vineri, 8 mai 2026

9 mai 2026: Zi cu importanță dublă pentru români. Ziua Europei și Ziua Independenței României


În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.

 În cazul României, prima semnificaţie a zilei de 9 mai este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

În cadrul unui discurs susţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei, scrie europa.eu. La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.

Schuman a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.

Ministrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.

„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“.

Schuman invita Germania şi alte state europene să se alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunera lui Schuman. Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda se alăturau.

Reprezentanţii tuturor statelor se întâlnesc şi decid ca pe 18 aprilie 1951 să semenze Tratatul de Paris ce duce la apariţia Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelulului, un fel de bunică a Uniunii Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forţele proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european.

România, stat independent din 1877

Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: ,,Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută în Europa”.

De-a lungul timpului, au existat confuzii privind ziua în care s-a proclamat independenţa de stat a României. Înainte, pe 10 mai, se sărbătorea Ziua Naţională a României. Până recent se considera data de 9 mai ca fiind cea în care s-a proclamat independenţa. Cu toate acestea, Declaraţia de Independenţă, rostită de Kogălniceanu în data de 9 mai, a intrat în vigoare a doua zi, pe 10 mai.

Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.

Autor: Cristian LAURENȚIU

Sursa: Mediafax

Țâgârlaș vrea guvern PNL-USR sub tutela alungatului din Palatul Victoria!


Senatorul PNL de Maramureș, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, consideră că România traversează o criză politică generată de retragerea PSD de la guvernare, într-un moment în care reformele începute nu pot fi abandonate, iar direcția pro-europeană și euroatlantică a țării trebuie consolidată, nu pusă sub semnul întrebării.
„România plătește deja prețul reformei și ar fi o crimă politică să nu culeagă și roadele acesteia. În ultimele zece luni, PNL și-a asumat guvernarea într-un context dificil, marcat de măsuri nepopulare, dar necesare pentru stabilitatea economică și instituțională a țării. În tot acest timp, au existat tensiuni, blocaje și acțiuni care au afectat funcționarea coerentă a actului de guvernare”, a declarat senatorul liberal.
Potrivit acestuia, PSD nu mai poate reprezenta un partener politic credibil în actualul context, după ce a contribuit la destabilizarea unei guvernări pro-europene și a ales să construiască majorități conjuncturale împreună cu forțe politice extremiste.
„Atunci când un partener politic contribuie la demolarea unei guvernări reformatoare, se creează inevitabil un climat de neîncredere”, a subliniat Cristian Niculescu-Țâgârlaș.
În acest context, senatorul PNL susține necesitatea formării unei noi majorități reformatoare, construite în jurul PNL și USR, cu susținerea președintelui Ilie Bolojan.
„Cred că România are nevoie de continuitate, nu de instabilitate. Soluția responsabilă este construirea unei majorități reformatoare, pro-europene și euroatlantice, în jurul PNL și USR, cu susținerea președintelui Ilie Bolojan. Experiența politică acumulată în cadrul PNL și în mandatele din Senatul României îmi permite să afirm că această formulă poate asigura coerență, stabilitate și continuarea reformelor începute”, a precizat senatorul de Maramureș.
Acesta a evidențiat faptul că PNL și USR pot construi împreună un pol reformator autentic pentru statul român, bazat pe transparență, obiective clare și predictibilitate administrativă.
„PNL vine cu experiența guvernării și cu structura puternică din teritoriu, iar USR aduce credibilitate în fața unei generații care nu mai are răbdare cu politica veche. În același timp, Ilie Bolojan a devenit simbolul unui mod de a guverna altfel și reprezintă garanția continuității reformelor, a credibilității externe și a menținerii direcției strategice a României”, a adăugat Cristian Niculescu-Țâgârlaș.
În final, senatorul liberal a transmis că momentul actual reclamă decizii politice mature și asumate.
„Instabilitatea nu vine din numărul de voturi, ci din lipsa unei direcții clare. Sunt în politică pentru că vreau să fiu util, nu pentru că vreau să fiu comod. România nu are nevoie de politicieni care își păstrează mâinile curate pentru că stau cu ele în buzunar, ci de oameni care își asumă decizii dificile pentru viitorul acestei țări”.
„În opinia mea, PNL trebuie să transmită un mesaj politic clar și ferm: continuarea guvernării într-o formulă reformatoare, împreună cu USR, fără PSD, și cu susținerea deplină a președintelui Ilie Bolojan. România are nevoie de stabilitate, coerență și continuitate în reforme, iar această formulă reprezintă cea mai credibilă garanție că direcția europeană și euroatlantică a țării va fi consolidată”, a conchis senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

C.L.

Declarația zilei - Vasile LEȘ (ex-lider IPEG&REMIN)


 „În România există trei partide antiromânești: USR,PNL și UDMR. Aceste partide spre binele românilor și a României nu ar trebui să mai ajungă niciodată la guvernare. Același lucru ar trebui să se întâmple și cu PSD deoarece nu este in stare să se reformele, motiv pentru care nu pot fi eliminate persoanele corupte. Deci guvernarea ar trebui făcută doar cu partide noi, greu, dar nu imposibil. Noroc Bun!”

Pentru unii DA, pentru alții BA

 


Peste 14.500 de bugetari cumulează pensia cu salariul la stat. Reforma este doar pentru săraci! Ilie Bolojan a jucat doar teatrul reformei. De intangibilii, cei cu cumul din instituții nu se atinge nimeni.

Guvernul a publicat vineri, 8 mai, un raport prin care arată o situație centralizată a administrației publice centrale și locale din România. Potrivit datelor, 1.287.381 de posturi ocupate sunt în instituțiile publice din România, la sfârșitul lunii aprilie 2025. Ministerul Finanțelor a transmis numărul posturilor din cadrul tuturor instituțiilor publice – bugetari -, la sfârșitul lunii aprilie 2025, după cum urmează:

Posturi aprobate – 1.511.900

Posturi ocupate – 1.287.381

Posturi vacante – 224.519

Nr. posturi remunerate – 1.255.381

Dintre totalul numărului de posturi ocupate, 14.522 de bugetari cumulează pensia cu salariul, potrivit datelor prezentate de Guvern.Pe 30 aprilie, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Mai exact, dacă o persoană vrea să rămână angajată în sistemul public după ce a ieșit la pensie, va putea face acest lucru doar dacă renunță la 85% din pensia specială.Guvernul a transmis și lista persoanelor plătitoare de contribuții de asigurări sociale și impozit pe venit, salariate în instituții publice și companii de subordonare centrală sau locală, cuprinzând toate categoriile contractuale: contracte individuale de muncă, funcționari publici, demnitari, contracte de mandat.

Numărul de salariați unici asigurați în cadrul tuturor instituțiilor publice este de 1.102.010 persoane, după eliminarea dublurilor.Din clarificări a reieșit că un număr de 199.125 de persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă.

160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă);

39.002 au un contract cu normă întreagă la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat);

55.952 au un contract cu normă parțială la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat).

Din cele de mai sus reiese că un număr de 104.171 de salariați au ambele / toate contractele de muncă în cadrul unor instituții sau companii de stat.

Cristian LAURENȚIU

Sursa date: MF

Spectacol în Polivalenta din Baia Mare – Turneul Final 4 al Cupei României


Sâmbătă și duminică, 9 și 10 mai, Sala Polivalentă “Lascăr Pană” din Baia Mare va fi gazda turneului Final 4 al Cupei României. S-au calificat pentru ultimul act echipele: Gloria Bistrița, SCM Râmnicu Vâlcea, SCMU Craiova și CS Minaur Baia Mare. O dispută în patru pentru un trofeu, o dispută pentru un loc în cupele europene sezonul viitor (Europa League).

Programul turneului Final 4 Cupa României
  • SCM Râmnicu Vâlcea – CS Minaur Baia Mare (sâmbătă, 9 mai, 14.30). Arbitri: Victor Serdiuc – Dorian Sîrbu (Republica Moldova). Observator: Ion Ciobanu (Bacău)
  • SCM Universitatea Craiova – Gloria Bistrița (sâmbătă, 9 mai, 17.30). Arbitri: Ionuț Cazan – Gesur Suliman (București). Observator: Marcel Sas (Bihor)
  • Finala mică: învinsele din prima zi (duminică, 10 mai, ora 14.30). Arbitri: Adrian Georgescu – Bogdan Isdrăilă (București). Observator: Diana Ciulei (Brașov)
  • Finala mare: învingătoarele din prima zi (duminică, 10 mai, 17.30). Arbitri: Mihaela Chiruță – Georgiana Murariu (Piatra Neamț). Observator: Toma Pleșa (Râmnicu Vâlcea)
  • Toate meciurile sunt transmise în direct de Pro Arena.

 Prima ediție a Cupei României a avut loc în sezonul competițional 1977-1978 (la fel ca la masculin), fiind câștigată de Universitatea Timișoara. Acum suntem la ediția cu numărul 41, pentru că mai multe ediții nu au avut loc (nu au fost organizate din diverse motive). Ultimele patru ediții au fost câștigate de CSM București, grupare care nu s-a calificat anul acesta în Final 4 (s-a calificat însă între primele patru din Liga Campionilor).

Palmaresul ne spune următoarele: Oltchim / Chimistul Râmnicu Vâlcea – 13 ediții; CSM București – 8 trofee; Știința / Universitatea Bacău – 5 ediții; HCM Baia Mare – 3 ediții (2013, 2014, 2015), Progresul / Mureșul Târgu Mureș – 2; Rulmentul Brașov – 2; Universitatea Timișoara, Confecția București, Terom Iași, Silcotub Zalău, Rapid CFR București, SCM Râmnicu Vâlcea, SCM Gloria Buzău.

 CS Minaur Baia Mare a jucat direct în turul al doilea al întrecerii (cum s-a întâmplat în cazul echipelor care ne-au reprezentat în Europa). S-au impuis cu 24-19 în deplasarea de la Tîrgu Jiu, pentru ca în sferturi să treacă pe teren propriu de CSM Galați (scor 33-21).

Lotul echipei CS Minaur Baia Mare 
  • Portar: 53. Iulia Dumanska (2/0), 16. Clara Preda (1/0), 85. Daria Tocaciu (1/0)
  • Extremă stânga: 21. Fie Woller (1/0), 15. Denisa Romaniuc (2/2), 26. Cristina Maria Lazea (1/0)
  • Inter stânga: 13. Maria Gomes de Costa (2/7), 6. Emilia Galinska (2/4), 24. Maria Groșan, 99. Anca Mițicuș (2/3)
  • Centru: 2. Andreea Maria Ianăși (2/1), 4. Sorina Brîndușa (2/2), 33. Amelia Lundback (2/4), 84. Dziyana Ilyna (2/4), 8. Teodara Damian (2/5)
  • Inter dreapta: 28. Nikoletta Papp (2/3), 14. Mălina Avădanei
  • Extremă dreapta: 10. Jessica Quintino Ribeiro (2/12), 25. Eliza Lăcusteanu (1/4)
  • Pivot: 93. Alba Chiara Spugnini Santome (2/6), 17. Andriyana Naumenko
  • Oficiali: Joao Alexandre Ferreira Florencio, Alexandru Sabou, Daniel Apostu, Valentina Mitrașcă

Minaur a disputat în acest sezon 32 meciuri (mai are încă patru), cu 15 victorii, un egal, 16 înfrângeri, golaveraj 881-883 (jocuri în Liga Florilor, Cupa României, Supercupa României, EHF European League).

  • SCM Rămnicu Vălcea s-a calificat în Final 4 după: 50-19 în deplasare cu CSM Tărgu Mureș; 39-24 în deplasare cu CSU Știința București, 32-27 în deplasare cu CSM București
Lotul echipei SCM Râmnicu Vâlcea
  • Portari: 1. Agathe Quiniou (3/0), 16. Beatrice Tunariu, 32. Ioana Raluca Kelemen (3/0), 94. Gabrijela Bartulovic (3/0)
  • Jucătoare de câmp: 4. Tuva Hove Ulsaker (2/15), 6. Asma Elghaoui (3/10), 7. Anamaria Mihaela Grigore, 8. Karoline Lund (3/1), 9. Daphne Gautschi (3/10), 10. Anniken Wollik (3/14), 11. Amalie Wulff Nielsen (3/9), 17. Ioana Rebeca Necula (1/5), 18. Maria Lykkegaard (2/3), 22. Elena-Cristina Florica (3/12), 27. Julia Monika Maidhof (2/8), 28. Mia Katharina Zschocke (3/12), 29. Natasa Ljepoja (3/3), 38. Alberte Madsen Kielstrup (3/4), 55. Sara Ana Maria Trușcă (2/7), 77. Georgiana Alina Mușat (2/7), 79. Anamaria Gabriela Stroe (1/1)
  • Oficiali: Constantin Florentin Pera, Dan Mihai Rohozneanu, Luminița Dinu, Andrei Bulargă, Marian Constantin Crăciun

  • Gloria  Bistrița a jucat și a câștigat două meciuri pentru a ajunge în turneul final: 32-27 în deplasare cu Dunărea Brăila; 35-22 acasă cu Corona Brașov
Lotul echipei Gloria Bistrița
  • Portari: 1. Ana-Maria Măzăreanu Persecă (2/0), 77. Ana Daria Uhrec, 87. Renata Lais De Arruda(2/0)
  • Jucătoare de câmp: 3. Yaroslava Burlachenko (2/5), 8. Monika Anna Kobylinska (2/5), 9. Larissa Nusser (2/9), 10. Danila Patricia So Delgado Pinto (2/13), 11. Ana Martina Stan, 13. Cristina Laslo (2/2), 14. Bianca-Maria Bazaliu (2/3), 17. Jennifer Maria Gutierrez Bermejo (2/6), 18. Daria Bucur Cîtu, 19. Cissokho Kaba Gassama (2/2), 21. Aleksandra Anastazja Zimny (1/0), 23. Paula Arcos Poveda (2/3), 24. Angela Ștefania Stoica (1/0), 25. Eva Kerekes (1/2), 27. Asuka Fujita, 30. Sonia-Mariana Seraficeanu (2/6), 37. Lorena-Gabriela Ostase (2/10), 44. Mattilda Sofia Forsberg (2/1), 74. Maria Iuliana Crăciun, 89. Corina Elena Romina Lupei (1/1), 98. Seynabou Mbengue Rodriguez
  • Oficiali: Carlos Enrique Viver Arza, Joaquin Soler Terue, Levente Szabo, Alexandru Filip Chiuzan, Dario Antonio Mata Bejar

  • SCM Universitatea Craiova a avut nevoie de trei succese pentru a ajunge la turneul final:  38-30 în deplasare cu CSM Roman; 32-30 acasă cu CSM Slatina; 30-28 în deplasare cu Rapid București
Lotul echipei SCM Universitatea Craiova
  • Portari: 1. Marina Rajcic (3/0), 55. Darly Zoqbi De Paula (3/0), 66. Ioana Pavăl (1/0)
  • Jucătoare de cîmp: 5. Alina Ștefania Grigore, 8. Camila Micijevic (3/7), 9. Asli Iskit Caliskan (2/11), 13. Aura Teodora Popescu (2/1), 14. Zeljka Nikolic (3/12), 15. Katarina Bojicic (3/0), 23. Ana-Maria Andreea Mihart (3/2), 26. Nicoleta Tudorică (2/0), 29. Francielle Gomes da Rocha (2/5), 31. Orsolya Maria Mozes (3/6), 39. Natalia Agnieszka Nosek (3/9), 44. Ainhoa Hernandez Serrador (3/4), 71. Alicia-Maria Gogîrlă (3/15), 77. Valentina Blazevic (3/20), 84. Enryka Valentina Bodijar (3/2), 91. Ivona Pavicevic (3/7), 94. Maria-Claudia Pașcan
  • Oficiali: Costică B uceschi (din etapa 15 l-a înlocuit pe Ovidiu Mihai Mihăilă) Florentina Stanciu, Bogdan Geanimu, Sorin Toacsen
Cristian SOMEȘAN

Partidele primesc 3 milioane de euro! Aici nu e criză...


Se taie doar la bieții români, că-s mulți, vorba lui Lăpușneanul. Subvențiile se acordă către partide în funcție de procentul de voturi obținute la Alegerile Parlamentare, proporțional. Totodată, mișcările politice neparlamentare pot obține bani de la buget pentru voturile de la Alegerile Locale.

Opt partide din România primesc în total peste trei milioane de euro în luna mai din 2026. Cel mai câștigați ies social-democrații, care încasează o treime din acești bani.

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat pe site-ul instituției valoarea subvențiilor alocate de la bugetul de stat și virate în contul fiecărui partid politic în luna mai 2026. Toate partidele au încasat banii în în 7 mai 2026.Partidele vor primi pe parcursul anului 209 milioane de lei, cea mai mică sumă din 2019 încoace. Chiar și așa, finanțarea este de 26 de ori mai mare decât în 2008, primul an în care a fost aplicată legea finanțării partidelor politice. Subvențiile se acordă către partide în funcție de procentul de voturi obținute la Alegerile Parlamentare, proporțional. Totodată, mișcările politice neparlamentare pot obține bani de la buget pentru voturile de la Alegerile Locale, dacă au peste 50 de consilieri generali sau județeni, conform banipartide.ro. Banii sunt acordați în funcție de bugetul anual alocat pentru partide.

Câți bani încasează fiecare partid:

Partidul Social Democrat: 5.132.812 lei

Alianța pentru Unirea Românilor: 3.035.113 lei

Partidul Național Liberal: 2.794.479 lei

Uniunea Salvați România: 1.983.499 lei

Partidul SOS România: 1.319.397 lei

Partidul Oamenilor Tineri: 1.063.110 lei

Partidul Mișcarea Populară: 72.619 lei

Forța Dreptei: 68.956 lei

Pe ce s-au cheltuit banii partidelor în 2025

Cele mai mari sume se duc pe propagandă și publicitate. Să luăm exemplu anului 2025.  Potrivit Expert Forum, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 232 milioane de lei.

„În 2025, partidele au cheltuit 244 milioane de milioane de lei. Majoritatea banilor cheltuiți provin de la PSD – 97 de milioane de lei, AUR – 39,9 de milioane și PNL 41 de milioane de lei. USR a cheltuit 37,4 de milioane de lei. SOS România a cheltuit 16,8 milioane de lei, iar POT 8,5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 de milioane de lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții in bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.”

C.L.

(NE)GLUMA ZILEI - La vedere...

 


Teatrul Municipal Baia Mare se pregătește pentru cea de-a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER

 


Teatrul Municipal Baia Mare se pregătește pentru cea de-a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER, care va avea loc în perioada 13 – 19 iunie 2026.

În cele șapte zile de festival, mai multe paliere ale acestei dramaturgii sonore: de la spectacole care lucrează frontal cu compoziția electronică și cu hibridarea de gen (concert-performance, simfonie urbană, instalație sonoră), până la producții în care sunetul rămâne aparent clasic, în muzică originală pentru scenă și orchestră live, dar funcționează ca os interior al construcției regizorale. ATELIER 32 își propune să ofere un atlas, o radiografie a felurilor în care, astăzi, a asculta un spectacol devine echivalentul a-l înțelege.

Pe lângă spectacole, happening-uri, portrete în ATELIER, concerte, lansări de carte și reviste de teatru, festivalul organizează un colocviu dedicat sound designului contemporan, cu artiști, compozitori și sound designeri din scena națională, un spațiu de dialog despre cum se gândește, astăzi, partitura unui spectacol între Bach și plug-in-uri, între cvartet de coarde și field recording.”

(Amalia Tănase – critic de teatru, selecționerul ediției 32 a Festivalului ATELIER).

Poesis - Costel STANCU

 

lăsați poetul să doarmă cu capul pe masă
nu îl treziți va cere un pahar cu vin
pentru el și un os pentru câinele pe care
tocmai îl visa apoi o să vorbească
de nobila cerșetorie a scrisului de
cioburile strecurate sub cearșaf noapte de
noapte de clipa când și-a dat seama că
nefericitului i se poate lua până și nefericirea
zadarnic îl întrebați unde e poarta ce se
deschide cu cheița purtată la gât nu va ști
să spună va arăta mereu malul celălalt
acolo trebuie căutată după ce se ridică ceața
nu îl treziți beți-vă liniștiți băuturile iar
când plecați trageți obloanele și acoperiți
cârciuma cu pământ nu vă fie teamă pentru
viața lui câinele va ieși din vis și îl va salva

Premierul care nu se dă plecat


O interpretare — de astă dată corectă — a Curții Constituționale, concretizată într-o decizie obligatorie, stabilește fără echivoc că un premier trimis de parlament printr-o moțiune de cenzură nu mai poate fi sub nicio formă nominalizat de cel care îndeplinește funcția de președinte. Ilie Bolojan, susținut de o serie întreagă de persoane din anturajul său apropiat de la nivelul PNL și mai ales din USR, încearcă din răsputeri în aceste zile să lanseze pe piață un scenariu conform căruia el ar putea rămâne la butoane la Palatul Victoria, fiind reinvestit în această poziție de către președintele numit, Nicușor Dan. Această poziționare scandaloasă și, în același timp, senzațională generează o serie întreagă de efecte politice.

Două evoluții, aparent în contrasens, caracterizează în acest moment modul în care Ilie Bolojan se poziționează în epicentrul uriașului scandal politic pe care l-a generat. Analiști, printre care mă număr, au semnalat din timp, pe de-o parte, faptul că Ilie Bolojan nu-și va putea sfârși la termen mandatul de premier și va fi demis, iar pe de altă parte, că, într-o asemenea eventualitate, acesta se va împotrivi din răsputeri ejectării sale de la vârful politicii. Și iată că ambele supoziții se confirmă. Ilie Bolojan a fost demis de către Parlament cu o largă majoritate și, conform Constituției, trebuie să se retragă, în cel mai bun caz, în poziția pe care o deține la vârful Partidului Național Liberal și în conducerea forumului legislativ. Iar, la limită, în afara PNL, care, conform unei tradiții înrădăcinate, se va lepăda și de această dată de un președinte care a pierdut o importantă competiție politică, el ar putea apela și apelează la susținerea unui alt partid politic, Uniunea Salvați România. Au fost emise în acest sens, în ultima vreme, mai multe prognoze care acum sunt pe cale de a se confirma, vizând legăturile sale cu acest partid cu o reprezentare parlamentară de numai 12%, disproorționată în mod vădit față de reprezentarea sa guvernamentală. S-a spus, iar acum devine fapt demonstrat, că USR constituie de fapt partidul de rezervă al lui Ilie Bolojan, plasa sa de siguranță pentru eventualitatea în care este împins pe scări, inclusiv de către partidul pe care încă îl conduce. Legătura sa cu USR funcționează din această perspectivă ca un instrument de șantaj, care se poate traduce în următorii termeni: „Dacă voi mă părăsiți, mă asociez cu USR, unde mă voi duce cu o parte consistentă din Partidul Național Liberal”. Să explicăm în cele ce urmează mecanismul preconizat.

În mod normal, tot conform unei tradiții instaurate în PNL, cel care a deținut funcția de președinte și, întrucât nu a performat, este eliminat, pleacă de la prezidiu împreună cu întreaga echipă cu care a condus partidul și l-a dat în gard. Ceea ce înseamnă că, în mod natural, dacă se va duce sub o nouă umbrelă politică, cea a USR, va fi însoțit acolo de un adevărat alai. Nu este obligatoriu să anunțe crearea unui nou partid. Va fi suficient să fie susținut și promovat de partidul-gazdă și de echipa mai mare sau mai mică care îi rămâne fidelă. Asistăm exact la acest fenomen extrem de nociv pentru Partidul Național Liberal, al cărui scor electoral a scăzut dramatic, al cărui electorat a migrat masiv — în special către AUR — și care este amenințat ca, la următoarele alegeri sau în eventualitatea anticipatelor, să nu mai atingă scorul necesar intrării în parlament. Din această perspectivă, poziția lui Bolojan nu poate fi decât întărită prin rămânerea cu orice preț, inclusiv prin încălcarea Constituției, cât mai mult timp la conducerea guvernului, fie el castrat din perspectiva atribuțiilor și, eventual, prin renominalizarea lui, tot contrar Constituției, de către Nicușor Dan. Este un pericol pe care presupun că Nicușor Dan l-a sesizat și, din acest motiv, asistăm la luări de poziție extrem de prudente și care, sub nicio formă, nu întăresc, cel puțin aparent, poziția fragilizată a lui Ilie Bolojan.

Acest joc politic este nu numai murdar, ci și extrem de periculos în ceea ce privește situația României. Cu atât mai mult cu cât, practic, el nu poate fi contracarat decât printr-o alianță cu AUR, la care este împins Partidul Social Democrat. O alianță care însă nu ar face decât să creeze premisele unor alegeri parlamentare anticipate. Adică fix ceea ce vrea AUR și ceea ce nu vrea niciunul dintre celelalte partide.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: CorrectNews

 

Consiliul Județean Maramureș pe primul loc!


Județul Maramureș păstorit de către Gabriel Zetea, a avut cele mai mari venituri în 2025 datorită finanțărilor externe și transferurilor bugetare interne!

Topul consiliilor județene după venituri arată diferențe importante între administrațiile din România, atât la nivelul bugetelor totale, cât și al capacității de a-și susține activitatea din resurse proprii, scriu publicațiile Turnul Sfatului și Puterea.
În clasamentul veniturilor totale pe anul 2025, vârful este ocupat de Maramureș, cu aproximativ 852 milioane lei, urmat de Bistrița-Năsăud cu 824 milioane lei, Dolj cu 768 milioane lei, Iași cu 763 milioane lei, Prahova cu 733 milioane lei, Bihor cu 732 milioane lei și Cluj cu 731 milioane lei. Aceste județe formează grupul din fruntea ierarhiei, fiecare cu bugete de peste 700 milioane lei.
În zona mediană se regăsesc județe precum Suceava (657 milioane lei), Arad (653 milioane lei), Constanța (646 milioane lei), Argeș (625 milioane lei) și Ilfov (609 milioane lei), cu valori apropiate, dar sub pragul de 700 milioane lei.
La polul opus, cele mai mici bugete apar în Brăila (aprox. 208 milioane lei), Covasna (219 milioane lei), Caraș-Severin (268 milioane lei) și Teleorman (283 milioane lei), ceea ce înseamnă diferențe de peste trei ori față de județele din vârf.
Analiza veniturilor proprii arată o separare clară între județele cu economie locală puternică și cele dependente de transferuri de la bugetul de stat sau de fonduri externe.
Consiliul Județean Cluj ocupă primul loc la autonomie financiară. Aproximativ 65,68% din bugetul total provine din venituri proprii, generate local prin taxe, impozite și activitate economică. În termeni absoluți, veniturile proprii ale județului ajung la circa 480 milioane lei, dintr-un total de 731 milioane lei.
Pe locul al doilea se află Ilfov, cu 62,65% venituri proprii, urmat de Timiș cu 59,03%. Aceste județe depășesc pragul de 60%, respectiv se apropie de el, ceea ce indică o bază economică solidă și o capacitate ridicată de autofinanțare.
La polul opus se află județele cu autonomie financiară foarte redusă. Bistrița-Năsăud înregistrează doar 13,19% venituri proprii din total buget, ceea ce înseamnă că peste 86% din resurse provin din subvenții și fonduri guvernamentale sau europene. În termeni absoluți, veniturile proprii sunt de aproximativ 109 milioane lei, dintr-un total de peste 824 milioane lei.
O situație similară apare și în Maramureș, 17,9% venituri proprii, fapt care indică că ponderea redusă a a resurselor locale a fost compensată de o puternică finanțare externă și alocări bugetare.
Indicatorul veniturilor totale raportate la populație evidențiază și mai clar dezechilibrele dintre județe. Maximul este înregistrat în Bistrița-Năsăud, cu 2.786 lei per locuitor, urmat de Tulcea cu 2.170 lei, Maramureș cu 1.885 lei și Mehedinți cu 1.790 lei.
La polul opus se află Brăila, cu 742 lei per locuitor, și Brașov, cu 752 lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproape patru ori față de județele din vârf.

C.L.

Aforismul zilei

 


Iubim scrisul de mână 2026

 


Lista actualizată cu scriitorii traduși în acest proiect -2026 (nu au fost traduși scriitorii scriși în cursiv):

1.Victoria Milescu

2.Spiridon Popescu

3.Carmen Doreal

4.Anca Iulia Beidac

5.Gelu Dragoș

6.Carmen Tania Grigore

7.Mircea Teculescu

8. Daniela Toma

9.Valeria Bilț

10.Ionuț Calotă

11.Carmen Secere

12. Florica Bud

13. Ana Danca

14. Dumitru Ichim

15. Andy Ceaușu

16. Lucia Ileana Pop

17. Lucian Victor Bota

18. Lidia Zadeh Petrescu

19. Anda Vahnovan

20. Vasile Muste

21. Gabriela Botici

22. Mehdi Krasniqi

23. Daniel Marian

24. Puiu Răducan

25. Simona Gânj

26. Nuțu Bota

27. Cosmin Perța

28. Lucian Perța

29. Toufiq Zohur

30. Cristiana Georgiana Ruptureanu

31. Ioana Burghel

32. Leonid Popescu

33. Nicolae Scheianu

34. Eugenia Serafini

35. Nicoleta Milea

36. Alexandru Buican

37. Cristina Truță

38. Gheorghe Vidican

39. Nicolina Halgaș

40. Daniela Sitar-Tăut

41. Noemina Câmpean

42. Iurie Moiș

43. Maria Grădinaru

44. Ingrid Beatrice Coman Prodan

45. Cezar Pârlog

46. Ioan Cioba

47. Ildiko Șerban

48. Nicoleta Beraru

49. Simona Prilogan

50. Teo Cabel

51. Mihaela Poduț Ienuțaș

52. Alexandrina Iurcu Bălan

53. Vianu Mureșan

54. Vasile Trif

55. Delia Muntean

56. Ramona Muller

57. George Vigdor

58. Emanuel Pope

59. Ștefan Jurcă

60. Otilia Ardeleanu

61. Ligia Mateiu

62. Geta Arsenescu

63. Gheorghe Mihai Bîrlea

64. Viorica Pârja

65. Gheorghe Pârja

66. Cosmin Neidoni

67. Alexandra Ungureanu

68. Constantin Arcu

69. Ana Maria Pătrașcu

70. Nicolae Suciu

71. Gabriela Lupu

72. Nela Ene

73. Cristina Pop

74. Ștefan Drăgan

75. Ileana Popescu Bâldea

76. Mariana Stratulat

77. Cristina Bogdan

78. Adrian Alui Gheorghe

79. Simona Antonescu

80. Lavinia Elena Niculicea

81. Sarolta Lotica Vaida

82. Petre Crăciun

83. Sandu Frunză

84. Cătălina Hașotti

85. Cheikh Tidiane Gaye

86. Adina Lozinschi

87. Issabela Cotelin

88. Dumitru Tâlvescu

89. Ioana Maria Stăncescu

90. Viorel Boldiș

91. Rodica Dascălu

92. Mihaela Roxana Boboc

93. Ioana Ursu

94. Aura B. Lupu

95. Romeo Aurelian Ilie

96. Vali Șerban

97. Florin Mitel

98. Ciprian Apetrei

99. Marietta Dobrin

100. Sorina Ivănescu

101. George Cornilă

102. Ioan Dragoș

103. Emil Mircea Neșiu

104. Daniel Corb.

Prof. Lucia Ileana POP