite tocmai de fiica lui. Doamna Dorli avea o distincție, o sobrietate reținută, o voce caldă, bine timbrată, tocmai potrivită pentru mărturisiri. Ea a reînviat o lume când luminoasă, când dramatică, prin care a trecut alături de tatăl ei. Chiar era un privilegiu și o bucurie să asculți întâmplări despre un intelectual care a marcat definitiv spiritul veacului trecut. Noica era convins că dacă secolul al XIX-lea este al lui Eminescu, următorul a fost dominat de Lucian Blaga. El a reprezentat spiritul transilvan modern, care a însemnat integrarea noastră într-o Europă a spiritului. Doamna Dorli avea un har deosebit să ne spună asta și mai ales nu am simțit că stă în umbra uriașă a tatălui ei. Era o femeie puternică în fragilitatea ei, de un farmec feminin care se dezvăluie definitiv, învelită în aura sau în armura greu de străpuns a demnității și a datoriei față de opera tatălui ei. A devenit un personaj important prin propria ei valoare.
Mi-au rămas aproape câteva întâmplări memorabile. Când m-a dus, dimpreună cu actorii Ovidiu Iuliu Moldovan și George Motoi, la Casa în care a locuit tatăl ei, între anii 1946 – 1961, în cartierul „Andrei Mureșanu,” din Cluj-Napoca, am avut revelația simplității traiului unui mare filosof. Locuia în două camere. Când mi-a scris câteva rânduri pe romanul „Luntrea lui Caron”, Doamna Dorli a mai adăugat: „Dacă ar fi găsit manuscrisul, cei care-l urmăreau pe tata, îl băgau la pușcărie. La Sighet ajungea, direct!” Apoi mi-a spus cum istoricul Constantin Daicoviciu l-a salvat pe Blaga de a fi arestat. Pe când era studentă la Sibiu, a venit un profesor de la București pentru o prelegere. Printre altele a spus: „Pentru filosofia lui, Blaga poate fi pus în rândul criminalilor de război.” Doamna Dorli, pe atunci studentă, nici n-a știut cum să iasă din sală. Apoi, după ce Blaga a terminat ultima lui carte de filosofie – „Ființa istorică” – i-a spus fiicei sale: „Acum mi-am încheiat sistemul filosofic. Pot să mor!”
Toate aceste mărturisiri fac parte dintr-un interviu. Apoi mi-a povestit despre Casa de la Bistrița, unde Blaga mergea vara și scria la o măsuță de lemn, în grădină, sub nuci. Aici i-a prins Diktatul de la Viena, și au părăsit în grabă teritoriul cedat. Apoi mi-a povestit cum, filosoful, s-a întâlnit cu marele scriitor Thomas Mann. Mi-a vorbit de Lancrăm, locul în care s-a născut și își dorm somnul cel lung, părinții ei. În interviu mi-a spus că Lucian Blaga și-a prefigurat propria înmormântare, dar și locul de veci. Să fie cu vedere spre Râpa Roșie. Mai recent, s-a construit, aproape, o sală de sport, care încalcă viziunea blagiană. Doamna Dorli a ținut să fie înmormântată alături de părinții ei, în cimitirul Bisericii din Lancrăm. I s-a împlinit voia.
Duminică, 15 noiembrie, se împlinesc cinci ani de la săvârșirea ei din viață. Să ne amintim de cei care au luminat timpul în care au trăit. Doamna Dorli a făcut-o!