A apărut numărul dublu 28–29/2026 (Anul VIII), ediția de toamnă–iarnă, al revistei „Mărturii maramureșene”. În cele 143 de pagini ale sale, revista de cultură, tradiție și atitudine civică aduce împreună studii de istorie, cronici literare, poezie, evocări și articole despre viața comunităților. Publicația este editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Asociației Ars Vivat, iar această ediție apare cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al orașului Ulmeni.
Am
ales Cetatea Chioarului pentru copertă fiindcă ruinele ei pun o întrebare care
străbate peste timp: ce păstrăm din patrimoniul primit și cum îl facem cunoscut
celor care vin după noi? Studiile de istorie ne ajută să înțelegem ce merită păstrat,
iar proiectele locale arată cum poate intra acest patrimoniu în viața comunității
de azi.
Prof.
Mircea Botiș și pr. Radu Botiș semnează studiul „Vasile Lucaciu și mișcarea memorandistă”,
care urmărește rolul preotului în afirmarea drepturilor românilor din
Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași zonă de interes,
prof. Olimpia Mureșan scrie despre „Istoria reală a Ardealului”, iar Gheorghe
Pârja readuce în atenție moștenirea Gojdu. Un material consacrat folcloristului
Pamfil Bilțiu evocă munca de cercetare și de consemnare a tradițiilor maramureșene.
Cetatea
Chioarului, motivul ales pentru copertă, revine în paginile revistei prin materialul
care prezintă perspectiva prof. Dan V. Achim asupra valorificării turistice a
cetății. Zenovia Zamfir propune un itinerar prin Maramureș în articolul „Cu
oameni dragi prin Maramureșul drag”, iar Alexandru Ruja abordează relația dintre
credință, istorie și viața bisericilor maramureșene.
Prof.
Ana-Cristina Popescu scrie despre absență și libertate interioară în poezie. Radu
Botiș se oprește asupra prozei lui Ioan Andreica, cunoscut cititorilor ca Nelu Andreica,
iar Gelu Dragoș prezintă volumul „Pagini de conștiință. Ziariști și scriitori”,
de Al. Florin Țene și semnează un articol despre meditația poetică în scrierile
lui Radu Botiș. Prof. Olimpia Mureșan citește din perspectivă critică volumul „Taina
poruncilor”, Angela Simionca urmărește destinul literar al lui Vasile Muste,
între Maramureș și Spania, iar Lidia Vianu semnează un Semnal editorial.
Rubrica
POESIS reunește versuri de Radu Botiș, Ileana Nemeș-Pop, Djamal Mahmoud,
Valentina Moroșanu, Lucia Steffens, Nina Lavric, Lucia Virginia Pop, Vasile Bele,
Marin Moscu și Ștefan Aurel Drăgan. Viața literară este consemnată și prin paginile
dedicate celei de-a 53-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie de la
Sighetu Marmației, premiilor Cărțile Anului 2026 și Concursului Național de
Creație Literară „Fascinația Mării”. Remus B. Mineață scrie despre întâlnirile culturale
de la Focșani și despre ecoul lor în țară și în comunitățile românești din
străinătate.
Florica
Bud îl evocă pe poetul Vasile Morar, iar Radu Botiș îi dedică lui Octavian
Butuza un portret în rubrica Remember. Pr. Dan D. Gîrjoabă reconstituie destinul
episcopului Emilian Birdaș, într-un articol care pune în lumină și împrejurările
dificile ale unei epoci din istoria Bisericii. Prezentarea Parohiei Ortodoxe Chelința
aduce în atenție viața unei comunități locale, iar articolul despre revista „Lumină
Lină” urmărește felul în care o publicație românească din New York păstrează legătura
dintre cultură, limbă și credință.
Subiectele
de actualitate au, la rândul lor, un loc distinct. Camelia Gherheș analizează presiunea
exercitată asupra copiilor atunci când îmbrăcămintea devine criteriu de
acceptare în grup. Lucreția Berzintu semnează articolul „Inima, între medicină și
stil de viață”.
Redacția
consemnează proiectele de dezvoltare ale orașului Ulmeni, iar Grupa Chioar prezintă
un proiect socio-educativ în care copiii exersează și cooperează în spiritul credinței.

