Previziune sumbră pentru Aleksandr Lukașenko

 

Zelenski susține că Aleksandr Lukașenko, președintele Belorus, ar putea avea soarta lui Maduro!

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Belarus construiește drumuri spre granița cu Ucraina și instalează poziții de artilerie și i-a avertizat pe oficialii din Minsk să nu pățească precum președintele din Venezuela capturat de trupele SUA la începutul anului, conform Mediafax.

Conducerea Ucrainei crede că Rusia încearcă din nou să atragă în război Belarusul condus de Aleksandr Lukașenko.

Armata belarusă construiește drumuri spre granița cu Ucraina și instalează poziții de artilerie, a spus Zelenski după o întâlnire cu comandantul militar Oleksandr Syrskyi, potrivit Nexta.

„Conform serviciilor de informații, construcția de drumuri în zonele care duc spre Ucraina și stabilirea de poziții de artilerie au loc în zona de frontieră belarusă”, a scris Zelenski pe Telegram. „Credem că Rusia va încerca din nou să implice Belarus în războiul său”, a adăugat acesta.

„Natura și consecințele evenimentelor recente din Venezuela ar trebui să descurajeze conducerea Belarusului să facă greșeli”, a mai spus Zelenski.

Pe 3 ianuare, fostul președinte din Venezuela, Nicolas Maduro şi fosta primă doamnă Cilia Flores au fost capturați de comandourile speciale americane Delta Force, unitatea de elită a armatei Statelor Unite, specializată în operaţiuni antiteroriste extrem de complexe.

Cei doi au fost prinși într-o incursiune americană în Venezuela, au fost transferați pe nava de asalt Iwo Jima a Marinei SUA, iar de acolo au fost duși la New York, unde se află și în prezent fiind judecați de instanță.

C.L.

Gluma zilei - Discuție între liderii coaliției

 

România, lider negativ în UE: cea mai mare inflație, scumpiri la alimente și puterea de cumpărare în scădere alarmantă

„Bravo Bolojan”! România a ajuns la începutul lui 2026 cu cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere continuă. Consumul și investițiile bugetare, pe minus față de perioada anterioară măsurilor dure luate după instalarea Guvernului Bolojan.

Dincolo de comentariile politice, de schimbul de acuzații și de disputele dintre partide, datele economice arată o realitate care nu poate fi contestată: în ultimul an, România a înregistrat o deteriorare generală a unor indicatori esențiali pentru nivelul de trai.

Primul semnal de alarmă vine din comparația europeană. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a ajuns la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Nicio altă țară din Uniune nu se apropie de nivelul României: următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.

Presiunea se vede și mai clar la alimente. În ianuarie 2026, România a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a urcat la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, însă diferența față de România rămâne semnificativă.

C.L.

Aforismul zilei - Spiru Haret

 

SVSU Mireșu Mare, dotat cu utilaje moderne

Primăria Mireșu Mare anunță că Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei a fost dotat cu o autoutilitară pick-up de intervenție rapidă, dar și cu un tractor cu accesorii și alte utilaje necesare în situații de urgență.

Dotarea face parte din implementarea proiectului transfrontalier „Siguranță și protecție comună în situații de urgență” în cadrul programului Interreg VI-A NEXT România – Ucraina 2021–2027. Tot prin acest proiect se construiește și o remiză PSI. Bugetul total al proiectului este de 1.412.475 euro, din care 90%, respectiv 1.271.227 euro, reprezintă finanțare nerambursabilă din fonduri ale Uniunii Europene (FEDR).

C.V.

Guru Moise Guran crede că Nicușor Dan își va cere scuze celor care l-au votat sau...va demisiona!

Fanii lui Nicuşor Dan, dezamăgiţi şi după ultimul interviu acordat de preşedinte, întorc problema pe toate feţele. Mai că ai spune că-i chinuie.

Jurnalistul Moise Guran, de pildă, încearcă să-i vadă şi partea bună. El crede că Nicuşor Dan este „prostit”, dar vede necesare nişte scuze din partea lui pentru erorile făcute, altfel ”probabil că va ajunge să demisioneze”.

„Voi vă dați seama cum l-a prostit în ochi procuroarea Chiriac și cum l-a vrăjit de-a ajuns ditamai președintele republicii să apere un act de pedofilie cu viol? Ei, așa îl prostesc și alții în tot ce au ei nevoie, de la relațiile cu SUA/UE și până la energie, pe CET-uri și alte lucruri care îi ies din sfera de competențe, dar îl împachetează unii mai „băieți deștepți”.

Și acum să vă zic ceva de bine despre Nicușor Dan… Când va fi ajuns aseară acasă și va fi citit din mai multe surse care-i treaba cu dosarul ăla cu episcopul de Huși, cu violul, cu elevii de la seminar, cred că i s-a făcut rău. Sau sper că i s-a făcut rău. De rușine.

Partea bună despre Nicușor este că el nu poate digera așa ceva… pentru că el nu este Iohannis. Îi lipsește acea nesimțire și aroganță imperială pe care fostul președinte o avea. E de bine, da, bravo, dar e de bine de două ori – Nicușor nici nu va rezista cum a rezistat Iohannis unui dispreț public, eventual cu proteste, pe care și-l riscă acum.

Vi s-a părut că-și ia la rost susținătorii/protestatari veniți la poarta de la Cotroceni să-i ceară să-și reevalueze opțiunile pentru parchete? Oh, acela a fost un bluff. Nici nu-i stă bine să fie arogant.

Dacă l-am citit eu bine pe Nicușor, el își va cere scuze pentru erorile făcute. Iar dacă nu își va cere, probabil că va ajunge să demisioneze înainte de sfârșitul mandatului sub presiunea celor care l-au votat anul trecut.

Partea bună cu Nicușor este că el are conștiință. Sau, cel puțin eu așa l-am citit și de aceea am mers și l-am votat la președinție, deși i-am dat ignore la primărie (că e tont și ușor de manipulat). Wake the f* up, mister president!”, a scris Moise Guran pe Facebook.

C.L.

Fotografia zilei - A înflorit magnoliul...

 

Semnificațiile zilei de 18 aprilie 2026

 

Evenimente 18 aprilie

1506: 

Începe construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma sub domnia lui Iulius al II-lea.

1848: 

Are loc adunarea politică a românilor ardeleni de la Blaj.

1878: 

La București, a fost încheiată o Convenție comercială româno-elenă.

1897: 

A fost încheiată o Convenție comercială între România și Olanda.

1906: 

Un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din orașul San Francisco, California.

1909: 

Ioana d'Arc este beatificată la Roma.

1912: 

Vasul RMS Carpathia ajunge la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului Titanic.

1922: 

România a semnat, alături de alte state, o notă adresată Germaniei, prin care protesta împotriva semnării Tratatului de la Rapallo, din 16 aprilie 1922, care încălca prevederile Tratatului de la Versailles.

1931: 

Formarea guvernului condus de Nicolae Iorga.

1941: 

Al Doilea Război Mondial: Aviația SUA bombardează Tokio, Yokohama și Nagoya.

1941: 

Franța părăsește Societatea Națiunilor.

1945: 

A fost fondată echipa de fotbal UTA.

1946: 

Liga Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU.

1947: 

Guvernul britanic hotărăște reluarea relațiilor comerciale cu România, după cel de-al Doilea Război Mondial.

1949: 

Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă.

1951: 

A fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană.

1966: 

Mao Zedung lansează conceptul de Marea Revoluție Culturală Proletară. China intră într–o fază de haos și teroare.

1980: 

Rebublica Zimbabwe își proclamă independența.

1982: 

A fost hotarâtă, prin decret guvernamental, schimbarea denumirii capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare.

1994: 

A fost adoptat Legea impozitului pe venitul agricol.

1996: 

Miniștrii Apărării ai României și Ucrainei, Gheorghe Tinca și Valeri Șmarov, au semnat un Protocol privind dezvoltarea colaborării între Ministerul Apărării din România și cel din Ucraina.

1996: 

Senatul României a ratificat Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, prin care era reglementată procedura extrădării persoanelor care sunt căutate pentru acte de terorism.

2001: 

Camera Deputaților din România a adoptat textul legii privind accesul liber la informațiile de interes public.

2002: 

Fostul rege al Afganistanului, Mohammad Zaher Shah, s-a întors la Kabul, după 29 de ani de exil la Roma.

2007: 

Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor, denumit Claim your content.

Celebrări 18 aprilie

1938: 

S-a născut Nicolae Mareș.

1940: 

S-a născut Gheorghe Lupascu.

1945: 

S-a născut prozatorul și dramaturgul Marius Tupan - FOTO.

1943: 

S-a născut George Ghidrigan.

1844: 

S-a născut Anatole France.

1857: 

S-a născut Clarence Darrow.

1928: 

S-a născut Kurt Zadek Lewin.

1817: 

S-a născut George Henry Lewes.

1945: 

S-a născut Florin Gabrea.

1933: 

S-a născut Ion Hurjui.

1949: 

S-a născut Stefan Ioanid.

1954: 

S-a născut Gheorghe Iorga.

1928: 

S-a născut Stefan (stefan Careja) Puiu.

1901: 

S-a născut Manly Palmer Hall.

Comemorări 18 aprilie

1955: 

A murit Albert Einstein.

1974: 

A murit Marcel Pagnol.

Sursa: Wikipedia

Chiar așa, pentru cine guvernează?

Liderul senatorilor AUR Petrişor Peiu spune că, practic, salariul real a scăzut cu 5%, întrebându-se ce sens mai au tonele de promisiuni ale guvernului dacă are loc o scădere dramatică a puterii de cumpărare.

„Salariile au crescut cu 3,8% (februarie 2026 față de februarie 2025), iar inflația anualizata a depășit 9%. Practic, salariul real a scăzut cu 5%!

Puterea de cumpărare a romanilor care sunt angajați și își castiga banii din muncă cinstită a scăzut la 95% față de nivelul de anul trecut.

Aceste date nu cuprind criza declanșată de războiul din Iran. Prin iunie, o sa consemnăm o scădere a salariului real de peste 10% față de iunie 2025!”, a declarat Petrișor Peiu.

În acest context el lansează mai multe întrebări retorice:

„Ce sens mai au tonele de promisiuni ale guvernului dacă are loc o scădere dramatică a puterii de cumpărare?

Pentru cine guvernează Ilie Bolojan? Pentru cine guvernează PSD? Pentru cine guvernează PNL? Pentru cine guvernează USR? Pentru cine guvernează UDMR?”

C.L.

Mai poate adevărul să ne convingă?? (foileton 1)

 

Dacă orice om aruncă o privire peste istoria ideilor își poate da seama de faptul că drumurile istoriei au încercat să impună tot felul de moduri de a ajunge la absolut. Și aici este vorba de a gândi în termenii unei sau unor convingeri care ne pot duce într-o zonă stabilă de confort. Un confort nu numai intelectual, ci și unul legat de viața noastră, de zona socială, economică sau politică. Și putem spune că atunci când ne referim la “absolut”, ne referim la faptul că oamenii au deja convingeri personale. Au de asemenea păreri care îi pot satisface și care… cred mulți dintre noi pot coagula ideologii de așa manieră încât să poată rezolva multe sau poate toate problemele noastre. Și așa simplu și la obiect, care ar putea fi aceste probleme ale unui om simplu fără aspirații de tot felul?? În primul rând să aibă o casă, să aibă deci condiții de trai, să aibă ce mânca, să câștige decent ca să își permită un trai îndestulător, să poată să își facă vacanțele, să poată să profite de cultură și civilizație samd. Toate astea și altele sunt până la urmă un strict necesar, care în Europa cel puțin sunt considerate obligatorii pentru anul 2025.

Și aceste lucruri simple nu au de-a face cu Absolutul…cu acel absolut la care vor să ne îndemne unii ideologi să putem ajunge. Dar ce înseamnă o ideologie?? Păi…este vorba de ideile și conceptele care să ne arate interesele unei clase sau pături sociale și care servesc la consolidarea sau la schimbarea relațiilor sociale existente. Deci sunt ideile și conceptele care constituie partea teoretică a unui curent, a unui sistem, a unei manifestări. Bun, dar când omul folosește cuvântul “absolut” ce vrea el să aducă în prim plan?? Este vorba de un principiu…un principiu al principiilor care dăinuie și va dainui pentru totdeauna și care stă la baza modului nostru de a fi, de a gândi, de a ajunge la adevăr. Sună într-adevăr foarte ofertant și parcă ne putem face planuri pentru a rezolva marea majoritate a problemelor care le avem. Și mergând pe acest “fir” al gândirii ajungem să ne întrebăm dacă unele dintre ideologiile din istorie au putut reprezenta un absolut în sensul celor spuse adineauri?? Și aici trebuie făcută o distincție: numai câteva ideologii din istorie s-au vrut a fi concepte care rezolvă toate problemele omului. Desigur acestea sunt: comunismul, fasacismul, naționalismul și…ideologiile religioase: creștinismul, islamul, budismul, iudaismul etc. Iar după aceste ideologii s-au născut astăzi multe și felurite neliniști sufletești care s-au concentrat într-o nostalgie a absolutului, o nostalgie după acest absolut care a vrăjit sute și mii de ani mintea omului. Aceste concepte, aceste mari constructe analitice, cu un filon utopic vizibil, au reprezentat pentru mulți dintre noi explicarea tuturor năzuințelor noastre și unele au reprezentat adevărul în “stare pură”, adică forma care se potrivea perfect cu rațiunea, cu gândirea care reușește să ordoneze viața.

Dar acest mult invocat Adevăr intră impetuos în componența unor structuri ideologice care se vor din capul locului purtătoare a unui absolut ce îndeplinește dincolo de definiție, modelul “certitudinii” și modelul “dogmatizării”. Așadar, Adevărul este…există în gândirile ideologice (în cazul nostru) doar trebuie accesat cu un minim efort. Oare chiar așa pot să stea lucrurile?? Oare în exemplul cu ideologia, adevărul se cuibărește între ideile magnifice și fecunde și de acolo noi îl putem extrage fără probleme?? Vom vedea mai încolo… Dar haideți să vedem unde s-ar mai putea ascunde adevărul?? Să vedem dacă Știința este un loc unde adevărul se pitulește. Dacă ne luăm după mulți analiști și mai ales după Hannah Arendt, Stephan Hawking conștiința științifică a avut pornirea procesuală odată cu Galileo Galilei, cu a să îmbunatățire a telescopului și de asemenea cu dezvoltarea teoriei heliocentrice a sistemului nostru solar. Dar această modalitate de a vedea lumea și Cosmosul s-a consolidat odată cu apariția gândirii carteziene care a pecetluit un mod de a gândi rațional. Și această forță majoră a gândirii științifice a generat decăderea religiei și a supranaturalului. Și la acea vreme și chiat până astăzi se crede că științele naturii vor umple acel gol din spiritul uman lăsat de deprecierea în timp a acestora. Iar Iluminismul, criticismul, pragmatismul au reușit să ducă la o abordare cauzală bazată pe argumente raționale care a zguduit din temelii religia și gândirea bazată pe conjecturi. Noianul de descoperiri științifice au dus la înlocuirea acelui “infantilism al zeităților” și a reușit să dea o nouă perspectivă a progresului și a adevărului. Preștiința care era de o naivitate prozaică a făcut ca omul să nu înțeleagă propria existență în această lume. Propriul adevăr l-a reprimat din fașă și astfel nu a găsit nici măcar o metodă minimalistă de a ieși din chingi. Scolasticii cu toată deșteptăciunea lor au frânat furibund, adică fără nici o deschidere spre aspirația omului la cunoaștere. Teologia cu toate bunele intenții afișate și cu toată morala și căința care iese în prim plan, nu a reușit un parcurs al descifrării enigmelor. Acele explicații false și puerile, acele tehnici sterile, acele ritualuri fără noimă samd nu au dus la deslușirea adevărului, la o înțelegere bazată pe argumente și demonstrații. Ori omul vroia să cunoască, să ajungă la evidențe. Câștigurile nu au fost pentru știință, ci pentru satisfacerea sufletului uman care era însetat de o explicație. Oricare era, dar să fie o explicație indiferent de adevărul ei. Religia era interesată de adevărul ei și în Evanghelia după Ioan ni se spune: “Veți cunoaște adevărul și adevărul vă vă face liberi.” Care adevăr?? Ce fel de adevăr?? Cum poate religia să “desființeze adevărul științei?? Am amintit la început de gândirea lui Descartes care vrea să arate că adevărul poate fi deslușit doar cu gândirea omului. Era atunci ceva nou și inedit în evoluția și fluxul conștiinței care urma să se maturizeze în vremurile noastre. Descartes vroia să ne arate că obiectele se pot devoala prin introspecție, adică prin conștiința îndoielii, nu prin faptul că eu pun mâna și simt obiectul. Acest obiect “descoperit” în conștiință nu mai este obiectul pe care am pus mana, l-am văzut și pipăit. Este o entitate preschimbată în obiect al conștiinței care participă la un întreg proces de asimilare. Și atunci ce urmează?? Observăm că se produce o dezagregare a entităților materiale cu tot ce presupune o entitate materială, adică atomi, electroni samd. Nu este asta un soi de solipsism?? Întreb doar așa!! Această Realitate există… sau se găsește doar în conștiința mea?? Și dacă se găsește în conștiința mea, asta nu înseamnă că totul este pur subiectiv?? Dar cum se potrivește asta cu îndoiala carteziană?? Se potrivește prin faptul că Descartes face un lucru care pune pecetea pe gândirea moderna: “ocrotește” certitudinea de incertitudinea pe care ne-o dă îndoiala.

Extraordinar!! Și așa el nu poate trage concluzia finală, dar poate măcar să își dea seama de ce face el însuși. Asta este atitudinea cea mai generoasă și convingatoate despre ceea ce este certitudine în parcursul omului în lume și drumul spre adevăr. Acesta a fost motorul cel mai pus la punct pentru ca omul să poată prin știință să ajungă la descoperiri viabile și la incitarea generațiilor întregi spre dezvoltare, spre o traiectorie a gândirii. Și astfel gândirea carteziană împinge rațiunea spre o altfel de abordare care pune cunoașterea pe un alt piedestal, adică pe cunoașterea matematică. Această cunoaștere matematică face ca mintea noastră să poată cunoaște acel invocat “obiect” de așa manieră încât obiectul este “construit” doar de mintea noastră. Deci obiectul, lucrul, reitatea (res, rei) se constituie cu premizele impregnate de mintea noastră…și numai în acest mod simplu, dar complicat, el poate fi cunoscut de noi. UAU!! Unde Doamne am ajuns?? Suntem nebuni??

Și mai spun una: Mintea noastră are această capacitate de a ajunge la un adevăr care este dat de datele problemei sau cum se mai spune: “de imputurile” sau datele inițiale pe care le introduce!! Și aici marele paradox este că fiecare introducând alte premize de lucru se ajunge la același adevăr, adică un adevăr care prin intrinsecul lui confirmă veridicitatea adevărului. Nu se poate, ar spune cineva care nu este deprins cu știința sau gândirea rațională. Și pot să mai spun că oamenii în căutarea adevărului țin cont nu de ceea ce ei au în comun, ci de faptul că structura minții oamenilor este comună. Și asta cu toate că este o banalitate, ne arată că rațiunea noastră dă sensul la ceea ce noi gândim în același fel.

Dacă eu spun că trei ori trei este egal cu nouă și tu, tu cel care stai lângă mine faci același lucru și răspunsul este tot nouă, atunci acel nouă devine simțul nostru comun. Și mergând mai departe, acest „nouă” devine adevărul nostru și devine un reper constrângător pentru noi toți. Atunci ce putem spune?? Că acel: “dă-mi un punct de sprijin și voi mișca pământul!!”, adică acel punct “de aur” care face ca totul să se miște în lume este găsit de Descartes în interiorul nostru, mai precis în mintea noastră. Și acesta este modelul care îl asigură pe om că există o realitate care are o certitudine dată de mintea lui prin acele construcții și modele matematice care îi sunt propriile produse. Ce simplu este!! Și ce genial!! Și când ne gândim că de la Thales din Milet până la Descartes au trecut cam 2200 de ani. Aproximativ atâta i-a trebuit omului să descopere acest lucru extrem de simplu, care reprezintă o certitudine greu de combătut. Dar dincolo de Reducționismul acesta a lui Descartes, al științei, la o Matematică “perenă” (să nu mă acuzați de plagiat…), ne permite nouă oamenilor să înlocuim ceea ce ne este dat prin simțurile noastre, cu un sistem simplu uneori, alteori extrem de complicat, care poate simboliza și poate crea obiecte și fenomene. Și mai poate să ne împingă spre a construi ceea ce am făcut deja: am construit (chiar) această lume. Așadar: acest “Punct de aur” aflat în interiorul minții noastre, a făcut în așa fel încât omul să se găsească într-o situație mai delicată, mai grea, să poată să se îndoiască de ceea ce simțurile îi furnizau și în schimb să fie în stare să își pună cele mai elocvente întrebări pentru a intui adevărul. Uau!!! Dar ce mare scofală este acest fapt??

Mă opresc deocamdată aici. Voi continua.

Marcel Mureșan

 

Invitație literară

Cu mare bucurie, îmi invit prietenii cu suflet de copil la lansarea cărții mele, sâmbătă, 25 aprilie, în Sala Festivă a Colegiului de Arte din Baia Mare. Mulțumiri celor cinci frumoase doamne care vor fi alături de mine și prietenilor mai mici sau mai mari care vor dori sã ne însoțeascã în călătoria pe drumul empatiei! Vă aștept cu drag pe toți! 

Lucia Ileana POP

Sfidarea Europei

                                   de Gheorghe Pârja

Nu prea mă trage ața, în ultima vreme, să scriu despre politica internă și externă deoarece această lume are o viteză mare, ce-i bun astăzi, e stricat mâine, ne învăluie multe neadevăruri, iar minciunile au devenit acum politică publică. Pe care se zidesc edificii strâmbe. Greu ne va fi de acum înainte să știm care este structura adevărului. Cât este durere și cât suspin? Multe subiecte de acest fel îmi atrag atenția, dar astăzi îmi vine mai des în prag retorica președintelui Trump de a dojeni repetat Europa și Uniunea Europeană. Aproape că ne-am obișnuit cu acest dispreț, transmis direct s-au prin cei apropiați.

De unde vine supărarea asta? Cine a început? Războiul comercial, cu taxe ascuțite și cu amenințări de peste Ocean? Sau Conferința de Securitate de la Munchen, unde vicepreședintele JD Vance a criticat Europa, iar pe noi, românii, ne-a arătat cu degetul. Același ton l-au folosit delegații și la începutul acestui an, la Davos, unde s-au formulat comentarii batjocoritoare la adresa Europei. Și multe altele. Din care nu se întrevede dialogul diplomatic. Am deslușit cu ușurință că domnul Trump vrea Groenlanda și Europa nu-i de partea lui. Imediat a formulat o ironie care sfidează un continent: Europa, un tigru de hârtie, mi se împotrivește? Apoi a translat ironia spre NATO. Aici am constatat un paradox.

Ironizează NATO, uitând că și America face parte din Alianță. Apoi aflăm că se referă numai la NATO din Europa. Sau este dojana celui mai mare pentru cei mai mici? Și concluzia domnului Trump că este tras pe sfoară de europeni. Cu măiestrie contabilă a cerut statelor membre să-și crească bugetele de apărare. Multe dezbateri și pe această temă. Când a constatat că europenii au politica lor, și nu aleargă peste mări și țări, să lovească Iranul, președintele a amenințat cu ieșirea din NATO. Și a invocat trilioanele de dolari, pe care le-a pus America la bătaie pentru apărarea Europei de poftele Rusiei. Juridic vorbind, o retragere a SUA din Alianță este extrem de dificilă. O lege adoptată în anul 2023 prevede că președintele american nu poate scoate SUA din NATO fără acordul a două treimi din Senat.

Dacă precizarea lui Matei Martin este adevărată, atunci domnul președinte folosește retragerea din NATO ca o sperietoare. Există măcar o frână instituțională la retorica lui Trump. Oricum, declarațiile președintelui sunt păguboase. Când avem un război în vecini și când tensiunile din lume sunt în creștere, ideea că NATO este în derută transmite semnale de slăbiciune către cei care ne pândesc liniștea. Este amintită în primul rând Rusia. În viziunea lui Trump, securitatea nu este un bun comun, ci este un bun pe care America îl furnizează contra cost. Astfel, cred că relația dintre SUA și Europa, la nivelul retoricii la nivel înalt, este marcată de suspiciuni, de lipsă de încredere.

Atitudinea schimbătoare, de la o zi la alta, a președintelui creează o neliniște diplomatică sporită în țările europene. Ce este până la urmă NATO? O alianță alcătuită ca defensivă în 4 aprilie 1949, când 12 națiuni au semnat un acord de asistență reciprocă, cu sediul la Bruxelles. Pericolul lui Stalin, aflat în vogă atunci, a dus la nașterea acestei alianțe politico-militare. Astăzi, NATO are 32 de membri, 30 de țări europene, la care se adaugă SUA și Canada. Se repetă la fiecare oră că NATO este o alianță defensivă. Atunci de ce a fost chemată să atace Iranul? S-a schimbat deviza? Zadarnic se supără președintele pe europeni. Cei mai vocali sunt premierii spaniol și britanic, la care s-a adăugat și cel italian, care nu s-au lăsat duși de valul războinic al lui Trump.

Dacă mă întrebați pe mine, nu mă simt foarte confortabil când știu că Iranul vrea arma nucleară. Nu sunt de acord cu uciderea tinerilor iranieni că s-au opus actualului regim. Așa că Trump poate avea dreptate în acest sens. Dar când a pornit ofensiva în Iran nu i-a consultat pe ceilalți membri ai NATO. În zadar s-a supărat pe noi. Zic comentatorii din propria lui țară. SUA nu înseamnă doar Trump. NATO are nevoie de SUA, și SUA au nevoie de NATO. Punct. Că sunt divergențe de opinie – și, de ce nu de interese-, că sunt însă mult mai multe puncte comune, este adevărat. Dușmanul lui Trump nu este NATO, ci propria egolatrie. De care profită Kremlinul.

Cum să spui că într-o oră vei distruge toată civilizația iraniană. Se întoarce în mormânt Darius cu toți satrapii lui. Ori râde ironic Alexandru Macedon. Președintele Trump, dar și vicele Vance nu vor fi uitați repede de cuvintele grele îndreptate împotriva Papei Leon, de origine americană. Domnul președinte are dificultăți să justifice continuarea războiului. Mare vâlvă în jurul Strâmtorii Ormuz. Zeci de state sunt afectate. Între timp, domnul președinte are alte fantezii cu Iranul. Pricina războiului din Golf ar fi uraniul nu petrolul. Pentru România, conflictul, cu multe fețe din Orientul Mijlociu, scoate la iveală problemele unei economii fragile. Prețurile au luat-o razna. Sfidarea Europei mi-a adus aminte de mitul grecesc, devenit celebru, în care se spune că Zeus, fermecat de frumusețea prințesei Europa, a răpit-o și dus-o în insula Creta. Unde au trăit până la adânci bătrâneți.

De la frumoasa prințesă vine și numele continentului Europa. Unii o răpesc pentru frumusețe, alții o sfidează pentru fapte închipuite. Aflu, chiar la încheierea textului, că se prefigurează un NATO european. Nu-mi dau seama cum va fi. De unde am plecat și unde am ajuns!

7.692 de afișări - MOARA lui GELU - din 17 aprilie 2026

 

Minaur joacă la Slatina pentru locul 5 în Liga Florilor

Sâmbătă, 18 aprilie, de la ora 18.00, Sala sporturilor din Slatina va fi gazda partidei dintre CSM din localitate și CS Minaur, joc din cadrul etapei a 20-a din Liga Florilor MOL. Este un meci cu “cuțitele pe masă”, în care Minaur trebuie să se impună pentru a mai spera la locul 5, ultimul care duce în Europa, măcar teoretic. E greu de spus acum însă cine și unde se va înscrie, câte locuri va avea țara noastră după ce se vor cere și wild-card-uri. Mai e și Cupa României, adversara din semifinale), plus alte două echipe care urmează să obțină calificarea, după duelurile Rapid – Craiova (miercuri, 22 aprilie) și Gloria Bistrița – Corona Brașov (miercuri, 22 aprilie). Un Final 4 care va avea loc în Baia Mare și care dă speranțe suplimentare.

Duelul de la Slatina este și unul între foștii antrenori ai echipei  noastre, Andrei Popescu și Raul Fotonea și actualul staff, plus că la Slatina joacă și mai multe fete care au trecut pe la Minaur: Vukajlovic, Cazanga, Luciana Popescu sau Țîrle. Slatina este puțin mai sus, are șanse la Europa, dar are și un program dificil, la fel ca și Minaur.

Lotul echipei CS Minaur Baia Mare (18 meciuri în Liga Florilor)

• Portar: 53. Yuliya Dumanska (17/5), 16. Clara Beatrice Preda (8/0), 85. Daria Maria Tocaciu (13/0)
• Extremă stânga: 21. Fie Woller (13/53), 15. Denisa Roxana Romaniuc (16/7), 26. Cristina Maria Lazea (3/5)
• Inter stânga: 13. Maria Gomes de Costa (16/44), 6. Emilia Anna Galinska (15/32), 24. Maria Groșan (1/1), 99. Anca Georgiana Mițicuș (18/6)
• Centru: 2. Andreea Maria Ianăși (13/12), 4. Sorina Florentina Brîndușa (2/0), 33. Amelia Julia Lundback (15/47), 84. Dziyana Ilyna (18/52), 8. Teodara Lavinia Damian (6/17)
• Inter dreapta: 28. Nikoletta Papp (17/28), 14. Mălina Maria Avădanei (8/3)
• Extremă dreapta: 10. Jessica Quintino Ribeiro (17/75), 25. Eliza Lăcusteanu (16/9)
• Pivot: 93. Alba Chiara Spugnini Santome (18/96), 17. Andriyana Naumenko (12/6)
• Oficiali: Joao Alexandre Ferreira Florencio, Alexandru Sabou, Daniel Apostu, Valentina Mitrașcă

Lotul echipei CSM Slatina (19)

• Portari: 1. Ekaterina Mihaylova Dzhukeva, 16. Elena Nagy (1)
• Jucătoare de cîmp: 2. Elena-Nicoleta Dincă (54), 3. Adina Gabriela Florescu (21), 4. Greta Kacsor (66), 7. Aleksandra Vukajlovic (49), 9. Daniela Elena Fulgoi (1), 10. Sonia Vasiliu (36), 11. Valentina Elena Lecu, 14. Tamara Pal (60), 21. Magda-Alfredo Cazanga (33), 22. Luciana-Andreea Popescu (17), 23. Andreea Bianca Țîrle (18), 31. Magda Nicoleta Balsam (94), 43. Nada Corovic (30), 94. Cristina Diana Boian (1), 91. Mara Teodora Zaharia, 96. Elena Hermina Olaru (21), 97. Nikolina Vukcevic (28), 98. Luciana Mara Matea (15)
• Oficiali: Andrei Popescu, Raul Fotonea, Demi Iulian Perpelea, Marius Laurențiu Tulache

Etapa 20

• Rapid București – HC Zalău (sâmbătă, 18 aprilie). Arbitri: Mihai Pîrvu (București) – Mihai Potîrniche (Buzău). Observator: Marius Brumaru (Focșani)
• Dunărea Brăila – CSM Târgu Jiu (sâmbătă, 18 aprilie, 17.30). Arbitri: Ciprian Popa (Galați) – Ionuț Velișca (Buzău). Observator: Gigi Antonescu (Pitești)
• SCMU Craiova – CSM Corona Brașov (sâmbătă, 18 aprilie, 18.00). Arbitri: Georgiana Murariu – Mihaela Chiruță (Piatra Neamț);. Observator: Ion Barbu (București)
• CSM Slatina – CS Minaur Baia Mare (sâmbătă, 18 aprilie, 18.00). Arbitri: Gabriel Badiu – Ioan Barbu (Cluj-Napoca). Observator: Gheorghe Bejinariu (Pitești)
• CSM București – CSM Galați (sâmbătă, 2 mai)
• SCM Râmnicu Vâlcea – Gloria Bistrița (duminică, 3 mai)

Restanțe

• SCMU Craiova – Minaur (sâmbătă, 25 aprilie)
• Rapid București – Corona Brașov (sâmbătă, 2 mai).

Clasament

1. Gloria Bistrița – 36p (605-457) – 19
2. CSM București – 35p (611-505) – 19
3. Corona Brașov – 27p (549-478) – 18
4. SCM Rm. Vâlcea – 25p (615-506) – 19
5. CSM Slatina – 22p (545-536) – 19
6. Dunărea Brăila – 19p (563-512) – 19
7. Minaur Baia Mare – 19p (499-511) – 18
8. Rapid București – 17p (522-498) – 18
9. CSM Târgu Jiu – 10p (458-567) – 19
10. SCMU Craiova – 9p (466-530) – 18
11. CS HC Zalău – 4p (444-566) – 19
12. CSM Galați – 1p (423-634) – 19

• Etapa 21. Sâmbătă, 16 mai: Slatina – Râmnicu Vâlcea; Minaur – Dunărea; Târgu Jiu – Rapid; Zalău – CSM București; Galați – Craiova; Corona – Bistrița
• Etapa 22. Sâmbătă, 23 mai: Râmnicu Vâlcea – Corona; Bistrița – Galați; Craiova – Zalău; CSM București – Târgu Jiu; Rapid – Minaur; Dunărea – Slatina.

Cristi SOMEȘAN