Minaur Baia Mare se impune la Zalău și urcă pe poziția a șasea

Sâmbătă, 14 martie, Sala sportirolor “Gheorghe Tadici” din Zalău a fost gazda partidei dintre HC din localitate și CS Minaur Baia Mare, joc din cadrul etapei a 17-a din Liga Florilor MOL. După ce a obținut calificarea în sferturile Cupei României în urma victoriei de la Târgu Jiu, Minaur izbutește o nouă victorie în deplasare, una care ne ține în lupta din zona europeană.

Am avut o primă repriză destul de enervantă, jucată însă într-un ritm bun, dar cu foarte multe greșeli de ambele părți, cu proteste nenumărate, cu eliminări și cu mimgi în cap, Iulia Dumanska fiind lovită de două ori de pe semicerc în plină figură. Din fericire au fost și goluri, au fost și faze de handbal. Minaur a început mai bine, s-a distanțat încă din start, însă Zalău a revenit încet-încet în joc și a egalat la 10 (23). Finalul a aparținut băimărencelor, care au intrat la cabine cu 12-15.

Minaur intră bine în joc și în partea a doua, iar după cinci minute duce diferența la cinci goluri: 13-18. Echipa lui tadici nu se descurcă în ofensivă și mergem la 13-21 (40). Scorul se strânge puțin, iar Joao Florencio cere time-out: 17-22 (46). Mai sunt trei minute și Zalău se apropie la trei goluri, după a 11 aruncare de la 7m primită: 22-25. Din fericire, nu se mai întâmplă “lucruri” până la final și Minaur se impune.

HC Zalău – CS Minaur Baia Mare: 23-27 (12-15)

Sala sporturilor “Gheorghe Taidici” din Zalău; cca 300 spectatori

Arbitri: Anton Nicolae Drăgănescu (Târgu Jiu) – Florin Silviu Rădulescu (Drobeta Turnu Severin). Observator: Gigi Sandu Antonescu (Pitești)

Aruncări de la 7m: 11-5 (transformare: 8-4; au ratat: A. Niță, Stefanoska, Sava / Lundback). Minute de eliminare: 10-8 (A. Niță, Jlezi, Ben Abdalah, Vintilă, Iordache / Papp 2, Ilyna, Spugnini)

HC Zalău: Ioana Niță (3 intervenții), Sara Rus (6 intervenții), Andreea-Vasilica Năstasă – Alexia Niță 3, Sara Stefanoska 2 (din 7m), Mioara Bianca Ciubotaru, Francesca Maria Bălan 2, Iulia Diana Sava 7 (6 din 7m), Andreea Mărginean, Alexandra Mihaela Orșivschi, Marina-Lorena Verdeș, Mouna Jlezi 2, Aya Ben Abdallah 2, Bianca Maria Vintilă, Adelina Mihaela Iordache 1, Ioana Beatrice Bălăceanu 4. Oficiali: Gheorghe Tadici, Ileana Hosu, Goran Kurtes, Daniela Morari

Minaur: Iulia Dumanska (7 intervenții, a apărat 2 de 7m), Daria Maria Tocaciu (2 intervenții, a apărat un 7m) – Maria-Andreea Ianăși (nu a jucat), Emilia Anna Galinska, Teodora Lavinia Damian 1 (din 7m), Jessica Quintino Ribeiro 5 (unul din 7m), Maria Gomes Da Costa 5, Denisa Roxana Romaniuc, Andriyana Naumenko (nu a jucat), Eliza Lăcusteanu, Cristina Maria Lazea 3, Nikoletta Papp, Amelia Julia Lundback 2, Dziyana Ilyina 6 (unul din 7m), Alba Chiara Spugnini Santome 5 (unul din 7m), Anca Georgiana Mițicuș. Oficiali: Joao Alexandre Ferreira Florencio, Alexandru Sabou, Daniel Apostu, Valentina Mitrașcă, Liviu Bala

Minaur mai are de jucat în acest sezon: acasă cu Tg. Jiu (21 martie – etapa 18), acasă cu Galați (28 martie – sferturi Cupa României), acasă cu Rm. Vâlcea (4 aprilie – etapa 19), deplasare la Slatina (18 aprilie – etapa 20), deplasare la Craiova (25 aprilie – restanță din etapa 13), turneul Final4 Cupa României (9-10 mai – unde sperăm să ajungem), acasă cu Dunărea Brăila (16 mai – etapa 21), deplasare la Rapid (23 mai – etapa 22).

Etapa 17

SCMU Craiova – CSM București: 22-29

Gloria Bistrița – Rapid București: 29-26

HC Zalău – CS Minaur Baia Mare: 23-27

CSM Galați – CSM Slatina: 21-30

Corona Brașov – Dunărea Brăila: 29-29

CSM Târgu Jiu – SCM Râmnicu Vâlcea (duminică, 15 martie, 17.30, Pro Arena)

Clasament

CSM București – 33p (557-455) – 17

Gloria Bistrița – 32p (549-411) – 17

Corona Brașov – 27p (522-434) – 17

SCM Rm. Vâlcea – 19p (517-434) – 16

CSM Slatina – 18p (486-481) – 17

Minaur Baia Mare – 17p (449-455) – 16

Rapid București – 15p (488-476) – 17

Dunărea Brăila – 15p (491-459) – 17

CSM Târgu Jiu – 10p (388-481) – 16

SCMU Craiova – 9p (412-462) – 16

CS HC Zalău – 4p (385-503) – 17

CSM Galați – 1p (376-559) – 17

Etapa 18

CSM București – Gloria Bistrița (luni, 16 martie, 17.30, Pro Arena). Arbitri: Andrea Pepe (Italia) – Simona Stancu (Buzău). Observator: Adrian Dima (Galați)

Dunărea Brăila – CSM Galați (sâmbătă, 21 martie)

CSM Slatina – HC Zalău (sâmbătă, 21 martie)

CS Minaur Baia Mare – CSM Târgu Jiu (sâmbătă, 21 martie). Arbitri: Adrian Manafu (București) – Daniel Pavel (Buzău). Observator: Victor Sighicea (Râmnicu Vâlcea)

SCM Râmnicu Vâlcea – SCMU Craiova (sâmbătă, 21 martie, 17.30, Pro Arena)

Rapid București – Corona Brașov (sâmbătă, 2 mai).

Cristi SOMESAN

Cum sarbatoresc progresistii 8 martie la Bruxelles

 

Martie 16, 2026

PROGRESISTII SARBATORESC ZIUA FEMEILOR IN BRUXELLES

Astazi veti citi ceea ce nu ati cititi si nici nu veti citi in presa din Romania. De Ziua Femeii, in Bruxelles au iesit  in strada fiicele si fiii intunerecului impreuna cu lunatecii progresisti. Absenti, insa, au fost “vestitorii neprihanirii”. A fost o dupa-masa insorita in centrul Capitalei Europei duminica lui 8 martie, unde mii de tineri (si citiva oameni in virsta) au blocat traficul vreme de multe ore pentru a sarbatori Ziua Femeii. Au umplut spatiul de la Gara Centrala, Centrul Zavestein, Plaza Albertina, terasa de linga statuia regelui.

Zecile de grupuri “progresiste” erau unite de acelasi gind: traditia si valorile morale (si mai ales crestine) sunt in intregime irelevante pentru Bruxelles si mai ales pentru generatia tinara progresista. Multe dintre aceste grupuri le cunoasteti, iar pe altele probabil ca nu.

Amnesty International si Partidul Comunist

Linga statuia regelui se afla un grup de tineri de la Amnesty International, profilat (de citeva decenii incoace) pe promovarea avortului si a sodomiei. (Nota: Amnesty International a fost fondat de crestini cu multi ani in urma pentru apararea crestinilor intemnitati in Uniunea Sovietica, a libertatii de constiinta si religioase. A fost insa deturnat de progresisti)

Linga ei era o masa a unui partid comunist unde stateau doi tineri, unul dintre ei cu cericei in urechi si in nas, iar celalat cu parul vopsit in culorile curcubeului. Linga ei flutura steagul comunist (cel rosu, cunoscut noua, romanilor, cu secera si ciocanul). Pe masa aveau propaganda comunista, inclusiv o brosura intitulata “Marx and the LGBTQ Oppression / Marx si opresiunea minoritatilor sexuale”. La masa alaturata erau tineri de la “Queer Nation”.

Perechi de femei care se tineau de mina si se pupau erau peste tot, unele dintre ele tunse chel ori cu parul vopsit in culorile curcubeului. La fel perechi de barbati tineri. Alte grupuri tineau pancarte care dadeau de inteles ca activistii pentru clima erau si ei prezenti. Denuntau companiile petroliere. Greenpeace era si el prezent. La fel grupuri de solidaritate cu Gaza si palestinienii (“Free Gaza”),  iar esarfa musulmana se vindea ca si piinea calda. Grupuri “Antifa” erau prezente peste tot. O multime de organizatii de femei erau si ele prezente, toate feministe, care denuntau “patriarhatul” (“abolish the patriarchy”), purtau sloganuri de tipul “the woman’s place is in the revolution / locul femeii e in mijlocul revolutiei”.

Prezenta feminista

Un slogan imens atirnat pe o cladire anunta prezenta “femeilor revolutionare” in multimea mare de oameni (“Congress of Revolutionary Women”). Steagurile curcubeu erau peste tot, la fel cele transgender. Femei care se laudau cu prezenta lor in spatiul de prostitutie virtual (OnlyFans) erau si ele vizibile. Char si mascotele purtau sloganuri anarhiste, pe un ciine fiind atasat sloganul “Antifa”. O femeie purta pe spate sloganul, in franceza, “cind vei creste mare fiul meu, vei fi feminist”) O alta anunta ca “de Ziua Femeii nu vreau trandafiri”. Alte slogane cereau “dreptate”, “libertate”, avort, drepturi pentru minoritatile sexuale, abolirea casatoriei si a familiei. Cladirile, magazinele, statiile de autobuz si peretii erau vopsiti cu sloganuri pe masura. Unele magazine, de obicei deschise si duminica, erau inchise.

Cine nu au fost vizibili in acest vacarm demonic? “Vestitorii neprihanirii”. Asa trebuie sa fi fost si pe vremea lui Noe. Dar Noe a ripostat, fiind numit de Apostolul Petru “vestitor al neprihanirii”.

Asta este Capitala Europei, “tara din afara” care, in viziunea clasei politice din Romania si a generatiei tinere, ar trebui sa fie adoptata ca sablon al Romaniei de miine. Dragi crestini: alegerile si voturile conteaza. Au consecinte. Vegheati!

Consecinte – declin demografic si civilizational

În 50 de ani, România si Europa vor arata cum arată Japonia astăzi: în întregime îmbătrînită în zonele rurale, și pe jumătate îmbătrînită în zonele urbane. Iar zonele rurale vor fi resalbaticite de vegetație. Asta e Japonia de astăzi, arată o recentă apariție editorială. Britanic, autorul e specialist în cultură și civilizația niponă. A scris cartea după o absența de 30 de ani din Japonia. Titlul cărții e sugestiv: Alone în Japan: A Journey to the Future / Singur în Japonia: O călătorie în viitor. [Recenzie: https://spectator.com/article/the-two-faces-of-modern-japan/] 

Autorul a locuit în Japonia mulți ani, pînă la mijlocul anilor 90 cînd Japonia a atins apogeul dezvoltării ei în perioada post-belică. De atunci, Japonia merge în jos, motivul principal fiind declinul ei demografic. Tokyo încă arată bine, scrie autorul. Este un oraș al tinerilor. Dar al tinerilor născuți în zonele rurale care s-au mutat la oraș, lăsînd în urmă o populație îmbătrînită, școli și magazine închise, întregi zone arabile pînă acum cultivate dar care acum rămîn necultivate, și o imensitate de vegetație care re-acopere zonele rurale.

 Agricultură Japoniei e în paragină: nu mai este cine să cultive pămîntul. Infrastructură rurală e și ea în declin: case goale, în paragină, delapidate. Nu are cine să le  locuiască. Drumurile rurale sunt pe alocuri nereparate fiindcă circulația a devenit cvasi-inexistentă. Serviciile publice, costisitoare, servesc populația îmbătrînită. 

4 orașe japoneze (Tokyo, Yokohama, Nagoya și Osaka), dețîn jumătate din întreagă populație a Japoniei. Dar declinul demografic se simte și aici: 17% din casele din Osaka astăzi sunt goale.

Japonia in declin civilizational 

Poate Japonia să își revină? E îndoielnic. Populația e deprimată, nu vede un viitor și nici nu privește spre viitor. Pentru că nu sunt copii și nu fac copii. Deprimarea minții previne formarea de familii și nașterea de copii. Tinerii se căsătoresc tot mai rar, iar numărul copiilor care se nasc e în scădere abruptă. Japonia a devenit și o societate în care chiar și relațiile de intimitate sunt în recesiune. Comparația este crasă, dar autorul vede lucrul acesta și în faptul că numărul caselor de toleranță a scăzut de la 38 000 în 2013 la 7 000 în 2023. Declinul ar fi lăudabil dacă ar putea fi atribuit revitalizării morale a țării. Dar nu este. 

Starea mintală a japonezilor nu e doar deprimată – a devenit apocaliptică: declinul e iremediabil, Japonia riscă dispariția din istorie, se îndreaptă înspre mormint și cimitirul istoriei. 

Așa arată o țară care nu prețuiește viață, copiii, și și-a pierdut voință procreării. Revitalizarea Japoniei implică revitalizarea gîndirii și a culturii. România și Europa au nevoie de ceva similar. Creștinismul e singurul răspuns care a mai rămas  pentru prevenirea colapsului continentului. Creștinismul are o orientare spre viitor, spre viață, fiind o credință a nadejdii, a credinței, a vieții. O credință care apreciază viață, copiii, și evita depresia. 

România și Europa se aseamănă tot mai mult cu Japonia. În ciuda migrației masive (54 de milioane de migrant străini), Europa imbatrineste, ruginește. Mintea ei colectivă se putrezește sub influență și povara progresismului. Populația tînără se retrage în zonele urbane unde valorile care dau viață (familia, căsătoria, copiii, moralitatea,  credință, crestinsmul) sunt absente.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

LINK-URILE MATERIALELOR CITATE

Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi este intitulat: Alone în Japan: A Journey to the Future.

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

MATERIALE ADITIONALE

Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Luminita Arhire: „NU DAȚI BANII PE PROSTII/ LUAȚI RACHETE LA COPII!”

Păi, aveam și noi un război adevărat la graniță și lucrurile mergeau bine, banii curgeau gârlă spre est, președintele nostru făcuse icoană din Zele și se închina de trei ori pe zi la dânsul, iar seara se închina, pios, și la Maia. Apoi, când profa Ursula a întrebat la școală cine vrea niște SAFE cu caimac, el a ridicat primul două degețele… „Eu vreau, tovarășa Ursula… eu… eu ! Puneți-mi o porție mare de vreo 16 miliarde de coco!” Să-și ia și el avionașe și tănculețe… fabricate în niște niște ateliere babane de jucării din Franța și din Germania! Marfă!

Nicușor dădea tot ce avea prin casă peste gard, la vecini; zilnic, livra câteva sacoșe cu energie electrică pentru Maia iar pentru Zele avea pachete, pachețele și sufertașe, însă nu ne-a zis ce-a pus în ele… cine suntem noi să știm chestiile astea secrete?

Așa că războiul se-ngrășa frumos, toate erau -vorba lui Băse-Petrov- „sub control”, în timp ce conturile unor băieți se rotunjeau și ele. Milioanele de dolărași, de coco și niște cărămizi din aur curat circulau în dube șic între Austria și Ucraina, prin Ungaria… lucrurile se desfășurau ca unse.

Dar, exact așa cum leacul sigur pentru o dragoste veche e o nouă dragoste, și fâsâiala pentru un război vechi se pare că e unul proaspăt. Care încurcă socotelile eroului planetar Zele, dornic de pace, desigur.

Abia trecuseră câteva zile de la atacarea Iranului, și, văzând că nu e vorba despre o încheiere rapidă a ostilităților, Volodimir a început să se îngrijoreze:

„S-ar putea să întâmpinăm dificultăți în obținerea rachetelor și armelor necesare pentru apărarea spațiului nostru aerian. Americanii și aliații lor din Orientul Mijlociu ar putea avea nevoie de ele pentru autoapărare, de exemplu de sistemele de rachete Patriot.” (Volodimir Zelenski, 3 martie 2026)

Numai că au mai trecut cinci zile și războiul din Iran tot nu s-a terminat… Zele a început să se enerveze… „păi, dați voi războiul meu profitabil pe risipa aia de război din Iran?” Hotărât să le deschidă mintea americanilor, el a ieșit din nou să le explice, ca la proști, apăsâd pedala emoțională:

„Sper ca războiul să nu fie lung, nu doar pentru că sunt îngrijorat de Ucraina, ci și pentru că fiecare viață umană pierdută sau distrusă este o tragedie. Între timp, nu vedem progrese în negocierile de pace. Dacă o pace durabilă sau un armistițiu nu sunt negociate în primele zile ale conflictului, există un risc mare de prelungire a acestuia. Acest lucru va avea cu siguranță o influență asupra situației din Ucraina. Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare aeriană.” (Volodimir Zelenski, 8 martie 2026)

Însă, ghinion de neșansă! dinspre Marele Rățoi veștile n-au fost chiar încurajatoare. Declarațiile lui din ultimele zile par numai bune de pus la dosarul cu care se va prezenta pentru Nobelul pentru Pace, la anuʼ și la mulți ani! Iată ce panseuri a mai emis, în ultimele zile, pacifistul Donald:

„Iranul tocmai a declarat că astăzi va riposta cu o forță mai puternică decât oricând. Însă ar fi bine să nu facă asta deoarece, dacă o vor face, le vom răspunde cu o forță nemaiîntâlnită până acum!” … „În plus, vom neutraliza ținte ușor distructibile, care vor face aproape imposibilă reconstrucția Iranului ca națiune. Moartea, Focul și Furia vor cădea asupra lor!” … „Nu acceptăm decât predarea necondiționată! Acum pot avea imunitate, mai târziu vor primi doar moartea! Va fi o moarte sigură.” … „Nimeni nu poate crede ce succes am obținut, 48 de lideri s-au dus dintr-o singură lovitură. Și ne mișcăm rapid!” … „Astăzi, Iranul va fi lovit foarte tare!” … „Bombardamentele grele și precise vor continua, neîntrerupt pe tot parcursul săptămânii sau cât timp va fi necesar pentru a atinge obiectivul nostru: PACE ÎN ÎNTREGUL ORIENT MIJLOCIU ȘI, ÎNTR-DEVĂR, ÎN ÎNTREAGA LUME!”

… ca să nu mai spun că se șușotește că președintele Donald le-a spus consilierilor săi că va susține uciderea noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, dacă acesta refuză să respecte cerințele SUA.

Supărat, Zele și-a procurat CD-ul cu filmul „PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI AȘA DE MARE” și își ia notițe. S-au dus vremurile când bătea cu pumnul în masă și venea tava cu miliardele de euroi. Azi Ungaria zice nț! și canci! și, pe deasupra, mai și sechestrează dubele cu ciocolată Dubai din aur masiv și bijuterii monetare.

Ca să rezolvăm toate cele eu zic așa:

Dragă Comitetule Norvegian pentru Nobelul Păcii,

Dă-i odată lui Donald, pentru numele lui Dumnezeu, premiul ăla mult râvnit, măcar să avem cu ce să-i tragem peste degete când mai dă iama prin alte țări. Că urmează Cuba… și s-ar putea să-i mai vină și alte idei.

Fă asta, Comitetule, pentru ca să se restabilească ordinea în lista de războaie și să-i vină și lui Zele inima la loc!

Autor: Luminita Arhire

Invitație - Dublă lansare de carte - Nicolae Scheianu & Rodica Brad Păuna - 21 martie 2026

 

Baia Mare, prima locație în care s-a dezbătut public impactul social al jocurilor de noroc

 

Municipiul Baia Mare a găzduit sâmbătă o dezbatere publică dedicată impactului social al jocurilor de noroc și perspectivelor de reglementare la nivel local. Evenimentul, desfășurat la Millennium Business Center, a reunit reprezentanți ai instituțiilor centrale și locale, parlamentari, specialiști din domeniul social și juridic, organizații civice, operatori economici din industrie și cetățeni interesați de acest subiect.

Dezbaterea s-a remarcat printr-o participare instituțională amplă, atât la nivel local, cât și național. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a fost reprezentată la eveniment printr-un delegat desemnat de Preasfințitul Părinte Iustin, alături de reprezentanți ai administrației publice locale, ai CJ Maramureș și ai Baroului Maramureș.

La nivel central au participat președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Vlad Cristian Soare, președintele Colegiului Psihologilor din România, dr. Constantin-Edmond Cracsner, directorul general al Federației Organizatorilor Jocurilor de Noroc, Alexandru Domșa, președintele Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România, Cristian Pascu, precum și un reprezentant al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Alături de aceștia au fost prezenți parlamentari de Maramureș, reprezentanți ai instituțiilor publice din județ, ai mediului economic și social, precum și cetățeni interesați de această temă.

Prin amploarea participării și nivelul dialogului instituțional, dezbaterea organizată la Baia Mare marchează un pas important în conturarea unei abordări responsabile și echilibrate privind reglementarea jocurilor de noroc în România, consolidând rolul Maramureșului ca spațiu de dialog și inițiativă publică.

Doru Dăncuș, primarul municipiului:

„Baia Mare nu este locul de joacă al politicienilor de pe la București și al intereselor financiare ale Guvernului. Nu suntem un „tărâm al nimănui”, nici locul unde se agață harta în cui, cu atât mai puțin o zonă pretabilă experimentelor sociale.

Spre deosebire de voi, stimați aleși, simt și am înțeles asta cu mult înainte să fiu primarul acestei comunități. Pentru că, înainte de orice funcție, sunt băimărean. Și nu doar eu, ci și toți cei care, indiferent de culoarea politică, au ales să participe la dezbaterea de astăzi. Cred cu tărie că noi, băimărenii, am dat un exemplu pentru întreaga țară! Am creat un precedent. Un model de bune practici care, sper din tot sufletul, va fi urmat și de alte administrații.

Suntem primul oraș din România care a organizat o dezbatere publică pe tema agenților economici care desfășoară activități de tip jocuri de noroc. Suntem primul oraș din România care, în loc să se supună presiunii politice de a se alătura unei părți, a avut curajul să aducă la aceeași masă societatea civilă, parlamentari din toate partidele politice, experți din domeniul medical și juridic, șefi de instituții publice, respectiv reprezentanți ai acestor agenți economici, pentru a identifica soluții reale la această problemă.

Rolul meu este să reprezint interesele băimărenilor și, astăzi, alături de senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, am făcut-o din postura de moderatori, fapt pentru care îi mulțumesc și îi sunt recunoscător. La fel precum le sunt recunoscător tuturor celor care au luat parte la această dezbatere, indiferent de poziția exprimată.

Încercarea de a politiza sau, mai rău, de a obține capital electoral pe spatele unui subiect care afectează oamenii nu face decât să deturneze discuția de la ceea ce contează cu adevărat. Și anume, nevoia de reglementare a jocurilor de noroc la nivel național! Cred în drepturile băimărenilor și ale românilor. Cred în dreptul de a fi liberi să alegem. Dar mai cred că, a alege neinformat, este sinonim cu a alege împotriva ta”.

Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a subliniat că dezbaterea de la Baia Mare reprezintă prima inițiativă de asemenea amploare organizată după adoptarea noului cadru legal, care permite administrațiilor publice locale să stabilească reguli privind funcționarea sălilor de jocuri de noroc la nivelul comunităților.

Potrivit senatorului, discuția are loc într-un context legislativ complex, în condițiile în care peste 22 de inițiative legislative privind reglementarea jocurilor de noroc au fost adoptate de Senat și se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, cameră decizională în acest domeniu.

În acest context, parlamentarul liberal a arătat că dialogul instituțional și social este esențial pentru identificarea unor soluții echilibrate.

„Cred că este prima dezbatere cu o asemenea claritate de organizare și poziționare după implementarea noului cadru legal. Problemele trebuie analizate din toate perspectivele, dar cu maturitate instituțională. De aceea avem dezbatere și nu simple monologuri. Baia Mare și Maramureșul pot deveni un reper la nivel național în abordarea responsabilă a acestui domeniu”, a declarat senatorul.

În cadrul discuțiilor, el a subliniat că reglementarea actuală se referă în mod direct la funcționarea sălilor fizice de tip slot-machine, cunoscute popular drept „păcănele”, și nu la piața jocurilor de noroc online, aceasta fiind reglementată separat.

Astfel, senatorul a arătat că este necesară eliminarea publicității stradale pentru jocurile de noroc, interzicerea promoțiilor agresive și limitarea amplasării sălilor în proximitatea unităților de învățământ sau a instituțiilor de cult. În același timp, senatorul susține obligarea operatorilor economici din domeniu să contribuie activ la programe locale de prevenire, campanii de joc responsabil și mecanisme de identificare timpurie a persoanelor vulnerabile în fața acestei forme de dependență.

Țâgârlaș a evidențiat și o inițiativă legislativă recent adoptată, care îi aparține, prin care televiziunile sunt obligate să difuzeze spoturi de informare și avertizare privind dependența de jocuri de noroc, similare celor dedicate prevenirii consumului de droguri.

Grigore CIASCAI

Dr. Mihai Târnoveanu: De Ziua Ungariei le-am făcut cadou maghiarilor un Tricolor românesc

 

„De Ziua Ungariei le-am făcut cadou maghiarilor un Tricolor românesc, arborat între două steaguri ale Ungariei. S-a întâmplat la Sfântu-Gheorghe, în perioada plandemiei, când împreună cu Gheorghe Samoilă, prin acest gest simbolic, am întrerupt obiceiul de 30 de ani al UDMR de a ocupa Transilvania cu steagurile străine de 15 martie.

Au fost înlocuite mai apoi cu niște cocarde. Să zicem că din punct de vedere oarecum „civic” am obținut o victorie simbolică, dar concretă, coroborată și cu ridicarea celor 150 cruci din lemn la Valea Uzului în locul celor dărâmate în urma proceselor câștigate de UDMR. Din punct de vedere politic, economic, propagandă, suntem însă la capitolul pierderi. UDMR este la guvernare, Ungaria continuă ocupația pe zona economică și Viktor Orban câștigă adepți români pe zona suveranistă în general, din punct de vedere politic având în România opoziție spre zero față de ofensiva maghiară.

Cauza principală este o speranță utopică (cel puțin naivă) de convergentă a intereselor româno-maghiare la nivel de UE. Pentru Ungaria (indiferent de regim) UE, SUA, Rusia, China sau planeta Marte sunt însă doar „uneltele” de alianțe pentru un primordial obiectiv: Transilvania. Dar este știut acest lucru, nu-i așa?”

Dr. Mihai Târnoveanu

3008 de afișări - MOARA LUI GELU - 15 martie 2026

 

Zelenski vrea să trimită parlamentarii pe front!

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat astăzi că este pregătit să inițieze modificări la legea privind mobilizarea, conform căreia parlamentarii care își pierd mandatul parlamentar vor trebui să se înroleze în armată.

Comentând recentele voturi nereușite din parlamentul ucrainean privind proiectele de lege cerute de FMI, Zelenski a declarat că deputații poporului vor trebui fie să servească în parlament în conformitate cu legislația ucraineană, fie va negocia cu reprezentanții parlamentului modificări legale ale condițiilor de mobilizare, astfel încât deputații să poată merge pe front, relatează Ukrinform.

„Dacă nu servești țara în parlament, atunci servești țara pe front. Aceasta este abordarea mea”, a spus Zelenski.

C.L.

Peste 206 mii de ucraineni au ales să trăiască în România. Sunt plătiți și îngrijiți de stat

 

Peste 4,3 milioane de cetățeni ucraineni se află sub protecție temporară în statele Uniunii Europene, conform datelor furnizate de Ilona Havronska, ministrul adjunct al Politicii Sociale al Ucrainei pentru Integrare Europeană, citând un raport al Eurostat. Cele mai mari comunități de refugiați ucraineni se regăsesc în Germania, Polonia și Republica Cehă, notează dialog.ua.

Conform datelor, Germania găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni, cu aproximativ 1.260.230 de persoane, urmată de Polonia cu 965.990 de ucraineni și Republica Cehă, unde se află 397.185 de refugiați.

În 2025, țările Uniunii Europene au adoptat 683.395 de noi decizii de acordare a protecției temporare pentru cetățenii ucraineni, ceea ce reprezintă o scădere de 14% față de anul precedent.

Nivelul de securitate din Ucraina rămâne un factor determinant pentru decizia refugiaților de a reveni în țara lor. Protecția temporară și întoarcerea cetățenilor ucraineni sunt aspecte esențiale în relațiile dintre Ucraina și Uniunea Europeană, având legături strânse cu politica socială și procesul de reconstrucție al Ucrainei.

Politica UE privind protecția temporară

Totodată, au existat voci critice, cum ar fi președintele Parlamentului ceh, Tomio Okamura, care a exprimat nemulțumirea unor cetățeni din Cehia față de numărul mare de refugiați ucraineni.

În acest context, Uniunea Europeană a clarificat recent că refugiații ucraineni nu vor putea rămâne în Europa după încheierea conflictului, iar timpul petrecut sub protecție temporară nu va fi luat în considerare pentru obținerea unui permis de ședere permanent.

C.L.

Declarația zilei - Nicolae Grigorie LĂCRIȚA

 

„Generația de azi, a celor în vârstă de peste 50 de ani, au ajuns să trăiască să vadă mai multe exemple în care, ceea ce în tinerețea lor părea de domeniul Științifico-Fantastic (SF), acum, în condițiile aplicării Inteligenței Artificiale (IA) a devenit o realitate, o unealtă de lucru.

În contextul Inteligenței Artificiale (aflată în expansiune rapidă), Științifico-Fantasticul reprezintă pragul dintre imaginație și realitate. SF de ieri a devenit unealta de azi prin intermediul IA.”

Trump: Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski!

Într-un interviu telefonic amplu, de aproape 30 de minute, acordat ieri NBC News, întrebat despre decizia sa de a ridica temporar unele sancţiuni asupra petrolului rusesc pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, preşedintele american Donald Trump a spus: „Vreau să am petrol pentru lume. Vreau să am petrol”.

El a adăugat că sancţiunile, care au fost impuse când Rusia a invadat Ucraina în 2022, vor „reveni imediat ce criza se va termina”.

Întrebat despre criticile unor lideri străini cu privire la ridicarea sancţiunilor, Trump nu a răspuns direct, ci şi-a îndreptat furia asupra preşedintelui ucrainean, spunând la telefon: „Sunt surprins că Zelenski nu vrea să încheie un acord. Spune-i lui Zelenski să încheie un acord, pentru că Putin este dispus să încheie un acord”.

„Este mult mai dificil să închei o înţelegere cu Zelenski”, a adăugat preşedintele SUA.

La începutul acestei luni, Zelenski s-a oferit să ajute forţele americane şi aliaţii acestora din Orientul Mijlociu să intercepteze dronele iraniene, folosindu-se de experienţa armatei ucrainene în doborârea dronelor ruseşti.

Dar sâmbătă, Trump a spus că „nu are nevoie de ajutor”, adăugând: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”.

Totuşi, preşedintele a refuzat să comenteze dacă SUA au acceptat sau nu ajutorul Ucrainei în ceea ce priveşte tehnologia de interceptare a dronelor.

Într-o postare pe X, vineri, Zelenski a scris: „Ţările din Orientul Mijlociu ne-au contactat, cerându-ne să împărtăşim experienţa noastră în interceptarea dronelor iraniene Shahed în timpul atacurilor masive. De aceea am trimis deja echipe de experţi în trei ţări”.

Sâmbătă dimineaţă, un politician iranian a declarat că Ucraina este o „ţintă legitimă şi legală” pentru Iran, deoarece Ucraina a oferit ajutor pentru apărarea împotriva dronelor iraniene.

Rugat să răspundă la informaţiile conform cărora Rusia împărtăşeşte informaţii cu Iranul despre localizarea forţelor americane, Trump a spus: „Poate că Rusia oferă informaţii, poate că nu”. El a adăugat că şi SUA „fac asta împotriva lor”, deoarece „oferă puţină informaţie Ucrainei şi încearcă să facă pace între cele două ţări”.

C.L.

Cum se prezintă războiul din Iran la televiziunile din România...

Războiul ăsta din Iran este o mană cerească pentru televiziuni. Toate posturile îl storc pe toate fețele ca pe o lămâie. Și chiar și atunci când crezi că nu mai e nimic de stors, ei tot mai găsesc ceva. Cu cât se folosesc cuvinte mai răsunătoare cu atât stoarcerea e mai eficientă.

Sunt invitat prin zoom la un post de tv din România, pe post de exponat de război. Exponatul de război e ăla care s-a nimerit în mijlocul confruntării fără voia lui. Dintre atâția români nu știu de ce m-au ales tocmai pe mine, probabil s-au lăsat păcăliți de figura mea buimacă ce ar indica un individ cu un coeficient de panică ridicat.

La începutul emisiunii apar niște turiști români ce tocmai s-au întors din zona de conflict. Mărturii cutremurătoare - zice doamna moderatoare. Unul povestește cum i-au trecut rachetele deasupra capului și se cutremura camera de hotel cu el cu tot, iar odată la una din rachete chiar a sărit în sus doi metri. Ar fi sărit mai mult dar era tavanul cam scund.

Apoi un domn ministru explică cu lux de amănunte cum vor exploda prețurile la carburanți, de vom reveni la vremurile lui Ceaușescu când ne împărțeam cu mașina fifty-fifty , jumătate din drum ne ducea ea pe noi, jumătate o împingeam noi pe ea.

Vine și rândul unuia ce se recomandă drept domnul Ionel, care este și el exponat de război doar că din Cipru. Domnul Ionel povestește cum de ceva timp aude cum îl urmărește o dronă. Și vă e teama? -e întrebat... Da, foarte - furnizează domnul Ionel marfa - mai ales că aici in Cipru sunt și mulți israelieni. De aceea nici nu vrea să-și dezvăluie numele de familie ca să nu-l găsească drona după buletin. Mă gândesc de ce domnul Ionel crede că drona l-ar viza tocmai pe el când are în preajmă ținte mult mai atractive.

Dar nu apuc sa reflectez mult asupra acestui fapt că mă aud interpelat – Îl avem cu noi și pe Domnul Schimmerling din Haifa. Cum se vede de la dumneavoastră? – și deși știu că fac o greșeală, îi răspund: La noi lucrurile decurg aproape 𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍... Grimasa prezentatoarei nu lasă loc de îndoială. Printr-un singur cuvânt am ucis un build-up de vreo jumătate de oră. Puteam folosi orice alt cuvânt- îngrozitor, dezastruos, teribil, monstruos - dar să spun NORMAL?

Normal e un cuvânt care acum în context sună ca un pârțâit în mijlocul unei partide de amor. Mă gândesc să salvez situația cu puțin umor dar deja aud în cască – Mulțumim! Și acest „Mulțumim” nu îmi sună ca un „La Revedere” ci ca un - „Adio”, data viitoare vom alege un alt exponat, cu Dvs ne-am lămurit , nu sunteți destul de dramatic pentru noi.

Între timp îl aud pe un general în retragere cum face niște previziuni stratego-apocaliptice pe o hartă împânzită cu modele de avioane și tancuri și mă gândesc că previziunile lui valorează tot cât ale mele căci nimeni nu știe cu adevărat ce e în capul lui Trump.

Însă promit că dacă m-or mai chema vreodată – am să fac tot posibilul ca să îndrept situația. Am să povestesc cum de câteva zile mă tot urmărește o dronă și îmi trimite mesaje în persană și dacă nu e suficient – mă voi poza și cu o rachetă balistică căzută fix la mine în grădină.

Și, mai ales, jur că nu voi mai folosi niciodată cuvântul acela îngrozitor, ucigaș de ratinguri - NORMAL...

(George Schimmerling, pe Facebook)

Elveția interzice zborul avioanelor militare americane deasupra țării

 Guvernul elvețian a anunțat sâmbătă, 14 martie, că a refuzat cererea Statele Unite ca două avioane militare americane să survoleze teritoriul său din cauza războiului din Iran. Autoritățile elvețiene au invocat legea neutralității țării, care interzice survolurile părților implicate în conflict în scopuri militare. Solicitarea SUA se referea la două avioane militare de recunoaștere.

„Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care au un scop militar legat de acesta. Sunt permise zborurile umanitare și medicale, inclusiv transportul persoanelor rănite, precum și zborurile care nu au legătură cu conflictul”, a declarat guvernul elvețian într-un comunicat.

Cu toate acestea, alte trei zboruri, unul de mentenanță și două zboruri de transport, legate de conflictul din Iran, au fost aprobate de guvernul elvețian.

Oficialii elvețieni au declarat că survolul în scopuri umanitare sau medicale, cum ar fi transportul răniților, este permis, la fel ca și zborurile care nu au legătură cu conflictul.

Elveția a precizat că viitoarele solicitări de survolare a teritoriului său vor fi respinse dacă depășesc traficul normal și dacă scopul acestor zboruri nu poate fi determinat.

Sursa: Napocanews.ro 

15 martie - Duminica Sfintei Cruci

Pe 15 martie 2026, creștinii ortodocși marchează Duminica Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante zile din perioada Postului Mare. Sărbătoarea este dedicată cinstirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos, simbol fundamental al credinței creștine, asociat cu jertfa, mântuirea și iubirea divină pentru oameni.

În tradiția populară românească, praznicul este legat de o serie de ritualuri și obiceiuri transmise din generație în generație, despre care se spune că aduc protecție, sănătate și belșug în gospodării.

Semnificația religioasă a praznicului din 15 martie

 „Duminica Sfintei Cruci ocupă un loc aparte în calendarul bisericesc, fiind dedicată cinstirii crucii lui Hristos, simbol central al creștinismului. Această zi îi îndeamnă pe credincioși la reflecție privind jertfa Mântuitorului și semnificația spirituală profundă a crucii, considerată semnul mântuirii și al iubirii divine pentru întreaga omenire. Sărbătoarea este celebrată în a treia duminică din Postul Mare și marchează momentul de mijloc al acestei perioade de pregătire duhovnicească. Pentru mulți credincioși, ziua reprezintă un prilej de reculegere, rugăciune și întărire a vieții spirituale, dar și o etapă importantă în drumul către Săptămâna Patimilor, când sunt rememorate suferințele și jertfa lui Iisus Hristos.”, a explicat sursa Digi24.ro Simbolistica crucii în tradiția ortodoxă.

 „În tradiția ortodoxă, crucea are o semnificație mult mai profundă decât cea a unui simplu simbol religios. Ea amintește de jertfa lui Iisus Hristos și transmite, totodată, un mesaj de speranță, protecție spirituală și biruință asupra păcatului. Prin acest semn, credincioșii își reamintesc legătura permanentă dintre om și Dumnezeu, precum și importanța iertării și a iubirii divine în viața de zi cu zi. Crucea este prezentă atât în lăcașele de cult, cât și în gospodăriile credincioșilor sau pe obiectele personale, fiind purtată la gât ori așezată în locuri vizibile din casă, ca semn de protecție spirituală și reper moral. Pentru mulți oameni, ea devine un sprijin în momentele dificile, oferind puterea de a depăși încercările și de a rămâne ancorați în valorile și principiile credinței. Pe lângă semnificația spirituală, crucea are și un rol formativ în viața comunității, amintind de importanța disciplinei morale, a compasiunii și a responsabilității față de ceilalți. În acest fel, simbolul devine un reper pentru comportamentul de zi cu zi și un element central în cultivarea unei vieți duhovnicești echilibrate.

 „În această duminică, în bisericile ortodoxe au loc rânduieli speciale dedicate cinstirii Sfintei Cruci, menite să sublinieze importanța sa spirituală. Crucea este așezată în mijlocul lăcașului sau purtată de preoți în procesiuni solemne, iar credincioșii sunt invitați să participe la venerarea acestui simbol sacru. În cadrul slujbelor, oamenii se închină cu evlavie și își fac semnul Sfintei Cruci, gest care exprimă atât respectul față de credință, cât și încrederea în protecția și binecuvântarea divină. Prin aceste ritualuri, comunitatea își reafirmă atașamentul față de valorile spirituale și față de tradiția ortodoxă transmisă din generație în generație.”, a mai preciat sursa Digi24.ro.

 Practici populare și superstiții

Pe lângă slujbele religioase, sărbătoarea este însoțită și de o serie de tradiții populare care reflectă credința și spiritualitatea comunităților. În anumite zone ale țării, se spune că purtarea crucii la gât atunci când credincioșii merg la biserică aduce protecție împotriva bolilor și a necazurilor pe tot parcursul anului. În gospodării, există obiceiul de a așeza cruci sau ramuri sfințite în locuri importante din casă, un ritual păstrat de generații, despre care se crede că aduce belșug, sănătate și armonie în familie. Totodată, ziua este privită ca un moment de liniște și reculegere spirituală, astfel că mulți evită activitățile solicitante sau munca grea, acordând mai mult timp rugăciunii și reflecției. Legătura cu Săptămâna Patimilor și pregătirea pentru Paște „Duminica Sfintei Cruci reprezintă și un reper spiritual în apropierea Săptămânii Patimilor, marcând un moment de introspecție și pocăință. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să respecte rânduiala Postului Mare, fie printr-o formă mai aspră de abstinență alimentară, fie prin una mai moderată, alături de participarea la slujbe și implicarea în fapte bune. Astfel, această zi nu înseamnă doar cinstirea crucii, ci și o etapă importantă de pregătire sufletească pentru Paște, consolidând legătura dintre credință, tradiție și viața de zi cu zi.”, conchide preotul Marius Oblu.

 Editor : M.C.

Fotografia zilei - Membrii Cenaclului Scriitorilor Maramureș

 

1.642 de afișări - MOARA LUI GELU - 14 martie 2026

 

În altă ordine de idei… Supraviețuire!

Nici nu avem cum pune problema altfel. Sigur, românul găsește o cale de a face bășcălie de el însuși, de cei din jur, de conaționali, mai ales când e bai. Vorba aia… poa’ să scumpească benzina cât or vrea, io tot de 100 de lei bag!!!
S-a dovedit, Iranul nu vrea să câștige războiul, știe că nu poate, dar are un plan de a distruge economia mondială și a Peninsulei Arabe. E ca scoasă proaspătă din bancul românesc vechi, cel cu românul luat prizonier de canibali și pregătit de belit, ca să-și facă încălțări din el. Ultima dorință, o șurubelniță. Și începe să se găurească…”Na, să-ți intre apă-n cizme!”. Așa și Iranul. Uite și un „banc” real. Armata israeliană susține că folosirea de către Iran a bombelor cu dispersie este o crimă de război. Israelul, Israelul o spune… Rusia își freacă mâinile de fericire că iar devine furnizor de top, deși Europa nu e foarte convinsă, SUA nici pe atât. „Decizia de a renunța la energia nucleară a fost o greșeală strategică”, ne-a sugerat Ursula von der Leyen, ori asta nu mai e banc. Islanda face referendum, vrea în UE deși nu voia. Între timp, Trump delirează. Se crede supererou, a înființat „Shield of the Americas” cu lideri de dreapta din Americi, ar face cumva să conducă el și America de Nord și cea de Sud. Și cere să fie comparat cu JFK. Și dăruiește colaboratorilor anume pantofi de care el e obsedat, dar cu numere greșite și se amuză cum ăia îi și poartă. Doar că acasă la el, economia americană a pierdut în februarie doar 92.000 de locuri de muncă, înainte de război și de creșterea prețurilor la combustibili. O glumă din presa americană. Purtătoarea de cuvânt: „Cu aceste lovituri, Președintele trimite un mesaj puternic întregii lumi. Vă vom anunța când vom înțelege care e acesta”.
La noi, alte necazuri. News­week scrie că după ce ne pensionăm noi, decrețeii, va fi nevoie de un milion de muncitori străini ca piața muncii să nu cadă și să scadă pensiile chiar și cu 20%. Tot la noi, apropo de Muncă, onor comisia de gen din Senat refuză să recunoască burnoutul, epuizarea profesională. Chiar așa, de unde să știe ei de astea? Cum să înțeleagă ei că iei un credit ce te apasă, apoi îți iei două joburi și lucrezi până leșini? Sau ții un bătrân în cămin privat? De unde să știe? Ei muncesc până joi, ceva-acolo, cu toate plătite. N-au de unde, n-au cum!!! Iar cel ce zicea „Puneți politicienii pe salarii minime și veți vedea cum se schimbă lucrurile în țară” mare adevăr spunea. La noi, e campanie electorală. La noi în Ardeal, zicem, respectiv în vecini. Se pune iar presiune pe etnicii maghiari să voteze „cum se cuvine”, pentru că nu e secret, serviciile noastre știu: sute de milioane de euro s-au pompat dinspre Ungaria aici, prin fondul Bethlen Gabor, pentru biserici, educație, mass-media, sport, agricultură. Țintit.
Și ne revin în minte subiecte foarte arzătoare. Ce stau acum la sertar. Generalul rus ce tăia urechi de ucraineni și îi pregătea soției ghirlandă. Dosarul Epstein în care a mai murit subit, „sinucis”, un personaj, prieten al lui Ghislane Maxwell, un mogul cecen pe nume Umar Dzhabrailov, ex-senator, ce a schimbat 110 de emailuri cu Ghislane și o considera suflet pereche. Familia susține că era fix ultimul om ce s-ar sinucide. Și am mai ridica un semn de întrebare asupra strâmtorii Hormuz, terminând cu o glumă: de transportul terestru ați auzit?

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

PSD se adună astăzi la Vila Lac ca să facă planuri și să aibă apoi ce ne povesti!

 

Liderii PSD fac primul pas spre îndepărtarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Sorin Grindeanu i-a convocat pe principalii lideri de la centru și din teritoriu să voteze la Vila Lac, de la ora 16.00, tactica pentru următoarele 4 zile în care Parlamentul o să intre în febra dezbaterilor pe bugetul de stat.

Surse din PSD spun că în ședință se va alege, indirect, modalitatea prin care social-democrații să îl „remanieze” pe prim-ministru. Social-democrații îl acuză pe Bolojan că este „premierul USR” și că nu a vrut să finanțeze integral din bugetul de stat măsuri pentru persoanele cu venituri reduse.

În ședința de la Vila Lac, PSD va lua 3 decizii:

Decizia 1. Planul de acțiune al PSD în Parlament față de bugetul de stat trimis de Guvern.

Decizia 2. Cum o să fie formulată întrebarea la care vor răspunde 5.000 de membri PSD în referendumul intern privind prezența la guvernare.

Decizia 3. Data la care PSD se reunește să afle rezultatul referendumului intern.

Scenariul cotat cu prima șansă în acest moment, spun sursele citate, este ca PSD să voteze bugetul de stat, pentru a nu fi acuzați că reprezintă un factor de blocaj în societate.

Cel mai probabil, conform surselor, social-democrații vor depune și vor susține amendamente în Parlament pentru pensionari, persoane cu handicap, mame, veterani, familiile cu mulți copii.

Estimările din PSD sunt că amendamentele cu impact social vor găsi susținere parlamentară. Sursele citate spun că există deja la UDMR un interes ridicat pentru măsuri sociale.

Varianta „cuminte” pentru schimbarea lui Bolojan este ca la dezbaterile și votul pe buget din Parlament, PSD să modifice forma dorită de Bolojan astfel încât șeful Guvernului să constate că nu mai poate guverna și să se retragă. Social-democrații spun că în acest fel s-ar rezolva cel mai elegant criza din coaliție.

Nu este exclusă în PSD alternativa ca partidul să nu voteze bugetul în Parlament, pentru a pune o presiune și mai mare pe Bolojan. Picarea primei variante de legi a bugetului ar însemna că actualul guvern nu mai are susținere parlamentară și Bolojan ar putea renunța la mandat.

C.L.