Reacții după meciul România – Bosnia 2-4. Hagi: „Primul vinovat sunt eu”. Schimbați antrenorul

 

Selecționerul echipei naționale și-a turnat cenușă în cap după înfrângerea usurătoare de pe Arena Națională suferită împotriva Bosniei, scor 2-4. A refuzat să spună dacă va continua experimentele cu rotația jucătorilor.

Gheorghe Hagi a recunoscut că România a pierdut fără drept de apel meciul din Liga Națiunilor cu Bosnia. „Este un eșec usturător, examenul nu l-am trecut, primul vinovat sunt eu, îmi asum. Vom gândi, eu cred că trebuie schimbat mult lucrurile ca România să performeze, să fie la nivelul unde a fost înainte. Am zis-o din prima zi, avem de construit, de muncit, e multă muncă, să vedem, să facem rezultate foarte bune. Toate mi le asum eu, am jucat, eu am făcut echipa, eu sunt principalul vinovat, dar nu am trecut examenul, nici eu, nici jucătorii”, a mărturisit Hagi la terminarea partidei de pe Arena Națională.

„Vom trage concluzii, nu acum, sunt la cald, dar vom trage, vom vedea ce vom face. Lucrurile sunt colective, trebuie să arătăm bine ca echipă, să avem puterea să ieșim la joc. Jucam acasă, am fost încrezători, dar, din păcate, Bosnia a arătat foarte bine, mai curajoasă, mai agresivă, mai puternică mental decât noi, s-a văzut asta pe teren”, a adăugat el.

Întrebat dacă va continua să schimbe mulți jucători de la un meci la altul, selecționerul a precizat: „Nu știu cum vom arăta la următoarele meciuri, vom reflecta, mergem în Polonia, vedem ce va fi de făcut, aștept stadionul plin, pentru România trebuie să vină, eu mă simt puțin diferit, sunt la cald și se vede…”.

Autorul celui mai frumos gol al serii, Alexandru Cicâldău nu are o explicație pentru umilința din partida de luni seara. „Prea multe nu sunt de zis. Trebuie să revedem meciul și să analizăm bine ce am făcut greșit. Nu știu ce nu a mers. Ne-am dorit să câștigăm, dar, din păcate, scorul a fost o problemă”.

Mijlocașul de la Universitatea Craiova crede că secretul revenirii României în prim-planul fotbalului internațional este ca jucătorii să fie capabili să aplice ceea ce le cere selecționerul Gheorghe Hagi: „Eu sunt sigur că vom reuși să jucăm cum cere dânsul, vom pune în aplicare toate planurile tactice. Am pierdut cu 2-4, cred că golul meu e mai puțin important în această seară”.

Sărbătoare în Bosnia

Selecționerul Bosniei, Sergej Barbarez, a savurat din plin a treia victorie consecutivă într-un meci oficial împotriva României și crede că în țara sa va fi sărbătoare timp de mai multe zile.

„Acesta a fost planul de la bun început, să ajungem la duelul cu Suedia cu patru sau șase puncte. În această formulă putem merge la victorie cu și pentru Edin Dzeko (n.r. legendarul atacant va juca meciul de retragere de la națională). Va fi o atmosferă de euforie în țară în următoarele patru-cinci zile, un lucru pe deplin meritat, însă noi vom rămâne extrem de concentrați și pregătiți pentru ceea ce urmează”, a spus Barbarez.

Tehnicianul bosniac crede că experiența elevilor săi de a juca la Cupa Mondială s-a văzut în duelul cu România și a explicat cum a tranșat tactic disputa cu Hagi:

„Drumul pe care ne aflăm este esențial, iar rezultatele pozitive accelerează această dezvoltare. Suntem pe un parcurs bun și ne ținem de el. Știm cu toții cât de importantă este o calificare la Cupa Mondială: acum demonstrăm mult curaj cu mingea la picior, iar fiecare fotbalist își asumă responsabilitatea în joc. Așezarea pe care am gândit-o ne-a oferit trei jucători dinamici, capabili să țină balonul jos și să asigure o mare capacitate de efort pe întreg terenul. Acest curaj de care dau dovadă jucătorii mă încântă și constituie aspectul cel mai important pentru viitorul nostru”.

Fost ministru al Justiției explică motivele arestării preventive a lui Călin Georgescu

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a explicat, marți, 29 septembrie, schimbarea măsurii preventive în cazul lui Călin Georgescu, după ce Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul lui Ionel Rusen.

Acesta a spus că decizia a venit după ce primii doi judecători din complet nu au ajuns la aceeași concluzie, iar cauza a fost soluționată de un al treilea judecător, în cadrul unui complet de divergență.

„Asta e vorba de o nouă apreciere pe care au dat-o judecătorii de control de la Curtea de Apel. Am văzut cum doi judecători au avut opinii diferite. A intervenit al treilea judecător, se numește complet de divergență, că era o divergență între primii doi, și cel de al treilea s-a alăturat opiniei judecătorului care a considerat că este necesară arestarea preventivă”, a spus fostul ministru al Justiției.

Potrivit acestuia, schimbarea măsurii nu înseamnă că au apărut probe noi în dosar, ci că judecătorii au făcut o evaluare diferită a probelor care deja existau pe masă.

„Prin urmare, e vorba de aprecierea materialului probator și nu de o suplimentare a probelor din dosar. Deocamdată sunt 30 de zile, pot surveni modificări”, a explicat Tudorel Toader.

„Dar vedeți cum e prezumpția asta de nevinovăție în ochii procurorului care a reținut și care a propus arestarea preventivă, el e considerat vinovat.

În ochii judecătorilor care au decis arestarea preventivă, de asemenea e considerat vinovat, dar el rămâne la adăpostul prezumpției de nevinovăție, cu o valoare de rang constituțional, care se va răsturna definitiv atunci când hotărârea penală, decizia, va rămâne definitivă în apel, atunci când e cale lungă, foarte lungă”, a declarat Toader.

Întrebat ce modificări ar putea apărea în următoarele 30 de zile, în condițiile în care măsura arestului preventiv poate fi contestată și prelungită în anumite condiții, Tudorel Toader a spus că atât procurorii, cât și avocații pot solicita noi măsuri.

„Cu 5 zile înainte de expirarea acelor 30 de zile, procurorii probabil vor solicita prelungirea măsurii arestului preventiv. Avocații, dimpotrivă, vor solicita revocarea sau înlocuirea cu acel control judiciar”, a spus fostul ministru.

„Este vorba de o apreciere. La urmă, justiția nu-i matematică unde doi cu doi pe timp fac patru. Judecătorul apreciază și am văzut foarte concret așa cum aprecierile au fost diferite”, a afirmat Tudorel Toader.

În cazul lui Călin Georgescu, prima decizie a instanței a fost plasarea sub control judiciar, iar Curtea de Apel a schimbat ulterior măsura în arest preventiv, după soluționarea cauzei de către completul de divergență.

„Dar prevalează, ca de obicei, ca întotdeauna, ultima apreciere, ultima soluție, cei doi judecători care au considerat că probele sunt suficiente, că fapta este gravă, că se impune arestarea preventivă”, a mai declarat Tudorel Toader.

C.L.

Gluma serii - K.K.R. în drum spre Germania

 

Semnal editorial

 

A apărut REVISTA „NORD-EST CULTURAL”, NR. 28 – O CRONICĂ A VIEȚII LITERARE CONTEMPORANE

Apariția numărului 28 al revistei „Nord-Est Cultural”, editată de Liga Scriitorilor Români – Filiala Iași, se înscrie în seria publicațiilor culturale care contribuie activ la conservarea și promovarea fenomenului literar românesc contemporan. Cu o structură editorială bine organizată, o bogăție tematică remarcabilă și o prezentare grafică îngrijită, revista se constituie într-un veritabil spațiu de întâlnire al scriitorilor, poeților, criticilor, publiciștilor și oamenilor de cultură.

Din punct de vedere editorial, numărul 28 îl are ca director pe Ilie Serediuc-Suceveanu, ca redactor-șef pe Mimi Rotariu, iar funcția de redactor-șef adjunct îi revine lui Valeriu Lupu. Activitatea redacțională este susținută de Ana Văcărașu, secretar general de redacție și corector. Colectivul redacțional, numeros și divers, indică preocuparea pentru realizarea unei publicații capabile să reunească voci și sensibilități literare diferite.

Un aspect important îl reprezintă deschiderea revistei către colaboratori din mai multe zone ale literaturii române. În caseta redacțională sunt menționați, între alții, Al. Florin Țene, Ilie Serediuc-Suceveanu, Solo Rotenstein, Valeriu Lupu și Nicu Gavriluță, Titina Nica Țene, ceea ce demonstrează caracterul participativ al demersului editorial. Prezența unor corespondenți din străinătate confirmă, de asemenea, intenția revistei de a depăși limitele unei publicații strict locale și de a menține legătura cu diaspora culturală românească.

Cele 142 de pagini ale numărului 28 oferă cititorului un material bogat și divers, revista fiind și ilustrată color, ceea ce îi conferă un plus de atractivitate și valoare documentară. Nu este vorba doar despre o publicație destinată consumului cultural imediat, ci despre un document care înregistrează, prin texte, imagini, cronici, evocări și contribuții literare, pulsul unei lumi culturale aflate într-o continuă transformare.

Diversitatea conținutului este una dintre calitățile esențiale ale revistei. Poezia, proza, critica și istoria literară, eseul, publicistica, evocarea și artele vizuale pot constitui, în ansamblu, componentele unui adevărat mozaic cultural. Într-o asemenea construcție editorială, fiecare autor își aduce propria perspectivă asupra literaturii și societății, iar revista devine un loc al dialogului dintre generații, orientări estetice și formule de expresie.

În acest sens, „Nord-Est Cultural” nu se limitează la a publica literatură, ci participă la construirea memoriei literare contemporane.

Una dintre observațiile fundamentale care se desprind din lectura unui asemenea număr este aceea că revistele literare reprezintă, adeseori, adevăratele arhive vii ale unei epoci. Istoria literaturii nu se scrie numai retrospectiv, prin sinteze și istorii consacrate, ci și în prezent, prin revistele care consemnează activitatea autorilor, apariția cărților, manifestările culturale și dezbaterile intelectuale.

Din această perspectivă, „Nord-Est Cultural” nr. 28 poate fi privită ca o pagină de istorie literară care se scrie sub ochii noștri.

Fiecare nume publicat, fiecare articol, fiecare poem sau cronică reprezintă o mărturie asupra climatului cultural al timpului nostru. Peste ani, asemenea reviste vor putea fi consultate nu doar pentru valoarea estetică a textelor, ci și pentru ceea ce spun despre comunitatea literară, despre preocupările scriitorilor și despre modul în care cultura română își construia, în această perioadă, propria memorie.

Revista are, astfel, o dublă funcție: funcție literară și funcție documentară. Ea publică literatura prezentului, dar, simultan, o și arhivează.

Importanța unei reviste precum „Nord-Est Cultural” trebuie înțeleasă și prin raportare la rolul publicațiilor regionale în cultura română. Centrele culturale din provincie au avut dintotdeauna un rol important în afirmarea literaturii naționale. Iașul, prin tradiția sa culturală excepțională, constituie unul dintre marile spații ale spiritualității românești.

În acest context, revista editată de Liga Scriitorilor Români – Filiala Iași continuă o tradiție a revistelor culturale care transformă spațiul regional într-un spațiu de comunicare națională.

Prin colaboratori, prin tematică și prin deschiderea spre corespondenți din afara țării, publicația construiește o punte între literatura locală, literatura națională și comunitatea românească din diaspora.

Un alt element care merită subliniat este caracterul colectiv al proiectului editorial. O revistă nu este niciodată rezultatul unei singure voci. În spatele fiecărui număr se află o echipă: director, redactor-șef, redactori, corectori, colaboratori, tehnoredactori și autori.

În cazul de față, organizarea colectivului de redacție evidențiază tocmai această muncă de echipă. Ilie Serediuc-Suceveanu, Mimi Rotariu, Valeriu Lupu și Ana Văcărașu, alături de ceilalți membri ai redacției și colaboratori, contribuie la realizarea unui produs cultural care depășește dimensiunea unei simple reviste.

Revista devine astfel expresia unei comunități literare active, în care scrisul individual se întâlnește cu responsabilitatea culturală colectivă.

Într-o epocă în care lectura tipărită concurează cu multitudinea formelor digitale de comunicare, existența unei reviste culturale de asemenea amploare are și o importantă semnificație simbolică. Revista tipărită păstrează materialitatea cărții și a documentului cultural. Ea poate fi răsfoită, colecționată, citată și păstrată în biblioteci și arhive.

De aceea, numărul 28 al revistei „Nord-Est Cultural” poate fi considerat nu numai o apariție editorială, ci și o mărturie a continuității vieții literare românești.

Cele 142 de pagini alcătuiesc un teritoriu cultural în care prezentul se întâlnește cu memoria. Scriitorii de astăzi își consemnează creațiile, opiniile și preocupările, iar această materie culturală va putea fi redescoperită de generațiile viitoare.

„Nord-Est Cultural” nr. 28, editată de Liga Scriitorilor Români – Filiala Iași, se impune prin amploarea materialului, diversitatea contribuțiilor și seriozitatea construcției editoriale. Prin directorul Ilie Serediuc-Suceveanu, redactorul-șef Mimi Rotariu, redactorul-șef adjunct Valeriu Lupu și secretarul general de redacție și corectorul Ana Văcărașu, publicația demonstrează că presa literară poate rămâne un instrument important al culturii contemporane.

Cele 142 de pagini, bogăția tematică, ilustrația color și deschiderea către numeroși autori transformă acest număr într-un document reprezentativ pentru dinamica literaturii și culturii române contemporane.

În ultimă instanță, valoarea unei reviste culturale nu se măsoară numai prin numărul paginilor sau al colaboratorilor, ci prin capacitatea ei de a păstra vie comunicarea dintre scriitori și cititori. Din această perspectivă, „Nord-Est Cultural” este mai mult decât o revistă: este un spațiu al memoriei, al dialogului și al continuității literare.

Iar afirmația că „este o adevărată istorie literară care se scrie sub ochii noștri” nu trebuie privită doar ca o formulă elogioasă, ci ca o observație asupra rolului pe care revistele îl au în fixarea prezentului cultural. Ceea ce astăzi reprezintă un număr de revistă poate deveni, peste ani, o sursă documentară pentru cercetătorul care va încerca să înțeleagă literatura română a începutului de secol XXI.

„Nord-Est Cultural” nr. 28 rămâne, prin urmare, o contribuție la patrimoniul viu al literaturii române contemporane și o dovadă că istoria literară nu se scrie numai în tratate, ci și în paginile revistelor care apar astăzi.

                                                                     Al.Florin Țene