duminică, 31 mai 2026

Primele șocuri în bula AI?

Papa Leon al XIV-lea a scos o enciclică nouă, „Magnifica Humanitas”, pe probleme de AI. Mulți comentatori zic că e la fel de importantă precum „Rerum Novarum”, faimoasa enciclică dată de papa Leon al XIII-lea la sfârșitul secolului XIX (în 1891), în care Biserica Catolică se pronunța asupra conflictului dintre capital și muncă și lua apărarea clasei muncitoare (dar atrăgea atenția asupra pericolelor extremismului de stânga).

Pe scurt, „Magnifica Humanitas” deplânge câteva lucruri pe care le vedem și noi:

– tendința de a înlocui oamenii cu AI;

– dorința unora de a utiliza pe scară largă AI în războaie, supraveghere, control, dominație;

– visul unora (eu aș zice: amintiți-vă de Klaus Schwab și de „a patra revoluție industrială”!) de a ridica tehnologia deasupra omului.

Enciclica papală cheamă la apărarea demnității umane, a păcii, a unui adevăr „obiectiv”, nu mediat de tehnologie, și a rolului central al omului în societățile noastre.

Poziția Bisericii Catolice vine chiar în aceeași perioadă în care două mari firme tehnologice, Uber și Microsoft, au anunțat că renunță la diverse servicii AI deoarece… costă prea mult. Astfel, Uber a anunțat că până la 1 aprilie ̦- ̆ , în timp ce Microsoft a anunțat că a renunțat la un contract cu Anthropic (Claude AI) din cauza costurilor prea ridicate, solicitându-le programatorilor proprii să utilizeze exclusiv instrumentele AI interne (mai slabe).

Avem de-a face, așadar, pe de o parte cu o recunoaștere a problemelor etice ridicate de AI, pe de altă parte de o recunoaștere a problemelor de eficiență. Iată că AI-ul, oricât de insidios ar fi, nu e deloc așa de „ieftin” pe cât am fost lăsați să credem.

De fapt, în cazul Uber și Microsoft avem de-a face cu o problemă clasică de economie privitoare la ̆ . Când și la ce e mai ieftin să utilizezi AI, și când și la ce e mai ieftin să utilizezi omul? Cele două super-companii au mizat prea mult pe AI, crezându-și propria narativă (greșită) că AI-ul va fi, de acum încolo, „alfa și omega”. De fapt, de acum încolo trebuie să intre în scenă economiștii, care să facă scenarii de alocare echilibrată a resursei umane și a resursei tehnologice (AI), după cum în cadrul problemelor semnalate de enciclica papală trebuie să intre în scenă filozofii, juriștii și/sau sociologii.

Ceea ce observăm cu ochiul liber, totuși, este că „luna de miere” dintre instrumentele AI și public pare să se fi încheiat: ceea ce era „gratis” devine tot mai restrictiv și mai toți marii furnizori încep să sugereze tot mai agresiv upgrade la un cont plătit. Nu doar că nu e „ieftin”, dar AI-ul consumă resurse imense care trebuie plătite cumva, de cineva.

Eu sunt convins că AI-ul ne pregătește un viitor strălucit, așa cum și socialismul ne-a adus, la vremea lui, beneficiile minunate ale secolului XX (drepturi pentru muncitori și mame, pace, salariu minim, pensii, educație și sănătate plătite de stat, interzicerea muncii copiilor, sport de masă etc.) numai că forcepsul cu care viitorul acela strălucit va fi scos la iveală din burta maică-sii (adică din burta epocii noastre) s-ar putea să fie nevoit să acționeze la fel de violent ca forcepsul care a scos din burta secolului XX toate beneficiile aduse de statul socialist „al bunăstării”.

 

Autor: Lucian Sârbu

Sursa: Lucian Sârbu Facebook

Sărbătoarea de Rusalii 2026

Cele mai importante tradiții și obiceiuri și credințe populare legate de Rusalii, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, comemorează Pogorârea Sfântului Duh asupra Sfinților Apostoli și sunt celebrate la 50 de zile după Paște.

În 2026, praznicul este marcat pe 31 mai, moment care încheie perioada pascală și amintește de unul dintre evenimentele fundamentale pentru formarea și dezvoltarea bisericii creștine. Cunoscută în tradiția ortodoxă și sub denumirea de Cincizecime, această sărbătoare se numără printre cele 12 praznice împărătești și ocupă un loc deosebit în calendarul liturgic.

În ajunul Rusaliilor, pe 30 mai, credincioșii ortodocși marchează Moșii de vară, cunoscuți în tradiția populară și sub denumirea de „Sâmbăta morților”. Această zi este dedicată pomenirii celor trecuți la cele veșnice, fiind un prilej de rugăciune și reculegere pentru sufletele celor adormiți, precum și de împlinire a actelor de milostenie și a tradițiilor specifice comemorării morților.

Originea denumirii „Rusalii” este legată de termenul latin „Rosalia”, folosit în Antichitate pentru a desemna o sărbătoare dedicată florilor, în special trandafirilor. În cadrul acestor ceremonii, specifice lumii romane, erau organizate ritualuri de comemorare a celor decedați, iar mormintele erau împodobite cu flori ca simbol al respectului și al aducerii aminte. Odată cu răspândirea creștinismului, termenul a fost preluat și adaptat în limbajul popular, transformându-se treptat în forma cunoscută astăzi. Deși și-a păstrat rădăcina lingvistică, sensul său a cunoscut o schimbare profundă, fiind asociat nu cu vechile practici romane, ci cu unul dintre cele mai importante evenimente din tradiția creștină.

 În prezent, numele de Rusalii desemnează sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh asupra Sfinților Apostoli, moment considerat actul de naștere al bisericii creștine. Astfel, o denumire provenită din cultura romană a dobândit, de-a lungul secolelor, o semnificație spirituală profundă în calendarul creștin.

Aceste zile nu reprezintă doar repere în calendarul bisericesc, ci și invitații la introspecție, rugăciune și conștientizarea faptului că dimensiunea spirituală a existenței depășește preocupările trecătoare ale lumii materiale. De aceea, este recomandat ca, în astfel de momente, credincioșii să participe la slujbele religioase, să se împărtășească și să își întărească legătura cu Dumnezeu. Nu este vorba despre o obligație, ci despre o oportunitate de a găsi liniște sufletească, de a se desprinde pentru o vreme de ritmul alert al vieții cotidiene și de a se concentra asupra relației cu divinitatea.

Printre cele mai cunoscute tradiții asociate Rusaliilor se numără sfințirea ramurilor de tei, nuc sau stejar. Credincioșii le duc la biserică în ziua praznicului pentru a fi binecuvântate în cadrul slujbei, după care le păstrează în locuințe, lângă icoane ori la intrarea în casă. În tradiția populară, aceste ramuri sunt considerate simboluri ale ocrotirii divine, fiind asociate cu protecția familiei, armonia căminului și prosperitatea gospodăriei.

Un element distinctiv al acestei sârbatori îl reprezintă îngenuncherea. De regulă, în zilele de duminică, dedicate bucuriei Învierii, acest gest nu este practicat în cultul ortodox. La Rusalii însă, plecarea genunchilor capătă o semnificație aparte, exprimând smerenia, pocăința și deschiderea credincioșilor către lucrarea Duhului Sfânt. În timpul rugăciunilor, atât clericii, cât și cei prezenți în biserică îngenunchează. De asemenea, o parte dintre rugăciunile rostite în cadrul acestei rânduieli sunt dedicate celor trecuți la cele veșnice, fiind înălțate cereri pentru odihna sufletelor lor. Prezența acestui moment de pomenire nu este întâmplătoare, având în vedere că Moșii de vară sunt celebrați în ajunul Rusaliilor.

Totodată, sunt oferite de pomană alimente specifice, precum colaci, fructe sau vin, gesturi care simbolizează respectul față de înaintași și păstrarea legăturii spirituale dintre generații. Aceste practici, transmise de-a lungul timpului, ocupă un loc important în cultura românească și continuă să fie respectate în numeroase comunități.

Pe lângă semnificația religioasă, Rusaliile sunt însoțite de numeroase credințe și superstiții păstrate în folclorul românesc, mai ales în comunitățile rurale unde tradițiile străvechi continuă să fie respectate. În imaginarul popular, această perioadă este considerată una aparte, aflată la granița dintre lumea văzută și cea nevăzută. Potrivit credințelor transmise din generație în generație, în aceste zile își fac simțită prezența ielele, personaje mitologice asociate cu forțe misterioase, despre care se spune că pot aduce tulburare și neliniște celor care le ies în cale. Din acest motiv, în trecut oamenii evitau să călătorească singuri prin locuri izolate și preferau să petreacă aceste zile în liniște și cumpătare. De asemenea, bătrânii spuneau că certurile, vorbele aspre și stările de mânie trebuie evitate în această perioadă. Din acest motiv, Rusaliile erau privite ca un timp al împăcării, al cumpătării și al respectului față de cei din jur, valori considerate esențiale pentru menținerea armoniei în comunitate.

 Editor : M.C.

Lech Walesa nu-l mai susține pe Zelensky pentru că i-a insultat pe toți polonezii!

Fostul președinte polonez și laureat al Premiului Nobel, Lech Walesa, a anunțat că nu va mai purta steagul ucrainean în semn de protest împotriva lui Volodimir Zelenski.

„Președintele Ucrainei, onorându-i pe bandiții UPA (Armata Insurgentă Ucraineană- n.r.), m-a insultat pe mine și pe toți compatrioții noștri uciși. De aceea am scos public steagul ucrainean de pe piept. Renunț să-l susțin pe Zelenski”, se arată în postarea lui Walesa.
Cu câteva zile mai devreme, Zelenski a participat la ceremonia de reînmormântare a rămășițelor lui Andrii Melnik, liderul OUN. Pe lângă el, la eveniment au participat șeful biroului prezidențial, Kiril Budanov, președintele parlamentului, Ruslan Stefanciuk, și alți membri ai guvernului ucrainean.
OUN (Organizația Naționaliștilor Ucraineni) este o organizație politică ultranaționalistă fondată în 1929 la Viena cu scopul de a crea un stat ucrainean independent.
Ideologia sa s-a bazat pe naționalism integral, vizând teritoriile locuite de ucraineni aflate în perioada interbelică sub ocupație poloneză, sovietică, română și cehoslovacă.
De-a lungul istoriei sale, organizația a fost marcată de diviziuni interne, acțiuni teroriste, colaborare tactică cu Germania Nazistă, acuzații de epurare a populației din acele teritorii, crime în masă.

C.L.

Fotografia zilei - Spice de grâu

 




Semnificațiile zilei de 31 mai 2026

 


Evenimente

31 mai: Vizită apostolică a Papei Francisc în România timp de trei zile. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea.

Nașteri

Decese


Sursa:  Wikipedia