Moara lui Gelu
Revistă electronică de atitudine, cultură, mediu social, educație și sport
sâmbătă, 2 mai 2026
Semnificațiile zilei de 2 mai 2026
Evenimente 2 mai
Sinuciderea iudeilor din cetatea Masada; intrarea armatelor romane în „cetatea morților”.
Navigatorul John Cabot pornește în călătoria sa spre continentul american.
Anne Boleyn, regină a Angliei este arestată și închisă sub acuzația de adulter, incest, trădare și vrăjitorie.
La Paris, se deschide Jardin Royal des plantes médicinales, grădina regală de plante medicinale.
Are loc căsătoria dintre Léopold de Saxa-Coburg și Prințesa Charlotte Augusta de Wales, moștenitoarea Prințului Regent George al Regatului Unit.
La Paris se deschide un loc de divertisment muzical sub numele de Folies Trévise. Se va dezvolta ca un teatru de vodevil și cabaret și va deveni cunoscut sub numele de Folies Bergère.
Karl May este eliberat din închisoarea Waldheim, unde a ispășit o condamnare la închisoare pentru vagabondaj.
Louis Bromfield obține premiul Pulitzer pentru Toamna timpurie.
Are loc premiera Petrică și lupul de Serghei Prokofiev care, conform cuvintelor compozitorului, a fost de rău augur, "...[participarea] a fost săracă și nu a reușit să atragă atenția".
Thornton Wilder obține premiul Pulitzer pentru Orașul nostru.
Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului.
Arthur Miller obține premiul Pulitzer pentru Moartea unui comis voiajor.
Încoronarea regelui Hussein I al Iordaniei.
Încoronarea regelui Feisal al II-lea al Iraqului.
Tennessee Williams obține premiul Pulitzer pentru Pisica pe acoperișul fierbinte.
Caryl Chessman, condamnat la moarte în SUA, este executat, după ce executarea hotărârii a fost amânată de opt ori.
Lansarea celui de-al doilea program al Televiziunii Române, TVR 2.
Nava britanică Queen Elizabeth 2 a efectuat primul voiaj, spre New York.
Începe vizita Papei Ioan Paul al II-lea pe continentul african.
Ungaria și-a deschis frontiera cu Austria și a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom. Începutul căderii Cortinei de Fier.
În urma victoriei sale din ziua precedentă, Tony Blair este învestit ca prim-ministru al Marii Britanii.
Membrii partidului de dreapta Likud, condus de premierul israelian, Ariel Sharon, au respins, în cadrul unui referendum, planul israelian de separare unilaterală a teritoiilor palestiniene.
Premierul Leszek Miller a demisionat din funcție, cabinetul său fiind dizolvat. Președintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, l-a numit oficial în aceasta funcție pe Marek Belka și a învestit noul guvern, social-democrat.
Teroristul Osama bin Laden este ucis de către membrii unei forțele speciale americane din Abbottabad, Pakistan, în cursul operațiunii cu numele de cod Operațiunea Neptune Spear.
Celebrări 2 mai
S-a născut Ion Iancu Vale.
S-a născut Valentin Tudor.
S-a născut Andreea Trifu.
S-a născut Mihai Antonescu.
S-a născut Ion Georgescu.
S-a născut Monica Spiridon.
Comemorări 2 mai
vineri, 1 mai 2026
Cazuri „speciale”
Intre cazurile ,,speciale" care mi-au format, mi-au....,,formatat" cariera de procuror, acesta e unul in care eu am invățat o lecție fundamentală. Aia cu...aurul, aia cu...telefoanele, aia cu...malpraxisul, aia cu..., aia cu..., toate vor fi avut un rol in formarea mea intelectuală, dacă eu am ajuns să gandesc așa cum găndesc acum, dar acesta mi-a servit o lecție fundamentală:
În ce țară trăim?!
Pentru că am permis punerea la index a lui Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Octavian Goga, urmează acum Mircea Eliade. Apoi Cioran, Noica, Crainic...
Poesis - Costel Stancu
Oana Eftimie: HIDROELECTRICA ȘI ROMGAZ – VÂNZAREA ACCELERATĂ DE PARTICIPAȚII!
Așa cum intuiam încă de acum câteva luni, listarea
companiilor cu capital de stat precede, de fapt, vânzarea acestora.
Acum avem dovada, într-o notă informativă transmisă
de vicepremierul Oana Gheorghiu către Guvernul României.
În cazul Hidroelectrica și Romgaz, scopul nu este
listarea în sine, ci VÂNZAREA ACCELERATĂ DE PARTICIPAȚII!
Termenul tehnic folosit — ABB (Accelerated Book
Building), înseamnă exact asta: statul scoate urgent la vânzare procente din companii
deja listate. În acest moment sunt vizate Hidroelectrica și Romgaz, cu venituri
estimate între 3 și 8 miliarde de lei.
În plină criză energetică, decizia este ca statul să
își reducă participația și, implicit, controlul în două companii strategice:
Romgaz, implicată și în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră și
Hidroelectrica. Și nu oricum: nu printr-o ofertă publică deschisă, în care
prețul se formează prin competiție, ci prin ABB, într-un interval foarte scurt,
oferind pachetele direct către investitori instituționali.
Mai mult, pentru a asigura închiderea rapidă a
tranzacției, de cele mai multe ori vânzarea se face cu un discount față de
prețul pieței.
Suntem conduși de niște asasini economici care
plătesc acum, din avuția statului, tributul pentru toate nefacutele din ultimii
ani.
Autor: Oana Eftimie
Cronica evenimentului „INSPIRAȚII ÎN PRIER” Liga Scriitorilor Filiala Iași Nord-Est – 25 aprilie 2026
La ora 11 a celei de-a douăzeci și cincea zi a lui Prier – o zi însorită, revărsată în splendoarea colorată a primăverii – Bulevardul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Iași fremăta sub pașii grăbiți și vocile vesele ale mulțimii de toate vârstele.
Bătrâna “Casă a Cărții” aștepta cuminte noi
vizitatori dornici de cultură și atmosfera vioaie, veselă și încântătoare ce
însoțește întotdeauna evenimentele Ligii Scriitorilor Români.
Ne aflăm la etajul al doilea, unde sala de
conferințe se umplea deja de entuziasmul celor scriitori și oameni de cultură
adunați într-o săvârșirea desăvârșită a evenimentului nostru de astăzi.
Distinsul nostru președinte, scriitorul și ziaristul
Ilie Serediuc deschide întrunirea cu un deosebit de călduros și creștinesc
“Hristos a înviat!” urând “Bun venit!” tuturor celor prezenți. Invită apoi,
respectuos, ,,cinstitul public “, să audieze, după obicei, Imnul Ligii,
mulțumind ulterior pentru răbdare și solemnitatea acordată momentului.
Se discută, în primă instanță, anumite chestiuni administrative
– după care domnul președinte amintește în câteva cuvinte despre farmecul și
aerul sărbătoresc al evenimentului Ligii din data de 14 Aprilie, a 3 -a zi a
sfintelor Sărbători de Paști, provocând nostalgie în inimile celor ce au fost
prezenți atunci și veritabile regrete celor ce nu ne-au putut fi alături.
Se trece în revistă un alt eveniment important și
anume cel al lansării volumului intitulat “Se-mbracă cerul în cuvinte”, al
fermecătoarei scriitoare basarabene Veronica Bucico, eveniment desfășurat la
Chișinău, la care, din păcate, nu a putut fi prezent nici un reprezentant al
LSR FINE dar care face în egală măsură cinste filialei noastre.
Se trec în revistă, de către distinsa doamnă
profesor și scriitor Elena Bostan (Delavicov) noutățile editoriale ale lunii,
dintre care vom aminti următoarele:
Gheorghe Gireadă – “Întâmplări de pe traseu” (o
culegere de amintiri și gânduri ale autorului care urmează a fi lansată curând
în cadrul LSR FINE);
Gheorghe Ștefan – “Adevărul din taine sau tainele
adevărului”;
Veronica Rusu Bucico – “Se-mbracă cerul în cuvinte”
și “Sărutul din cuvinte”;
Elena Butnariu – “Picuri de lumină “; “Al 40-le-a
val”; “Freamăt de poet” și “Regăsire”;
Ionuț Țene – “Valahi Gorali” – interpretări
istoriografice.
Respectabila
scriitoare Martha Eșanu ne vorbește despre o viitoare apariție din scrierile
doamnei profesor Silvia Hodaș, intitulată “Martor la cultură “
Domnul Serediuc ne prezintă sărbătoriții lunii
Aprilie, între care se numără domnul Gheorghe Gireadă și subsemnatul.
Trecând la tema principală a întâlnirii noastre de
astăzi, domnul președinte ne explică în câteva meșteșugite cuvinte, citând-o pe
respectabila noastră Vicepreședintă, scriitoarea Mimi Rotariu: “De ce
“Inspirații în Prier”? Pentru că „ PRIER” nu aduce doar înverzirea naturii, ci
și o reînoire a spiritului. In această lună a începuturilor, s-au născut
scriitori care au știut să dea glas emoției, ideii și visului.
,,Inspirațil în Prier” este o invitație de a-i
redescopri, de a le asculta ecolul de a simți cum, dincolo de timp, cuvântul
lor continuă să înflorească.”
Intrăm, așadar, în tematica principală. Astfel,
primul invitat la cuvânt este scriitorul
ing. Solo Rotenstain, un vechi membru al LSR FINE. Distinsul autor ne
vorbește, cu ocazia celor 176 de ani de la nașterea poetei Veronica Micle,
câteva detalii mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg, despre mult
îndrăgita poetă. Vom sintetiza, din lipsă evidentă de spațiu, discursul
domnului profesor: „Iubirea dintre
Eminescu și Veronica Micle se vede, dincolo de legendă, ca o flacără frumoasă
și chinuitoare, în care dorul, gelozia, cochetăria și devotamentul s‑au împletit
într‑un destin sfâșietor, lăsând în urmă nu o poveste perfectă, ci una vie,
omenească, arsă până la capăt în numele unei pasiuni care nu a știut să se
stingă. În aplauzele tuturor, domnul Rotenstain încheie citându-l pe George
Călinescu „George Călinescu scria despre ei: „Iubirea dintre Eminescu şi
Veronica este cea mai mare poveste de dragoste a culturii române.”
Doamna Vicepreședinte Mimi Rotariu ne citește un
poem din volumul „Poezii” al Veronicăi Micle, fiind completată cu mult farmec
și cu lux de interesante amănunte din viața poetei de către doamna profesor
Elena Bostan.
Ne vorbește, apoi, în câteva cuvinte, despre revista
„Al cincilea-lea anotimp” păstorită cu deosebită migală de către scriitoarea –
membră a LSR FINE – Mariana Bendou.
Cu o grație aparte, caracteristică Domniei sale,
doamna profesor, pictor și scriitoarea Cati Lungu intervine pentru a ne citi o
fermecătoare și elogiatoare poezie dedicată bunei sale prietene Elena Bostan
Delavicov.
A vorbit, apoi, despre Magda Isanos cu un har care
nu se poate imita: calm, limpede, dar plin de emoție, ca și cum ar fi deschis o
fereastră spre sufletul poetei. A adus în fața noastră amănunte rare, fragmente
de viață care au făcut‑o pe poetă să pară din nou prezentă între noi, nu doar
un nume în analele culturale ale Iașiului. Iar publicul, vizibil atins, a
aplaudat‑o „la scenă deschisă”, cu acea bucurie spontană care nu se comandă, ci
se naște din respect și recunoștință.
Profesorul și scriitorul Gheorghe Gireadă ne
dăruiește un fragment din viitorul volum al domniei sale, o lectură plăcută,
bine primită și ispititoare, ca o invitație deschisă către lecturarea rapidă a
volumului imediat după apariție.
Un discurs plin de farmec și amănunte pline de
savoare din viața scriitorului Emile Zolà ne oferă cu dărnicie scriitoarea Ana
Văcărașu, discurs ce stârnește un freamăt admirativ și plin de interes crescând
din partea onorabilului nostru public.
Umoristul și talentatul epigramist Nicu Stancu a
adus în încăpere acel hohot sănătos de râs și omenie, citindu‑ne cu vervă din
umorul inconfundabil al regretatului Ion Bolocan: o poezie sprintenă și câteva
epigrame care au trecut din inimă în inimă ca niște scântei de bună dispoziție,
lăsând pe fețele tuturor un zâmbet care nu se grăbea să plece.
Scriitoarea Martha Eșanu a readus în mijlocul nostru
numele lui Dan Teodorescu, fostul președinte al Filialei Iași Nord‑Est,
important om de cultură, ziarist și scriitor ieșean de o mare valoare, cu o
viață trăită în slujba cuvântului și fost președinte al LSR FINE, născut
deasemenea in luna Aprilie.
În amintirea lui, actualul președinte al Ligii și drag prieten al domnului Teodorescu,
scriitorul Ilie Serediuc a propus un moment de reculegere, iar încăperea s‑a
așezat într‑o tăcere curată, ca o plecăciune în fața unui spirit care încă ne
însoțește. Domnul Serediuc a continuat apoi destăinuindu-ne amănunte plăcute și
interesante din prietenia sa cu sus numitul ziarist.
Scriitoarea vasluiană Angelica Manole a deschis o
fereastră spre lumea lui Hans Christian Andersen, povestindu‑ne cu un firesc
cald despre omul din spatele basmelor: timidul visător care a purtat toată
viața dorul de a fi iubit și care, din neîmplinirile lui, a știut să nască lumi
în care lacrima și miracolul merg mereu împreună. Se face, astfel – prin
completarea și prin sprijinul domnului Serediuc – o paralelă neașteptată și
logică între „Rățușca cea urâtă” și caracterul scriitorului. Amănuntele aduse
de către scriitoarea Angelica Manole au căzut peste sală ca niște mici
revelații, iar cei prezenți le‑au primit cu o căldură sinceră, de parcă fiecare
detaliu despre Andersen ar fi luminat încă un colț din copilăria noastră
comună.
Scriitoarea Mihaela Berari a vorbit despre
Shakespeare cu un calm care prindea bine întâlnirii noastre, cu acel farmec al
omului care știe să deschidă ușor o ușă spre alt veac. A strecurat amănunte
vii, din acelea care fac din Bard nu o statuie, ci un om în carne și oase, iar
publicul a primit totul cu interes și aplauze calde, ca pe o întâlnire scurtă,
dar luminoasă, cu un clasic care nu îmbătrânește.
Doamna Elena Bostan (Delavicov) a revenit în atenția
noastră cu acea eleganță firească a profesorului care nu predă, ci respiră
literatură. Și‑a mărturisit întâi surprinderea — plăcută, vizibilă — în fața
pregătirii colegilor din Ligă, apoi, cu un farmec liniștit și o claritate rară,
a deschis din nou pentru noi lumea lui Camil Petrescu. Sub vocea dumneaei, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război” a pierdut greutatea aceea care sperie și s‑a luminat dinăuntru, ca un
roman care își regăsește cititorii după mult timp. În câteva minute, doamna
Bostan a reușit ceea ce reușesc doar dascălii adevărați: să ne facă să simțim
că iubirea și frământarea lui Ștefan Gheorghidiu ne privesc încă, iar romanul —
poate controversat, poate dificil — a renăscut în inimile tuturor.
Mimi Rotariu a supus la vot personalitatea lunii,
dintre cele mai sus amintite și discutate în întâlnirea noastră, personalitate
ce urma să fie cuprinsă în revista Nord Est Cultural, iar sala a răspuns fără
ezitare: Magda Isanos. Numele poetei ieșene, cu sensibilitatea ei
fragil‑puternică, a fost rostit și acceptat în unanimitate, ca un omagiu firesc
adus unei voci care încă ne atinge.
O scurtă discuție despre creațiile realizate cu
ajutorul inteligenței artificiale a aprins pentru o clipă spiritele — un schimb
scurt de opinii, ba cu zâmbet, ba cu o sprânceană ridicată, ca între oameni
care țin la literatură și la felul în care se naște ea.
Ultimul cuvânt l‑a avut, firesc, domnul președinte
Ilie Serediuc. Cu un gest larg și o lumină jucăușă în priviri, ne‑a invitat pe
toți la o fotografie de grup și la un pahar de șampanie în sala alăturată, ca
și cum ar fi spus: hai să rămânem oameni înainte de toate.
Secretar
general
Eugen
Paul Popa
Radu Dinel Miruță și-a mai dat o lovitură! A găsit 21 de trenuri noi abandonate în Obor!
Nici n-a apucat să termine filmarea prin care denunţa faptul că 21 de trenuri noi zac abandonate în Gara Obor, că noul interimar de la Transporturi, Radu Miruţă, a şi primit o replică de la Claudiu Mureșan, fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară.
Rânduiala Transcendenței (foileton 2)
Omul cu mintea și conștiința lui și-a făurit nevoi de tot felul, inclusiv acea nevoie firească de a lua parte la o lume imaginară. Omul cu mintea lui a "clădit" și modul de a pune lumea pe o bază științifică, dar în oglindă a produs și o dimensiune total incontrolabilă unde domnesc zeii, diavolii, inorogii, dar și superstițiile, infinitul, natura înconjurătoare, spiritul lumii, a universului. Și genialitatea omului a făcut posibilă o zonă a argumentelor științifice și altă zona a unor afirmații care nu se pot argumenta, dar toate acestea sunt produse de-o potriva de mintea omului, de genialitatea lui. Adică imanența, intrisecul, dar și transcendența, adică acel tărâm al gândirii raționale pe o parte, dar și tărâmul iluziei și reprezentării. Și în transcendență există gândire, dar gândirea nu precede actul imaginativului sau actul aleatorului. Deci ambele sunt practic un răspuns al omului la nevoia de a cunoaște. Este o nevoie cu care omul s-a născut și care într-o primă fază îi poate satisface nedumeririle vieții. Există o empatie a omului de a-și imagina în primul rând ființări și ipoteze de manifestare, dar există și capacitatea creierului nostru de a inventa entități de tot felul care ne umple un gol și care contribuie la funcția noastră cognitive… și care nu face altceva decât să justifice nerațional ceea ce nu se poate explica. Aceasta este zona transcendenței, a fantasmaticului, este o lume în care mulți se avântă, dar care nu pot explica realitatea concretă. Toate bazaconiile și năzbâtiile minții noastre sunt create de infinit, de nevoia noastră de absolut, de neputința noastră de a explica, de tone și tone de argumente pe care nu le posedăm. În urma multor ani de conviețuire și de dezvoltare a funcției cognitive și a interacțiunii dintre natură și experiențe felurite de viață ale omului, au fost imaginate entități abstracte, grotești sau ingenue, adică entități ale transcedenței, care au început să populeze viața noastră. Și astfel s-au realizat primele legături între viața noastră simplă de acum 50.000 - 80.000 de ani cu imaginile construite de mintea omului pentru a face o legătură și apoi o dependență de ceea ce nu se putea explica. Dar există un efect care de multe ori era vizibil. Și aici noi asistăm la încercarea omului de a da o explicație a întregului vieții, a tot ce ne înconjoară și nu ne înconjoară, tot ce vine spre noi de peste tot și ne copleșește. Adică ceea ce se realizează ca determinații greu sau imposibil de explicat. Și atunci, noi asistăm la primul efort al omului de a înțelege sensul vieții, al lumii, al existenței. Dar și în posibilele legături, între ce se vede și se poate gândi și ceea ce nu se vede, dar care poate crea efecte. Și să nu uităm de ceea ce nu vede omul, dar nici nu poate gândi. Doar presupune sau intuiește. Dar oamenii de atunci realizau o trecere de la constrângerile supraviețuirii, procurarea mâncării și a condițiilor minime de trai, la scopul omului de a supraviețui și la semnificația continuării vieții. Pentru că orice ingerință a transcendenței în viața concretă putea aduce o depășire a contextului material în care se manifestă omul și dirijarea propriei minți spre semnificațiile de o factura mai complexă, care să explice de exemplu, perpetuarea oamenilor sau nevoia de condiții optime de viață sau nevoia de limbaj, de comunicare între toți membrii, dar și nevoia oamenilor de a se uni pentru a fi mai puțin expuși la tot felul de vulnerabilități. Dar aici deja omul se situează pe o treaptă în care mintea lui gândea în altă paradigmă, adică omul a început să gândească social. Iar apoi a venit modul de a gândi și acționa pragmatic. Și astfel acest atu, această profunzime a minții sale și succesul omului de a urca pe scara evoluției și devenirii sale. Însă cu toată evoluția omului, a gândirii sale, a pătrunderii în abstract și a complexității vieții sale, omul nu a putut pătrunde într-un mod rezonabil în problema transcendenței, nu a putut ca mintea lui să gestioneze cât de cât programatic provocările transcendenței. Această necunoscută care îi face omului un soi de lumină, un soi de explicare rudimentară avea totuși un avantaj peremptoriu, adică organizarea în grupuri mai mici sau mai mari, astfel încât orice dezastru sau bucurie să fie gestionate spre binele tuturor. A venit peste el socialul. Instinctul de turmă s-a născut atunci. Să se apere împreună, dar să gândească individual, ca apoi să își confrunte critic soluțiile. Și în acest mod viața omului a început să se complice și să o ia pe cărări absolut nebănuite. Aceste cărări inspiră omenirea pentru a merge oarecum spre o altă destinație, spre un nivel superior al întâlnirii lui cu provocările vieții. Este vorba de apariția în mintea omului a nevoii de meditație și a întrebărilor grave despre existența lui. Și una dintre cele mai crunte întrebări este: Cine a adus pe lume această plaga care se numește "moarte"? Și mai apoi: ce ar trebui să facă omul ca să nu moară sau să fie nemuritor? Și astfel, când omul a început să mediteze asupra propriei existențe, el a intrat într-o stare de descumpănire, de dezorientare. (Să nu uităm că moartea reprezintă un “dincolo” foarte greu de gestionat. Moartea reprezintă un “nimic” care ne solicită profund din perspectiva ontologică. Faptul ca nu există măcar un om care s-a întors din moarte și care să ne spună, să ne explice cum stă treaba acolo, toată această miraculoasă și misterioasă manifestare stă sub auspiciile transcendenței). De ce trebuie ca omul să moară? Cu ce sunt eu vinovat și astfel trebuie să mor... să nu mai exist pe acecest pământ? Ce frumos era înainte, când omul nu știa că există moartea, iar lucrurile se așezau în ordinea timpului. Dar acum când a descoperit că există posibilitatea să nu mai existe, pur și simplu totul se prăbușește peste el, iar viața nu va mai fi ca înainte. Într-o lume copleșită de perspectiva morții, oamenii au început să simtă un soi de inutilitate care poate s-a răsfrânt atunci la începuturi peste modul propriu de a vedea sau revedea lumea asta. Și încet, încet oamenii au ajuns să se împace cu noua lor postura de oameni muritori, ajungând la un moment dat să se împace total cu această soartă. Dar lucrurile nu au stat pe loc: omul în genialitatea lui nu s-a mulțumit cu această soarta și cu toată împăcarea de sine și cu toată efemeritatea noastră. Și astfel a vrut să depășească moartea, să transceadă moartea. Dar moartea presupune ceva fizic, ceva care curmă materialitatea și din altă perspectiva se produce ruperea legăturilor spirituale, sensitive cu ființările de orice fel care ne-au populat si ne-au încantat existența. Cum stă treaba ca un om să nu mai posede o emoție în fața tablourilor lui El Greco, Serusier sau Egon Schiele și efectiv să nu mai poată asculta simfonii sau sonate. De ce? Pentru simpul fapt că el nu va mai exista! Un copil se întreba: de ce nu mai poți ascultă muzica atunci când ești mort? Ce naiv, ce sinistru, dar ce candid! Dar aceste pierderi și multe altele, tot omul le-a catalogat ca fapte inerente în decursul vieții. Ei bine... în această lume se moare sau cum spunea un amic: "se cam moare". Și aici ceea ce urmează este apariția unei frici imense, o angoasă care dărâmă omul, îl secera de pe picioare. Voi continua.
Articolul „Sistemele de Inteligență Artificială”
Pentru omul obișnuit este greu de crezut că în lume există, în prezent, peste 70.000 de organizații (startup-uri) care proiectează și „antrenează” circa 2.000.000 de modele publice de Sisteme de Inteligență Artificială pe care oricine le poate utiliza. Această diversitate transformă IA dintr-o voce unică într-un ecosistem vast de unelte matematice specializate, accesibile oricui prin modelul „Open Source”. În acest peisaj dominat de giganții din Silicon Valley, China s-a impus ca lider mondial în execuție, gestionând peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme de IA. Prin hub-uri tehnologice precum Zhongguancun, China demonstrează o eficiență remarcabilă, reușind să obțină performanțe de vârf prin optimizarea inteligentă a resurselor. Această competiție globală asigură că inovația nu rămâne închisă în laboratoare private, ci devine un bun comun care accelerează progresul civilizației. Pentru o corectă înțelegere a Sistemelor de Inteligență Artificială și a procesului de lucru al acestora, este necesară clarificarea peisajului tehnologic actual (date valabile pentru începutul anului 2026).
*****
Sistemele de Inteligență Artificială
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Inteligența artificială va fi ori cel mai bun,
ori cel mai rău lucru care se va întâmpla
umanității.” (Stephen
Hawking)
Cuprins:
Rezumat
1. Diversitatea Ecosistemului IA:
o lume, nu un singur creier
2. Administrare și dezvoltare
3. Conceptul de „Cutie Neagră”
(Black Box)
4. Specificațiile Sistemului IA
utilizat în această lucrare
5. Glosar de termeni
Bibliografie Selectivă
Rezumat
Pentru
omul obișnuit este greu de crezut că în lume există, în prezent, peste 70.000
de organizații (startup-uri) care proiectează și „antrenează” circa 2.000.000
de modele publice de Sisteme de Inteligență Artificială pe care oricine le
poate utiliza. Această diversitate transformă IA dintr-o voce unică într-un
ecosistem vast de unelte matematice specializate, accesibile oricui prin
modelul „Open Source”.În acest peisaj dominat de giganții din Silicon Valley, China
s-a impus ca lider mondial în execuție, gestionând peste 1.500 de
modele mari proprii de Sisteme de IA. Prin hub-uri tehnologice precum
Zhongguancun, China demonstrează o eficiență remarcabilă, reușind să obțină
performanțe de vârf prin optimizarea inteligentă a resurselor. Această
competiție globală asigură că inovația nu rămâne închisă în laboratoare
private, ci devine un bun comun care accelerează progresul civilizației. Pentru
o corectă înțelegere a Sistemelor de Inteligență Artificială și a procesului de
lucru al acestora, este necesară clarificarea peisajului tehnologic actual
(date valabile pentru începutul anului 2026).
1. Diversitatea Ecosistemului IA: o lume, nu un singur
creier
„Nu există o inteligență unică, ci o multitudine de unelte
ale minții.”
(Howard
Gardner, Adaptare)
Pentru a
înțelege Inteligența Artificială (IA), trebuie să reținem că ceea ce numim generic
„Inteligență Artificială” nu este un „robot universal” care știe totul, ci un
ecosistem fragmentat.
Acesta seamănă cu o cutie uriașă în care se află
mii de unelte diferite, numite Sisteme IA, fiecare fiind
proiectat pentru o funcție și o utilitate precisă.
Interfața și Realitatea: Când interacționăm cu un chat, avem impresia unei „voci unice” care ne răspunde la orice. În spate însă, procesul este
susținut de o multitudine de Sisteme IA;
este ca o bibliotecă imensă unde mii de asistenți digitali caută simultan în
fișiere diferite pentru a genera un singur răspuns coerent.
Amploarea rețelei: Cele peste 70.000 de startup-urisunt organizații care proiectează și
„antrenează” aceste Sisteme IA.
Cele 2.000.000 de modele publice de Sisteme
IA sunt structuri matematice pe care oricine le poate utiliza. Unele
sunt Sisteme IA închise
(secrete comerciale), altele sunt Sisteme
IAopen-source (gratuite și accesibile oricui, asemenea unei
biblioteci publice).
Sistemele IA Specializate (Sarcini precise): Aceasta este cea mai importantă distincție. Pe lângă Modelele de Limbaj
Mari (LLM) – acele Sisteme IA
care scriu și vorbesc ca oamenii – există sute de mii de Sisteme IA dedicate exclusiv
unor domenii înguste.
Exemple practice:
Un Sistem IA de diagnostic medical
identifică pe o radiografie detalii invizibile ochiului uman.
Un Sistem IA de prognoze financiare
analizează milioane de tranzacții pe secundă pentru a detecta riscuri.
Un Sistem IA de securitate cibernetică
funcționează ca un paznic digital permanent împotriva atacurilor informatice.
Sistemele IA ca structuri matematice: Deși par că
„gândesc”, aceste modele sunt în esență fișiere uriașe care conțin miliarde de
calcule și probabilități. Ele funcționează ca niște motoare matematice care
recunosc obiecte, traduc limbi străine sau compun texte.
Accesibilitatea universală și Democratizarea: Faptul că sunt „publice” înseamnă că orice persoană cu cunoștințe de
programare le poate descărca și folosi. Aceste 2 milioane de modelede Sisteme IA sunt baza „Open Source”,
asigurând că puterea IA devine un bun comun care accelerează inovația în
medicină, educație și industrie pretutindeni în lume.
Ce trebuie să rețină omul simplu:
Inteligența
Artificială nu este o „persoană digitală” unică, ci o rețea globală de Sisteme IA extrem de performante,
fiecare fiind un expert pe o părticică limitată din cunoașterea umană.Aceste
modele sunt cărămizile gratuite cu care se construiește viitorul digital. Ele
permit unui student din România sau unui cercetător din Africa să folosească
aceleași unelte de vârf ca marii ingineri din Silicon Valley.
2. Administrare și dezvoltare
„Cine deține tehnologia, deține viitorul.” (Geopolitica
Puterii)
Piața
globală a Sistemelor de IA este susținută de trei piloni principali:
2.1. Giganții Tehnologici (Big
Tech):
Reprezintă forța financiară și computațională a domeniului. Entități lider
precum Google, Microsoft, OpenAI, Meta, Anthropic, xAI, NVIDIA și Alibaba
dezvoltă cele mai puternice Sisteme IA închise, investind
miliarde de dolari în centre de date și cercetare de vârf pentru a menține
supremația tehnologică globală.
2.2. Instituții și Guverne: Actori statali și infrastructură strategicăGuvernele au încetat să fie doar spectatori, devenind finanțatori și
dezvoltatori de infrastructură IA la nivel național.
China (Lider mondial în execuție
și modele de stat): Gestionează în prezent peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme
de IA. Recordul a fost stabilit prin înregistrarea oficială a 183 de
modele de mari dimensiuni (LLM) destinate publicului și administrației.Strategia
chineză se bazează pe familia de modele Qwen
și DeepSeek, care domină ecosistemul global, reprezentând aproape 30% din
utilizarea mondială. Puterea de calcul a țării a atins 1.590 EFLOPS, fiind
utilizată masiv în sectoare strategice precum telecomunicațiile și
administrația publică.
Statele Unite (Lider în investiții): Sectorul
privat american a atras investiții record de peste 109 miliarde de dolari.
Guvernul federal a lansat în 2026 un Plan de Acțiune care include „American AI
stack”, un pachet de resurse tehnologice oferit aliaților, și inițiativa „U.S.
TechProsperityCorps” pentru suport tehnic global.
Eficiența și Puterea de calcul: În timp ce modelele din Silicon
Valley cheltuiesc sute de miliarde pe investiții colosale în
super-calculatoare și putere brută, dezvoltatorii chinezi (precum cei de la DeepSeek sau Alibaba) au reușit să creeze Sisteme IA
de o eficiență remarcabilă. Aceștia obțin performanțe tehnologice de vârf
utilizând resurse mult mai reduse, demonstrând că inovația nu depinde doar de
mărimea bugetului, ci și de optimizarea inteligentă a algoritmilor.
Dominanța în Robotică: China este liderul mondial detașat în
„corpul” Inteligenței Artificiale. Deține peste 2 milioane de roboți
industriali funcționali, mai mult decât tot restul lumii la un loc,
transformând IA într-o forță de producție fizică de neegalat.
Viteza de adopție: Modelele chinezești (familia Qwen)
au crescut spectaculos, ajungând de la o cotă de piață neglijabilă la peste 30-45%
din utilizarea globală pe anumite platforme de dezvoltare în doar un an,
datorită costurilor reduse și adaptabilității.
Uniunea Europeană (Lider în etică): Prin
implementarea completă a EU AI Act, Europa a impus primul cadru juridic global
care interzice sistemele cu risc inacceptabil, precum „scorul social” sau
manipularea comportamentală, forțând marii dezvoltatori să adapteze algoritmii
la valorile democratice.
2.3. Situația în România: Cadrul instituțional și digitalizareaRomânia parcurge o etapă decisivă de aliniere la standardele europene și de
construcție a propriei arhitecturi digitale.Implementarea legislativă
(Orizont august 2026): România se pregătește pentru aplicarea integrală a
Regulamentului European privind IA. În martie 2026, Guvernul a desemnat ANCOM
ca punct unic de contact și autoritate principală de supraveghere a pieței.
Pentru sectoarele reglementate, supravegherea este asigurată de BNR și ASF.Strategia
Națională și Economia: Strategia Națională pentru IA (2024-2027) vizează
integrarea acestor tehnologii în economie, punând accent pe drepturile omului.
Sectorul IT românesc este sub presiunea adaptării rapide, fiind necesare
investiții masive în cercetare și dezvoltare (R&D) pentru a nu rămâne în
urmă.
Progrese locale: Se observă un avans semnificativ în digitalizarea
serviciilor publice și în soluțiile de inteligență artificială aplicate în
sănătate, însă deficitul de infrastructură digitală proprie rămâne principala
provocare pentru suveranitatea digitală a țării.
3. Conceptul de „Cutie Neagră” (Black Box)
„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă
valorile noastre.” (AceCloud)
Multe
sisteme moderne sunt caracterizate prin opacitate (lipsă de transparență, de
accesibilitate și de inteligibilitate).
Deoarece
aceste Sisteme IA învață prin algoritmi de deeplearning (învățare
profundă) folosind volume masive de date, procesul decizional intern este atât
de complex încât nici creatorii sistemelor nu pot urmări pas cu pas fiecare
conexiune matematică.
Rezultatul
este vizibil, dar „raționamentul” exact rămâne adesea o enigmă tehnică, similar
proceselor neuronale umane. Această caracteristică transformă Sistemele IA
într-o „cutie neagră”, unde știm ce intră și ce iese, dar nu putem explica pe
deplin ce se întâmplă în interior.
4. Specificațiile Sistemului IA utilizat în această
lucrare
„Limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele.”
(Ludwig Wittgenstein)
Sistemul IA utilizat este
un model de limbaj de mari dimensiuni.
Acesta
are următoarele caracteristici:
Tehnologie: Este bazat pe familia de modele
Gemini, creată de Google.
Natură: Este un software care folosește probabilități
matematice pentru a genera text.
Scop: Ajută utilizatorii să găsească informații mai rapid și
mai ușor, prin sintetizarea informațiilor din mai multe surse web.
Concluzie: Utilizarea acestui Sistem IA
presupune o colaborare între expertiza umană și capacitatea de procesare a
datelor de către tehnologie. Aceasta asigură o perspectivă amplă și actualizată
asupra subiectelor abordate, garantând că inovația rămâne un suport pentru
inteligența umană, nu un înlocuitor al acesteia.
5. Glosar de termeni
„O bună definiţie înseamnă un pas în
cunoaşterea lucrurilor”.
(George Călinescu, Aforisme şi reflecţii, p.79).
ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în
Comunicații) – Instituția din România desemnată să
supravegheze piața comunicațiilor și, începând cu anul 2026, să servească drept
punct unic de contact pentru reglementarea și monitorizarea Sistemelor IA.
Big Tech (Giganții Tehnologici) – Termen care
desemnează cele mai mari și mai influente companii din industria tehnologiei
informației (precum Google, Microsoft, Meta), care dețin resursele financiare
și puterea de calcul necesare pentru a domina piața globală de Sisteme IA.
Black Box (Cutia Neagră) – Concept care
descrie natura opacă a unor Sisteme IA
complexe, unde procesul prin care se ajunge la un rezultat nu este direct
vizibil sau explicabil, nici chiar pentru programatorii care au creat sistemul.
Chat (Interfață de dialog) – Program sau
fereastră de comunicare care permite utilizatorului să interacționeze cu un Sistem IA prin intermediul mesajelor
scrise, oferind iluzia unei conversații umane.
EFLOPS (Exaflops) – Unitate de măsură care indică viteza
de calcul a unui computer (un miliard de miliarde de operații pe secundă). Este
indicatorul principal pentru puterea de calcul a unei țări.
EU AI Act (Regulamentul European privind IA) – Primul cadru juridic global, adoptat de Uniunea Europeană, care
stabilește reguli stricte pentru utilizarea Sistemelor IA, clasificându-le în funcție de risc.
Inteligența Artificială (IA) – Tehnologia
care permite computerelor să execute sarcini care, în mod normal, necesită
gândire umană, cum ar fi înțelegerea limbajului sau recunoașterea imaginilor.
Modele de Limbaj Mari (LLM) – Tip de
inteligență artificială antrenat pe seturi vaste de date pentru a înțelege și
genera limbaj uman într-un mod coerent și contextual.
Open Source (Sursă deschisă) – Model de
dezvoltare în care codul și „rețeta” unui Sistem IA sunt oferite gratuit
publicului pentru a fi studiate, modificate și utilizate fără costuri de
licențiere.
Putere de calcul – Resursa tehnică (procesoare,
servere) necesară pentru a procesa volume uriașe de date și pentru a antrena
sau rula Sisteme IA de mari
dimensiuni.
Sisteme IA – Ansambluri de algoritmi și modele
matematice antrenate pe volume mari de date pentru a îndeplini funcții
specifice, de la generarea de text la diagnoză medicală.
Sisteme IA închise – Modele dezvoltate de companii
private a căror structură internă este secret comercial, fiind accesibile
publicului doar prin interfețe controlate (ex: Gemini, GPT-4).
Silicon Valley (Valea Siliciului) – Regiune din California, SUA,
care servește drept centru global pentru inovație și tehnologie înaltă.
Găzduiește sediile celor mai mari companii de Big Tech și mii
de Startup-uri, fiind locul unde sunt concepute și finanțate
majoritatea Sistemelor
IA care domină piața mondială.
Startup-uri – Companii tinere și inovatoare care
creează noi tehnologii; în acest context, entitățile care proiectează și
antrenează noile Sisteme IA.
Zhongguancun (Valea Siliciului a
Chinei) –
Hub-ul tehnologic din Beijing care concurează direct cu Silicon Valley.
Este centrul unde s-au născut giganți precum Xiaomi și unde statul chinez
investește masiv pentru a atrage talente și a accelera dezvoltarea Sistemelor IA
de stat.
Bibliografie Selectivă
Uniunea Europeană: Regulamentul (UE) 2024/1689 al
Parlamentului European și al Consiliului (EU AI Act) – Cadrul legal pentru
stabilirea normelor armonizate privind inteligența artificială.
Guvernul României: Strategia Națională pentru
Inteligență Artificială 2024-2027 – Documentul cadru pentru digitalizarea
și implementarea sistemelor IA în administrația și economia națională.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (România): Rapoarte privind pregătirea pentru implementarea normelor europene și
rolul ANCOM în supravegherea pieței digitale (2025-2026).
Stanford University: AI Index Report 2025/2026 –
Sursa datelor privind investițiile globale, numărul de startup-uri și evoluția
performanțelor tehnice ale sistemelor IA.
CyberspaceAdministration of China (CAC):
Registrul oficial al Modelelor de Limbaj Mari (LLM) aprobate și datele privind
infrastructura de calcul (EFLOPS) din hub-urile tehnologice chineze.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): OECD AI PolicyObservatory – Date privind suveranitatea digitală și
impactul modelelor Open Source asupra inovației globale.



















