Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXVI(2026), nr. 560(1 –31 Martie)
Dragii mei enoriași!
Hristos a înviat! Sfintele Sărbători ale
Învierii Domnului să aducă apropiere de Dumnezeu, sănătate, bucurii, înțelegere,
fericire în viața și în familiile Dumneavoastră, iar în lume pace între
popoare!
*
Vremea cățeilor. A venit
primăvara! Toți ne-am bucurat, căci ne săturasem de atâta iarnă. A venit
primăvara, dar a venit și vremea mieilor. Încep tăierile și pământul se
înroșește de sângele lor nevinovat. Sărmanii! N-au nici o scăpare și nici o
crezare. Nici o lege nu-i ocrotește pe ei. Cer diperați ajutor de la mamele
lor, care-i privesc neputincioase și înlăcrimate, cum sunt tăiați, jupuiți,
puși în cenghire, tăiați bucățele, împachetați și dați cumpărătorilor. Zbiară
oile de ți se rupe sufletul de durerea lor, precum mamele evreice din Egipt de
pe vremea lui Moise, sau cele din
Betania, când le erau tăiați pruncii și nu aveau nici o putere să-i
apere, să-i salveze! Am auzit că au fost oi, care cădeau în genunchi și-și
înălțau botul spre cer, zbierând sfâșietor, încercând să-L îndure pe Dumnezeu
să vină în apărarea mieilor. Nimeni nu le aude, nimeni nu înțelege, toți știu
una și bună: mieii trebuie să moară, mieii trebuie să fie mâncați. Mieii nu au
nici o lege în sprijinul lor. Nimeni nu le ia apărarea, parcă toate păcatele și
toate fărădelegile lumii ar cântări în spinarea lor. Ei nu știu să se gudure pe
lângă stăpâni, să se facă plăcuți, lingușitori, știu să fie miei și atâta tot.
Dau din codiță doar când sug, să le arate mamelor lor că se bucură și că le
place laptele, în rest, sunt ceea ce sunt, adică miei!
A venit și vremea
cățeilor! Aici lucrurile se schimbă. Omul care rămâne surd și mut la durerea
oilor, la cererea de ajutor a mieilor ce
urmează a fi junghiați, sunt foarte atenți și manierați față de căței. În timp
ce mieii tremură în grajduri și suportă cu greu frigul iernii, ori stau, pur și
simplu, lângă mamele lor în zăpadă și în ploaie, cățeii stau în casă, pe
sofale, pe pat, uneori pe masă. Ei dorm cu stăpânii sub plapumă, au cojocele de
mieluț făcute anume, ca să nu răcească atunci când ies stăpânii cu ei la
plimbare. Cățeii mănâncă numai mâncăruri alese, cumpărate cu bani grei de la magazine
și farmacii veterinare. Stăpânii se îngrijorează ca de proprii lor copii de
suferințele cățeilor. Îi duc la cabinete veterinare, îi consultă medici de
specialitate, le dau tratamente. Pe căței îi țin stăpânii în brațe, îi sărută,
uneori cățeii îi ling pe față, pe la gură, în semn de dragoste eternă. Cum să
ții un miel în brațe?! Un cățel e altceva! Mielul miroase a usuc, pute; cățelul
e spălat la câteva zile cu șampon special și parfumat cu șpreiuri scumpe, fiindcă nu poate să miroase oricum.
Unii căței își fac nevoile în casă, pe covoare, pe parchet, uneori în pat, dar
nu contează. Stăpânul curăță cu hărnicie, să-i arate cățelului cât de mult îl
iubește. De la miel se folosește totul, inclusiv oasele, pe care le mănâncă,-
cine alții –, decât cățeii. De la căței nu se folosește nimic, nici măcar
coada, deși pe unii îi auzi îndemnând pe alții fără ezitare: ,,-Mânca-i-ai
coada!” În alte țări, la alte popoare, cățeii și dulăii se mănâncă, așa cum se
mănâncă la noi mieii, porcii, vacile, păsările. La noi, ne mai mâncăm și unii pe alții! La noi,
cățeii sunt doar de companie. Ne însoțesc peste tot. Când nu putem să-i luăm cu
noi din variate motive, îi lăsăm în grijă unor hoteluri specializate în cazarea
câinilor și mâțelor. Suntem oameni civilizați, ce naiba!
Ne facem timp și îi
plimbăm prin parcuri, pe străzi. Legea
îi obligă pe plimbătorii de căței să aibă asupra lor punguțe de plastic,
fărășele și măturele. Dacă se întâmplă să facă ceva potăile, stăpânii intră
imediat în activitate. Doamnele scot din poșetă, iar domnii din servietele
,,Diplomat” fărășelul și măturica și încep să curețe ceea ce au făcut
jigodiile. Dacă se mai întâmplă să nu fie pe acolo o cutie de gunoi, doamnele
pun punguța cu conținutul adunat cu trudă în poșetă, iar domnii în ,,diplomat”.
Domnii au avantaj că servietele lor se închid
ermetic și se încuie cu cifru, așa încât putoarea nu poate ieși; doamnelor le
este mai greu, fiindcă din poșete duhnește. Cine poate să bănuiască, însă, că
putoarea vine de la o doamnă. Putoarea vine de la natură, doamna miroase numai
a parfumuri fine! Întotdeauna!
Cățeii sunt foarte
plăcuți multora. Ei știu să dea din gură, adică să latre și să dea din coadă,
adică să se gudure. Asta este toată știința, tot folosul ce-l aduc stăpânilor
lor. Pe ei îi apără tot felul de legi interne și internaționale. Pe ei îi apără
tot felul de asociații din țară și din străinătate. Pe ei îi apără artiști și
politicieni! Pe miei cine să-i apere? Cu ani în urmă am predat la un liceu
agricol. N-am văzut acolo o planșă cu miei, dar am văzut una imensă cu peste o
sută de căței mai mari și mai mici. Erau acolo toate rasele pământului. Copiii
trebuiau să le știe, să le cunoască și să le recunoască. Poate rasele de
căței era chiar temă principală la
bacalaureat, la materiile de specialitate.
La urma-urmei, de ce
ne-om mai chinui noi să ținem oi?! Asta
făceau moșii și strămoșii noștri, care aveau turme mari de oi și de miei. Erau
înapoiați, nu erau oameni culți, ca noi! E și deranjant, fiindcă trebuie să te
scoli dimineața, să pleci cu ele la câmp! Cu cățeii e altceva! Poți, foarte
bine, să-i dai ceva de mâncare și să stai cu el în pat până târziu, așa încât
să nu-ți scape nici un film la televizor. Despre oi poți să-ți înveți copilul să
spună o poezie ca aceasta, spre exemplu: ,,Oița
ne-aduce nouă/ Lapte, brânză, carne, ouă!”
E vremea cățeilor,
fraților! Vrem sau nu vrem s-o recunoaștem, asta este! Vai de mama noastră!
*
Taina
Sfintei Spovedanii reflectată în proverbele românești(III).
III.Definiția. Sfintei
Spovedanii este de o claritate și profunzime impresionante: ,,Spovedania este biciul greșalelor și
mijlocul cel mai înlesnitor spre spăsenie și împăciuire”(VIII, 574). Existența
sau neexistența Sfintei Spovedanii este în directă legătură cu atitudinea lui
Dumnezeu față de om în lumea aceasta: ,,Cel
ce nu se pocăiește, de câte ori se închină, de atâtea ori aduce aminte lui
Dumnezeu de-ale lui nelegiuiri, de-aceea tu întâi să te pocăiești, apoi la
Domnul să îndrăznești”(VIII, 264); ,,Precum după boală sănătatea e mai dulce,
așa și după greșeală căința ne-aduce pocăință mai dulce”(IX, 57); ,,Prin păcate
ne bolnăvim și prin pocăință ne lecuim. Alergă la leac, ca să scapi de
boală”(VIII, 264). Această atitudine însă devine mult mai hotărâtoare pentru situația sufletului după
moarte: ,,Urât este să te duci cu
sufletul încărcat de nelegiuiri, de blestemății și de netrebnicii”(VIII, 543).
IV.Întemeietorul Tainei
Sfintei Spovedanii nu este menționat în proverbele studiate.
V.Săvârșitorul Sfintei
Spovedanii este preotul, care e numit frecvent și pe bună dreptate duhovnic. Instituția duhovniciei în dreptul cutumiar
românesc este foarte veche și e firesc acest fapt, având în vedere, pe de o
parte, vechimea preoției, iar pe de altă parte vechimea creștinismului la
români. Așa, bunăoară, ea a intrat în cutumele unor localități rurale, fiindcă acolo se întâlnesc destul des
proverbe precum ,,I-a făcut popa blană”(V,
82). În acele localități era obiceiul
ca preotul să facă judecățile pentru infracțiunile din parohie. Pentru
adulter, punea un țăruș în curtea bisericii. Făcea gaură la o scândură și o
înfigea pe țăruș. La celălalt capăt al scândurii făcea altă gaură și acolo băga
cu capul pe femeia adulteră, după slujbă. Toți care treceau o scuipau. Bărbații
nu erau băgați niciodată cu capul ,,în blană”.
Duhovnicul are puterea de a lega și dezlega păcatele
oamenilor: ,,Ca duhovnicul: el leagă și
dezleagă”(IX, 203). El spovedește pe toți, și buni și răi: ,,Duhovnicul spovedește și pe cel bun și pe
cel rău”(VI, 632). Ținerea sau iertarea păcatelor este un drept
incontestabil al duhovnicului: ,,Ca
duhovnicul: când vrea, te iartă, când vrea, te osândește”(IX, 203). El își ,,încarcă sufletul cu păcatele altuia”(VII,
75), în sensul că toate păcatele mărturisite intră în responsabilitatea
preotului. El răspunde în fața lui Dumnezeu de ușurința cu care a iertat unele
păcate, de refuzul de a reține altele, de asprimea sau ușurătatea epitimiilor
pe care le dă. Tocmai de aceea
duhovnicul trebuie să fie om învățat, mai învățat decât toți, fiindcă el este
cel care leagă și dezleagă, cel care povățuiește, cel care dă sentințe: ,,Duhovnicii decât toți mai învățați să fie, că
de la ei toți așteptăm povățuiri să luăm”(VIII, 710). Autorul proverbului
nu se sfiește să spună că duhovnicii buni contribuie substanțial la progresul
religios-moral al unui popor și invers: ,,vai
de acel popor, ce duhovnici nevoiași au”(VIII, 710).
Cele destăinuite la scaunul duhovniciei rămân
îngropate în sufletul preotului-duhovnic. El are obligația sacră de a nu le
divulga nimănui: ,,Ce știe popa nu
trebuie să știe satul”(VII, 100); ,,Nimeni ca duhovnicul mai multe taine poate
cunoaște”(IX, 203). Spovedania este făcută direct, față către față, fără
martori: ,,La duhovnic, ca la moară, pe
rând intră, pe rând iese”(IX, 203). Credincioșii se îndeamnă unul pe altul
să se spovedească: ,,Haideți să ne
spovedim/La moș popa Constantin”(VII, 90). De aici vedem imaginea duhovnicului
ca a unui bătrân preot cu experiență de viață.
Preotul povățuiește și dă canoane enoriașilor ce se
spovedesc, dar în unele cazuri
aceste prescripții el nu le
respectă: ,,Duhovnicul pe păcătoși bine
îi povățuiește, iar el niciuna nu păzește din câte lor le grăiește”(VIII, 710).
De aceea omul din popor îi transmite un îndemn înțelept: ,,Dohtore, vindecă-te mai întâi pe tine
însuți”(V, 270). Dacă uneori epitimiile și îndrumările duhovnicești sunt
prea aspre, omul din popor conchide: ,,Nici
toate ale dohtorului, nici toate ale duhovnicului”(V, 269). Există și
afirmații ironice din partea omului din popor care se bazează pe obiceiul unor
preoți – duhovnici de a lua bani pentru spovedanie: ,,Vai de duhovnici, când vor lipsi păcătoșii”(VIII, 710).
VI.Primitorii Sfintei
Spovedanii sunt creștinii, oamenii păcătoși, care-și simt sufletul greu de
păcate(Va urma).
*
Uitătura
popii. Într-o zi eram în
piaţă, după cumpărături. Eram civil. O femeie care vindea cartofi m-a
recunoscut că sunt preot şi a început să strige în gura mare, că la
înmormântarea soţului ei, preotul i-a făcut ochi dulci, s-a apropiat de ea şi a
întins mâna s-o mângâie, dar că ea s-a ferit şi l-a lovit peste mână. Reieşea
din afirmaţiile femeii, că preotul era un afemeiat şi că ea era o femeie
cinstită. M-am strecurat binişor prin mulţime şi m-am îndepărtat, fiindcă scena
era penibilă.
La
vreo câteva zile de la întâmplarea cu pricina, eram la o emisiune la televizor.
Era emisiune interactivă, aşa că oricine putea să dea telefon şi să intre în
emisiune. O doamnă oarecare a spus că la înmormântarea soţului ei, preotul nu
se uita decât la picioarele ei! Nu ştiu dacă o fi fost una şi aceeaşi
persoană, însă faptul dă de gândit.
Dacă preotul s-ar fi uitat pe deasupra mulţimii aflată la acea
înmormântare, s-ar fi spus despre el că se uita după ciori sau după avioane;
dacă şi-a ţinut privirea la nivelul capului, a făcut ochi dulci tocmai văduvei
care-şi bocea soţul; dacă s-ar fi uitat la stânga, se uita după făină; dacă
s-ar fi uitat la dreapta, s-ar fi uitat după slănină; dacă s-a uitat în jos,
s-a uitat la picioarele văduvei. Grea problemă cu uitătura popii! Poate ar
trebui să se lege la ochi sau să-şi pună ochelari negrii, ca să nu mai vadă şi
să nu i se vadă ochii!
Este
mult mai grea însă problema cu starea noastră de spirit! Suntem stresaţi,
suntem striviţi de greutăţi, de necazuri, de lipsuri. Se mai ivesc şi situaţii
de acestea de drame familiale. Avem impresia că lumea întreagă este împotriva
noastră. Căutăm mereu ţapi ispăşitori, ca să ne motivăm neputinţele şi
eşecurile. Aruncăm cu noroi în oricine, crezând că astfel facem o ispravă
admirată de cei din jur. Am uitat noţiunile cele mai elementare privind rolul
preotului într-o parohie. Asta dacă le-am ştiut vreodată! Televizorul ne-a
intoxicat viaţa şi ne-a modelat sufletul şi mentalitatea după alte valori decât
cele tradiţionale româneşti.
Să zicem
că femeia din piaţă era bolnavă psihic sau nervos. Un om sănătos nu
s-ar fi manifestat aşa în nici un caz! Se adaugă şi cea de la
televizor şi lucrurile se complică. Îmi amintesc de regretatul
preot Ionică Sfetcu de la Bârda. În mod frecvent, la biserică sau în alte
împrejurări grele din viaţa cuiva, îl mângâia pe acela, fie că era bărbat, fie femeie.
Îl mângâia ca un părinte şi încerca să-l încurajeze, ca să treacă de momentul
critic în care se afla. Îi vorbea frumos şi-l îmbărbăta. Nimănui vreodată nu
i-ar fi trecut măcar prin gând că părintele face astfel vreun ,,avans sexual”
cuiva. Doamne fereşte! Părintele era părintele satului cu adevărat. La el
se duceau oamenii din sat, fie la biserică, fie acasă şi-şi vărsau durerea,
necazul, lacrimile şi of-ul. De la el aşteptau un sfat, o încurajare, o
mângâiere. El nu era numai părintele, ci şi judecătorul. Trebuia să ia cunoştinţă
cel dintâi de o situaţie şi părerea dumnealui conta şi contribuia cel mai
adesea la rezolvarea problemei. Astăzi nu numai preotul nu mai are voie să
mângâie pe un enoriaş, dar chiar un copil nu mai ai voie să-l mângâi, fiindcă
devii suspect şi gestul poate fi răstălmăcit!
Sărmană fiinţă umană, în ce
hal ai ajuns!
*
Publicații.
În această perioadă, preotul
Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 559, în ,,Moara lui Gelu”, Baia
Mare, 14 apr. 2026, ediție on-line(https://moaraluigelu.blogspot.com), în ,,Bibliotheca Septentrionalis”,
Baia Mare, 16 mart. 2026, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Armonii culturale”,
Adjud, 19 mart. 2026, ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro).
*
Parohia
noastră a republicat volumul Catehism creștin ortodox(600 pag), spre a-l
dona credincioșilor parohiei noastre cu prilejul Sf. Paști – 2026. L-am mai donat
cu mai mulți ani în urmă(2005), dar, cu prilejul vizitelor la domiciliul
enoriașilor noștri, am observat că lipsește din multe case, ceea ce dovedește
că a fost preluat de către copii și
nepoți, fiind o carte de mare valoare pentru un creștin. Lucrarea reproduce
ediția stabilită de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Să fie de folos sufletesc
tuturor celor ce o vor citi!
,,Catehismul
este o colecţie de învăţături creştin-ortodoxe. Denumirea vine din limba
greacă, „catehizo“ însemnând a învăţa. Conţinutul unui Catehism este dispus sub
formă de întrebări şi răspunsuri. În Catehism sunt prezentate, în rezumat,
comorile de învăţături din Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie pe înţelesul
tuturor. Catehismul a ajutat pe preoţi şi credincioşi să adâncească mai bine
învăţăturile Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, să se întărească în
credinţa ortodoxă şi în convingerea că aceasta este credinţa cea adevărată,
lăsată nouă de Mântuitorul Iisus Hristos şi că numai prin ea pot ajunge la
mântuire. Datorită ajutorului dat de mărturisirile de credinţă şi catehisme,
multe suflete au fost câştigate pentru mântuire, mulţi creştini s-au putut feri
de rătăcirile sectare, ori au revenit pe calea mântuirii, în sânul Bisericii
Ortodoxe”.
*
Parohia
noastră a mai republicat în luna aceasta cartea preotului Dvs., Drept
canonic, cartea Doamnei Dr. Ionescu
Mihaela-Aritina, Ritmuri Japoneze, cât și cărțile regretatei sale mame, Prof.
Sofia Dobrescu, Justiția supremă, Însemnări și Frunze pe cărare. Doamna
Dr. Ionescu Mihaela-Aritina și-a cumpărat cărțile sale și ale mamei sale.
*
Ajutoare și donații.
În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații din afara parohiei,
astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina(Curtea de Argeș): 12.100
lei; Doamna Proc. Iuliana Dogaru(Tr. Severin): 500 lei; Doamna Mierluș
Maria(Rm. Vâlcea) și Domnul Sârbu Marian(Tr. Severin): câte 400
lei; Doamna Pera Maria(Tr. Severin), fiică a satului Malovăț, Domnul
Ghinea Dumitru(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț și Doamna Rădulescu
Gica(Tr. Severin), fiică a satului Bârda: câte 300 lei; Doamna Elisabeta Leferenz(Nürnberg): 250
lei; Domnișoara Rodica Bordeiașu (București), Doamna Sârbu Felicia(Turda),
Domnul Zgarcea Cornel(Tr. Severin), Domnul Stănciulescu Cristian(Tübingen),
fiu al satului Bârda, Doamna Trocan Maria(Lugoj), fiică a satului Bârda,
Domnul Curea Gigi(Bârda) și Doamna Filip Cornelia(Tr. Severin):
câte 200 lei; Domnul Pera
Valeriu(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Domul Pera Alexandru(Tr.
Severin), fiu al satului Malovăț, Domnișoara Baltac Corina(Timișoara),
fiică a satului Malovăț și Domnul Baltac Alexandru Costinel(Tr.
Severin), fiu al satului Malovăț, Doamna Mucioniu Camelia(Germania),
fiică a satului Bârda: câte 100 lei; Doamna Rolea Violeta(București),
fiică a satului Bârda și Domnul Mișa Mirel(Tr. Severin): câte 50 lei.
Le mulțumim tuturor! Dumnezeu să le răsplătească!
*
Cu prilejul
Sf. Paști am trimis câteva ajutoare, astfel: Parohia Valea Plopului(PH), care
are 400 copii în îngrijire: 1.000 lei, Orodan Claudiu(Malovăț): 400
lei; Pau Dumitru(pentru fiu): 300 lei, Ștefu Constantin(pentru fiu)
din Malovăț: 200 lei; Butoi Romică(Bârda): 200 lei; Badea Ion(pentru
fiu) din Malovăț: 200 lei; Bazavan Georgeta(pentru nepot) din Malovăț: 200
lei; Tănase Stela(pentru cumnată) din Malovăț: 200 lei; Zamfir Viorel (pentru
fiică) din Malovăț: 200 lei; Lupșa Monica(pentru fiu) din Tr. Severin: 200
lei.
*
În cursul
luii martie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 1
Mart. (Bârda): 161 pâini; 8 Mart.(Malovăț): 450 pâini; 15
Mart.(Bârda): 170 pâini; 22 Mart. (Malovăț): 200 pâini: 25
Mart.(Malovăț): 235 pâini; 29 Mart.(Bârda): 144 pâini. Așadar,
s-au donat 1.360 pâini. Totodată, s-a vândut pâine, la prețul de achiziție
de 1,40 lei/buc., astfel: 1 Mart.
(Bârda): 589 pâini; 15 Mart.(Bârda): 530 pâini; 22 Mart. (Malovăț):
250 pâini: 25 Mart. (Malovăț): 215 pâini; 29 Mart.(Bârda): 556
pâini. Așadar, s-au vândut 2.140 pâini.
*
Azilul de
la Cujmir ne-a solicitat o mașină de spălat rufe. Am cumpărat-o și le-am
trimis-o.
*
Cu prilejul
zilelor premergătoare Sf. Paști, am spovedit și împărtășit copiii, prilej cu
care le-am donat 150 ciocolate, 100 cărți de rugăciuni și 50 brățări cu
cruciulițe.
*
În zilele
stabilite și nu numai, am spovedit și împărtășit, la biserică și în sat,
astfel: în Bârda: 38+4+5=47 enoriași. Dintre aceștia, 12 au fost copii, iar 10
au așteptat preotul acasă, fiind nedeplasabili. În Malovăț, am spovedit și împărtășit 44+1+152=197.
Dintre aceștia, 150 au fost copii, iar 26 nedeplasabili. Așadar, în total, au
fost 244 enoriași de toate
vârstele.
*
Pentru Fondul Central Misionar s-au
strâns 600 lei. Am trimis 1.000 lei.
*
Plăți.
În luna martie am
efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 15.423 lei tipografiei pentru cărți;
4.900 lei brutăriei pentru cele 3.500 pâini donate și vândute în luna
martie; 3.170 lei ajutoare de Sf. Paști; 3.000 lei protoieriei
pentru lumânări; 2.275 lei protoieriei pentru Sf. Vase; 2.196 lei protoieriei pentru vin de Paști;
1.392 lei pentru mașina de spălat donată Azilului de la Cujmir; 1.384
lei protoieriei pentru icoane și diferite obiecte de colportaj; 1.000
lei protoieriei pentru Fondul Central Misionar; 728 lei protoieriei
pentru făclii mari; 704 lei protoieriei pentru făclii mici; 600 lei
hârtie de scris pentru imprimantă; 476 lei ciocolată pentru copiii care
s-au împărtășit de Sf. Paști; 392 lei impozit; 351 lei protoieriei pentru icoane; 189
lei curentul la biserici; 168 lei poștei pentru colete; 152 lei
încărcat stingătoare; 108 lei internetul; 88 lei protoieriei pentru
imprimate și altele mai mici.
*
Zâmbete.☺Doctorul: ,,- Cum stai cu durerea de cap de
care te plângeai?” ,,- E plecată la părinți!” ☺Două femei stau de vorbă: ,,-
Soțul meu cred că face Alzheimer!” ,,- Păi, de ce crezi asta?” ,,- Zice că
nu-și mai amintește ce a văzut la mine când m-a luat!” ☺Un om bătrân mi-a spus
odată: ,,Când banul vorbește, legea tace!” ☺,,- Domnule Doctor, vreau să ies la
pensie!” ,,- E devreme! Încă se mai aud bătăile inimii!” ☺Mulți sunt educați să nu vorbească cu gura
plină, dar nu le amintește nimeni, niciodată, ca să nu fie cu capul gol! ☺Iarna
asta a fost atât de frig în Romania, încât un politician a fost prins cu...
mâinile în propriile sale buzunare!!
*
Excursii-pelerinaj.
În ziua de marți, 31 martie, parohia noastră a organizat o excursie- pelerinaj, pe următorul traseu:
Tr. Severin-Malovăț-Bârda-Florești-Apa Neagră-Mănăstirea Tismana-Tg. Jiu-Mănăstirea
Vișina-Mănăstirea Lainici- Petroșani-Hațeg-Mănăstirea Prislop-Mormântul Sf.
Arsenie Boca – Caransebeș – Mănăstirea Teiuș – Mănăstirea Piatra
Scrisă-Orșova-Mănăstirea Vodița-Tr. Severin-Malovăț-Bârda. Au participat 55 persoane.
*
Înmormântări.
În cursul lunii martie
am oficiat următoarele înmormântări: la 10 Martie pentru Cimpoieru Leonița(72 ani) din
Bârda, la 11 Martie pentru Paicu Nicolae(83 ani) din Malovăț, iar la 17
Martie pentru Pera Aurica(88 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Inspecție.
În ziua de 30 martie,
parohia noastră a fost vizitată de doi ofițeri superiori de la Inspectoratul Județean
de Situații de Urgență. Au inspectat bisericile, urmărind dacă acestea
întrunesc condițiile necesare oficierii slujbelor și dețin materialele și
instrumentele necesare stingerii eventualelor incendii. Am avut totul în
ordine. Nu s-au constatat deficiențe. Asemenea inspecții se fac în fiecare an înainte
de Sf. Paști. Cu focul nu e de glumit. Ați auzit și Dvs. de nenorocirea ce s-a
abătut asupra Mănăstirii Bistrița din Județul Vâlcea, care a ars recent.
*
Licitații.
Duminică, 10 Mai, în
biserica de la Bârda, la ora 11, va avea loc licitația terenurilor bisericii din
Govăra, Bucium, Dealul Corbului, curtea bisericii și cimitirul din Bârda, iar
duminică, 17 Mai, la ora 11, în biserica de la Malovăț, va avea loc licitația
terenurilor bisericii din Ogașul Barbului, curtea bisericii și cimitirul din
Malovăț.
*
Mulțumiri.
Mulțumim cordial
enoriașilor noștri pentru disciplina de care au dat dovadă în timpul slujbelor
din preajma și din perioada Sf. Paști. Deși au fost foarte mulți, au păstrat
liniște deplină, au manifestat atenție sporită, s-au comportat ca niște
adevărați creștini.
*
Anunț. Începând cu 1 Mai, slujbele din duminici și
sărbători vor începe la ora 8.
*
Program. În luna mai avem
următorul program de slujbe: 2 Mai(Malovăț-Bârda); 3 Mai(Malovăț); 9 Mai(Bârda-Malovăț); 9
Apr.(pomeniri
la ora 8 la din Bârda; slujbă la Malovăț; denie la Malovăț); 10
Mai(Bârda);
16 Mai(Malovăț-Bârda); 17 Mai(Malovăț); 21 Mai(Pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 23 Mai(Bârda-Malovăț); 24
Mai (Bârda);
30 Mai(Malovăț-Bârda); 31 Mai(Malovăț). În restul timpului, preotul poate
fi contactat la biserică, acasă, la telefonul
0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail stanciulescubarda@gmail.com.
Hristos
a înviat! Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda