Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil și al
tuturor cereștilor puteri (Luca 10, 16-21)
„Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel
ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă
de Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi s-au întors cei şaptezeci (şi doi) cu bucurie,
zicând: Doamne, şi demonii ni se supun în numele Tău. Şi le-a zis: Am văzut pe
satana ca un fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste
şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va
vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi
că numele voastre sunt scrise în ceruri. În acest ceas, El S-a bucurat în Duhul
Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al
pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai
descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa
Ta.”
Pășind pe firul Sfintelor Scripturi și citind despre
slujirea Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil vom observa că ei reprezintă,
de fapt, cele două Testamente, Vechi şi Nou: Mihail Legea lui Moise, a
dreptăţii, iar Gavriil Legea Harului, a iubirii evanghelice. Sunt pomeniţi
împreună, pentru că învăţătura şi misiunea Bisericii se sprijină pe amândouă
Testamentele, considerând că dreptatea şi iubirea nu pot fi despărţite. Dacă
Arhanghelul Mihail ne aduce aminte de păcat, dreptate şi moarte, Gavriil ne
apropie mâna întinsă a lui Dumnezeu, făcându-se vestitorul iubirii şi al
mântuirii. Dumnezeu Însuşi aşa S-a revelat, potrivit înţelepciunii Sale: pe de
o parte, ca Domn al dreptăţii, asprimii şi judecăţii în Vechiul Testament, pe
de alta, al iubirii, îngăduinţei şi iertării, în Noul Testament. De aici
această primă învățătură, enunțată mai înainte: cei doi arhangheli sunt
pomeniţi împreună, pentru că dreptatea şi iubirea trebuie să fie nedespărţite.
Numai aşezate la un loc, cele două Testamente fac Scriptura întreagă! Dumnezeu
însuşi este, deodată, şi drept, şi bun. Greşim atunci când zicem: „Oricâte
păcate am face, Domnul ne iartă pentru că este bun!”, uitând că El este şi
drept. După cum greşim, iarăși, când deznădăjduim zicând: „Nu pot primi
iertare, pentru că drept este să fiu condamnat!”, uitând că Dumnezeu este şi
bun, nu doar drept, şi că ne iartă dacă ne căim cu adevărat şi ne îndreptăm
viaţa.
Soborul
de azi, dedicat tuturor cereștilor puteri
Potrivit Scripturii și Scrierilor Sfinților Părinți,
învățătura de credință ortodoxă vorbește despre nouă cete îngerești. Sfântul
Dionisie Areopagitul (sec. V-VI) şi Sfântul Ioan Damaschin (sec. VIII) aduc în
literatura patristică primele scrieri limpezi şi concise despre îngeri. Sfântul
Dionisie ne-a lăsat, între altele, o excepțională scriere, Ierarhia cerească,
în care descrie cele nouă cete îngereşti. Explică, mai întâi, termenul de
ierarhie: o rânduială sfântă, o cunoştinţă şi o lucrare ce duce, pe cât se
poate, la asemănarea cu divinitatea… (Cap. III, 1). Sfântul Părinte Dionisie
ne învață, totodată, că unde este ierarhie dreaptă (nu despotică!) în Biserică,
în familie, în instituţii etc. este şi rânduială. Pentru că unde nu-i ierarhie
este anarhie! Însă numai ierarhia dreaptă şi sfântă conduce, spune el, la
unirea cu Dumnezeu (III, 2). Nominalizează, apoi, cele nouă cete, sau trepte,
rânduite în triade: 1. Serafimi, Heruvimi, Tronuri; 2. Domnii, Puteri,
Stăpânii; 3. Începătorii, Arhangheli, Îngeri, arătând locul şi slujirea
fiecăreia (Cap. VII-IX). Ne revine o datorie de suflet să amintim și faptul că
părintele profesor dr. Gheorghe Drăgulin (1929-2022), de vrednică pomenire, a
emis ipoteza plauzibilă că Dionisie Areopagitul este aceeași persoană cu
Sfântul Dionisie Exiguul (născut în Scythia Minor, Dobrogea noastră). A se
vedea, în acest sens, lucrarea „Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul cu
ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul)”, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova,
1991.
La rândul său, Sfântul Ioan Damaschin preia în mare
măsură învăţăturile scrise de Sfântul Dionisie şi le sintetizează, arătându-ne
că Dumnezeu i-a zidit pe îngeri după propriul Său chip, având, de aceea, toate
însuşirile Lui (sfinţenie, bunătate, dreptate etc.), evident, la măsura lor.
Tocmai de aceea, Sfântul Părinte precizează: „Tot ce au, îngerii au primit şi
primesc prin har, fiind creaţi din bunătatea Sa” (Dogmatica, II, 3).
Îngerul
păzitor primit la Botez
În această zi trebuie să ne aducem aminte şi de
îngerul păzitor, primit la Botez de fiecare dintre noi. În rugăciunea
(lepădarea) a 4-a din Rânduiala Tainei Botezului, preotul rosteşte: Stăpâne
Doamne, Cel ce eşti, Cel care ai făcut pe om după chipul şi după asemănarea Ta
şi i-ai dat lui putinţa de a dobândi viaţa de veci; după aceea, căzând prin
păcat, nu l-ai trecut cu vederea, ci ai rânduit mântuire lumii prin întruparea
Hristosului Tău; însuţi primeşte în împărăţia Ta cea cerească şi făptura
aceasta a Ta pe care ai izbăvit-o din robia vrăjmaşului. Deschide-i lui ochii
gândului, ca să strălucească în el lumina Evangheliei Tale. Însoţeşte viaţa lui
cu înger de lumină, ca să-l izbăvească pe el de toată bântuiala potrivnicului,
de întâmpinarea celui viclean, de demonul cel de amiază şi de năluciri rele.
După Botez, pruncul pleacă însoţit de acest înger, care nu îl va părăsi toată
viaţa. Să ne amintim şi de rugăciunea atât de frumoasă „Înger-îngeraşul meu…”
– una dintre primele rugăciuni (dacă nu cumva prima!) pe care le-am învăţat de
la părinții și bunicii noștri, dar și de la profesorii de religie.
Experimentarea
cunoașterii aprofundate a învățăturii despre Sfinții Îngeri
Bucuria cunoaşterii mai multor aspecte despre îngeri
şi slujirea lor (din Sfânta Scriptură din Catehism, din manuale, dar mai ales
din scrierile Părinţilor Bisericii, pomeniți mai sus, Dionisie Areopagitul –
Ierarhia cerească, Ioan Damaschin – Dogmatica etc.) poate fi sporită cu lecturi
de mare frumusețe și reală zidire sufletească. De pildă, două sinteze foarte
bune avem în cărţile semnate de maica Alexandra (principesa Ileana), Sfinţii
Îngeri (Ed. Anastasia, 2009) și de Andrei Pleşu, Despre Îngeri (Ed. Humanitas,
2003). Vom observa, astfel, cum maica Alexandra valorifică, în general,
literatură bisericească de mâna întâi, iar Pleşu, odată cu această literatură,
lărgește câmpul bibliografic cu autori laici, antici şi moderni, în special
filosofi.
Sfinții
Îngeri – mijlocitori înaintea Tronului Preasfintei Treimi
Să nu uităm că, odată cu împlinirea misiunilor
primite de la Dumnezeu, Sfinţii Îngeri sunt rugători și mijlocitori pentru noi,
aşa cum mărturisim, iată, prin troparul Sfinților Arhangheli:
„Mai-marilor Voievozi ai oştirilor cereşti,
rugămu-vă pe voi, noi, nevrednicii, ca să ne acoperiţi pe noi, prin rugăciunile
voastre, cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupeşti, păzindu-ne
pe noi, cei ce cădem cu deadinsul şi strigăm: Izbăviţi-ne din nevoi, cei ce
sunteţi mai-mari peste cetele puterilor de sus”.
Autor:
Pr. prof. dr. Vasile Gordon – 08 Noiembrie 2026