Liberalii au dat răspuns la solicitarea președintelui! Categoric, nu Tomac!

Președintele Nicușor Dan l-a sunat pe Ilie Bolojan, înaintea ședinței conducerii PNL, într-o ultimă tentativă de a întoarce votul liberalilor. Conform surselor politice, discuția dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost una extrem de tensionată, iar răspunsul liderului PNL la rugămintea președintelui a fost unul cât se poate de tranșant: liberalii nu-l votează sub nicio formă pe Eugen Tomac.

Surse politice ne-au explicat că Nicușor Dan, pe lângă ieșirile publice, face lobby pe lângă liderii partidelor parlamentare să înțeleagă necesitatea de a avea cât mai rapid instalat un Guvern, dar se pare că președintele este ignorat.

Acest moment, în care Nicușor Dan îl sună pe Ilie Bolojan pentru a-l ruga să voteze Guvernul și refuzul tranșant, ba ulterior cu atacuri lansate la adresa președintelui, constituie un moment de cotitură politică.

Din acest punct devine extrem de clar că relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan este compromisă, iar pe viitor cei doi ar putea evolua în adversari politici.

La finalul Ședinței Biroului Politic al PNL, Ilie Bolojan, a motivat decizia liberalilor de a nu susține Guvernul Tomac. Liderul PNL a precizat că actuala formă de guvernare nu face decât să eludeze răspunderea PSD.

„Dintr-o perspectivă politică, această propunere este o formulă de paravan pentru a scuti Partidul Social Democrat de răspunderea pe care o are pentru situația în care am ajuns. (...) Acum peste o lună de zile am avut o moțiune de cenzură inițiată de PSD și de AUR, care a dus la căderea guvernului, din care PSD a făcut parte, a declarat Bolojan.

Bolojan a mai acuzat că nici liderul PSD, Sorin Grindeanu „nu a revedicat poziția de premier”, iar nici PSD „nu a venit cu o soluție la criza politică și guvernamentală pe care a creat-o”.

„Prin urmare, această formulă nu face decât să eludeze răspunderea acestui partid pentru situația dificilă în care am ajuns”, a declarat Bolojan.

Acesta a acuzat că este „anormal să nu-ți asumi răspunderea guvernării, dar să încerci, prin structura unui guvern de oameni, să asiguri protecția unor așezăminte în anumite ministere, drenarea de resurse de la alte ministere, deci este incorrect și este imoral din acest punct de vedere”, a declarat Bolojan.

C.L.

Curățăm dulapurile responsabil!

Prieteni, dacă tot a venit vara și vă pregătiți să faceți ordine în garderobă, vă aduc o veste utilă. Săptămâna viitoare, începând de luni, 15 iunie, avem o nouă acțiune de colectare a deșeurilor textile în Baia Mare.

Recipientele speciale vor fi amplasate în următoarele puncte din oraș:

Str.Moldovei (Planing)

Str.Oituz (platforma de la terenul de atletism)

Str.Cuza Vodă (IIRUC)

Platformă Ct24 Filaturii

Str.Bilașcu (Stomatologie)

Str.Bilașcu (Piață)

Str.Vlad Țepeș (intersecție)

Str.Motorului (intersecție cu Mărgeanului).

Când apar containerele?

Recipientele se amplasează la ora 17:00, luni, 15 iunie.

Ce putem aduce la colectare?

Haine pe care nu le mai purtați (bluze, cămăși, jachete, sacouri, paltoane, tricouri, fuste, pantaloni etc.), lenjerii de pat, fețe de pernă, pături, perdele, draperii sau încălțăminte.

Logica în colectare începe mereu din selectare! Hai să arătăm că ne pasă de comunitatea noastră și să reciclăm.

ORGANIZATORII

Mereu se întâmplă!

E ceva ce vezi zi de zi și-ți spui că „așa ceva nu e posibil”. Se tot întâmplă lucruri pe care le considerai imposibil a se petrece. Cine s-ar fi gândit că vom ajunge arestați în propriile locuințe în timpul Pandemiei? Cine s-ar fi gândit că va fi posibil să se exercite asupra noastră tirania vaccinării? Cine s-ar fi gândit că dreptul la opinie va fi atât de brutal interzis așa cum se întâmplă acum în societățile occidentale? Pentru o opinie scrisă pe o rețea socială, în Anglia și în țările europene faci pușcărie.

Dacă m-aș apuca să înșir aberațiile din societatea actuală, probabil că aș umple cu ușurință cel puțin o ediție de Encyclopædia Britannica. Imaginați-vă că la noi s-au anulat absolut arbitrar niște alegeri. Și, în mod absolut surprinzător, sunt unii care-l iau în serios pe debilul sistemului atunci când spune că va publica raportul despre anularea alegerilor? Deh, el idiot natural, ceilalți cretini „by design”.

Problema pe care trebuie să o înțelegem este că toate aceste chestiuni „de nefăcut” se petrec într-o societate clădită pe concepțiile unor radicaliști ai libertății, precum Rousseau. În lumea Occidentului, în care „libertățile și drepturile” sunt considerate sfinte, încălcarea lor a ajuns o rutină, o banalitate. Ceva care se agravează de la o zi la alta. Ce să înțelegem?

În fapt, e vorba de o chestiune logică, cunoscută și teoretizată din cele mai vechi timpuri. În China i se spunea „Mandatul Cerului” sau ciclul dinastic, parte din filosofia oficială a statului. Ceva mai târziu, mai precis prin secolul al XIV-lea, gânditorul arab Ibn Khaldun introduce noțiunea de Asabiyyah, care s-ar traduce acum prin solidaritate socială. Un stat rezistă exact atât timp cât rezistă această Asabiyyah. Grupurile periferice – formate din oameni simpli, triburi, revoluționari – au o solidaritate uriașă pentru că au trecut împreună prin greutăți. Astfel ajung să cucerească orașele și să definească noul stat. Doar că, odată instalați la putere, în maximum 3-4 generații(aproximativ 120 de ani), viața urbană luxoasă și banii le distrug solidaritatea. Copiii liderilor nu mai știu ce înseamnă efortul, devin egoiști, statul slăbește, iar un alt grup cu o Asabiyyah mai proaspătă și mai puternică îi mătură de pe scena istoriei.

Teoria ciclului statal/civilizațional nu a rămas o noțiune pierdută în istorie, ci s-a distilat în epoca modernă prin intermediul unora ca Arnold Toynbee sau Peter Turchin. Ca idee, un ciclu complet are patru faze:

Faza 1: Definirea sau Geneza(Solidaritatea inițială)

Un nou sistem apare, de obicei pe ruinele unuia vechi sau în urma unui haos(război, revoluție, invazie). O elită nouă, disciplinată și unită în jurul unei idei puternice(religie, ideologie, identitate națională), pune bazele statului. Caracteristicile acestei perioade sunt cât se poate de clare: legi simple și stricte, instituții eficiente, iar corupția este minimă. Există o coeziune socială uriașă – oamenii sunt dispuși să facă sacrificii pentru colectiv.

Faza 2: Creșterea și Expansiunea(Epoca de Aur)

Statul își consolidează instituțiile, armata și economia. Începe să acumuleze bogăție, să construiască infrastructură și să își extindă influența geografică sau culturală. Acum principala caracteristică este apariția birocrațiilor complexe care administrează eficient resursele. Populația crește, nivelul de trai crește, iar artele și științele înfloresc. Este momentul de apogeu.

Faza 3: Stagnarea și Supraproducția de Elite(Birocratizarea)

Bogăția aduce confort, iar confortul aduce băltirea. Coeziunea socială de la început începe să se fisureze. Apare ceea ce istoricul Peter Turchin numește „supraproducția de elite”: prea mulți oameni bogați și influenți care se luptă pentru aceleași funcții de putere, în timp ce baza societății(populația de rând) începe să sărăcească din cauza taxelor sau a inflației. Principala caracteristică a acestei faze este individualismul care înlocuiește spiritul de sacrificiu. Instituțiile devin rigide, greoaie și obsedate de propria supraviețuire, nu de eficiență.

Faza 4: Decadența și Colapsul(Faza Terminală)

Statul devine insolvabil financiar, iar corupția devine sistemică. Încrederea cetățenilor în instituții scade la zero, pierzându-se legitimitatea. Sistemul devine extrem de fragil la șocuri externe(crize economice, invazii) sau interne(război civil). Caracteristica perioadei este prăbușirea violentă, fragmentarea. Sistemul nu mai poate fi reformat din interior pentru că „piesele” sale refuză să își piardă privilegiile.

Vi se pare cunoscut? Faceți o panoramare a situației locale și internaționale pentru a înțelege cât se poate de simplu și precis faza în care ne aflăm. Întreg Occidentul este compus din state falite din punct de vedere financiar, iar corupția e atât de mare încât a ajuns legiferată. Există pretutindeni o polarizare socială maximă, în care adevărații baroni, cei 1%, dețin peste 99% din bogăția națiunii. Reformă? Nici vorbă! Uitați-vă la Trump: a venit din campania electorală cu un program aducător de speranță și a sfârșit-o prin a stipendia complexul militaro-industrial pentru a nu fi mâncat.

Ca să facem povestea chiar mai interesantă, vă voi spune că există inclusiv un pattern al actualei faze. Modul în care se prăbușesc instituțiile statului este unul care s-a repetat permanent de-a lungul timpului. Există și aici trei faze:

Faza 1: Colapsul sistemului imunitar

Prima dată pică instituțiile de control și integritate. Candidata numărul 1 este Justiția unde, prin numiri sau infiltrări(vezi cazul judecătorilor și procurorilor aflați pe listele cu acoperiți ale serviciilor secrete), se ajunge la aplicarea preferențială a legii. În aceeași categorie intră instituțiile de reglementare economică. Însă, componenta care e cel mai brutal lovită este presa independentă. Aceasta este ori cumpărată, ori cenzurată. Totul se întâmplă pe fondul unei scheme cât se poate de banală: creșterea crasă a incompetenței.

Faza 2: Falimentul sau picajul instituțiilor de servicii publice și infrastructură

Consecințele primei faze încep să se propage peste tot în societate. Corupția generalizată și incompetența cresc prețurile diverselor prestații în relația cu statul și astfel instituțiile care oferă servicii populației intră în colaps operațional. Învățământul și Sănătatea intră în blocaje, calitatea lasă de dorit. Infrastructura critică se deteriorează ca efect al lipsei de mentenanță. Și, cu toate că „oferta statului” e din ce în ce mai slabă calitativ, cresc taxele și impozitele s.a.m.d.

Faza 3: Cetatea asediată

Când serviciile publice s-au prăbușit și populația este revoltată, statul își pierde complet legitimitatea. Singurul mod în care sistemul mai poate supraviețui este prin forță brută. De aceea, instituțiile de forță sunt ultimele finanțate și cele mai feroce apărate de elite. Aparatul Fiscal devine extrem de agresiv, încercând să stoarcă ultimele resurse de la populație și afaceri pentru a menține statul pe linia de plutire. Serviciile de Informații și Poliția Politică/Jandarmeria își schimbă rolul de la protejarea siguranței naționale la protejarea elitelor de propriul popor. Primesc bugete mari, tehnică de combatere a revoltelor și imunitate legală. În acest context armata devine ultima linie de apărare a sistemului. Sună cunoscut

Dacă ceea ce spun pare o noutate, imaginați-vă că s-a întâmplat de atâtea ori încât a ajuns să fie teoretizat.  Și, ceea ce e surprinzător e că, în ciuda faptului că totul e documentat, se fac de fiecare dată aceleași erori. Te întrebi de multe ori de ce?

OK, ca om simplu e scuzabil. N-ai cum să ții cont de chestiunea asta. E o informație care te interesează cumva tangențial, deci dacă nu ai habar, nu e grav. Dar ca planificator al societății, ca serviciu al sistemului, să nu ai habar in ce ape te scalzi, pare de neiertat.

Povestea este însă alta. Chiar și dacă știi, n-ai ce face! Fatalitate? N-aș zice. Motivul e mult mai simplu: se ajunge indubitabil în zona în care reforma e imposibilă. Asta e situația în care ne aflăm. Uitați-vă peste tot în lume: Trump, Macron, Starmer, Merz sau Nicușor Dan. Toți niște papagali. Și al nostru care-i și întrece pentru că, dincolo de prostie, mai are și un grad de dileală de-a dreptul nesustenabil și, în același timp, deosebit de comic pentru mase. Când vezi câtă prostie se înghesuie la nivelele 1 și 2 ale Occidentului te și întrebi cum de funcționează. Vă imaginați că o proastă notorie precum Kaja Kallas face politica externă a UE?

Cum de mai funcționează lumea? Răspunsul e simplu: din inerție. Și nu funcționează ci se rostogolește ori până la explozie ori până-n groapă.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

 

„Șobolanul” a fugit înainte să ia corabia apă!

Fostul premier Victor Ponta îl cataloghează pe filologul Adrian Papahagi ca fiind un șobolan. Ponta scrie pe Facebook că intelectualul a acceptat inițial funcția de ministru al Culturii în executivul condus de Eugen Tomac, însă când s-a aflat că guvernul nu va trece la vot s-a răzgândit.

„ȘOBOLANUL a fugit chiar înainte să intre apa în corabie! Dar are un instinct de supraviețuire foarte dezvoltat (sau, mai direct spus, un oportunism dus la extrem). Așa a scăpat și i-a mers bine atât pe vremea lui Băsescu, cât și pe vremea lui Iohannis!", a scris Ponta. k.

Anunțul lui Adrian Papahagi după ce a aflat că PNL, USR, UDMR și AUR au decis să nu voteze guvernul Tomac, care, astfel are șanse egale cu zero să fie învestit.

„La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică).

Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale.

Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.

Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.

Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul „Temelii culturale” (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.

În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu. Am avut o convorbire cu premierul desemnat în acest sens.

Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament.

Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a anunțat Papahagi.

C.L.

Gluma zilei - Întrebare...culinară

 

Crestinii: o mare provocare pentru China comunista

 

Iunie 11,  2026

CRESTINII – O MARE PROVOCARE PENTRU CHINA COMUNISTA

Vor putea Pastorul Ezra Jin si crestinismul rasturna comunismul in China? Avem inclinatia sa credem ca da, sau cel putin ca vor contribui la asta. Simtamintul e dat de un articol aprofundat care discuta teama regimului Xi de crestini, publicat in luna mai in Wall Street Journal. Presa progresista din Occident si America publica lauditiv la adresa lui Xi, omul in care ea vede liderul de care societatea globala are nevoie in prezent. Succesul economic al Chinei ii fascineaza. Dar lui Xi ii este deja pregatita o mare provocare, una care, spune intuitia, va pune capat regimului Xi. E vorba de pastorul intemnitat Ezra Jin, mult mai tinar decit Xi, dar care, asemenea intemnitatului Ioan Botezatorul in relatia lui cu Irod, il face pe Xi necomfortabil prin mesajul si influenta lui.

Redam versiuna in romana a articolului. In engleza, el poate fi citit aici: https://www.wsj.com/world/china/china-is-throwing-christians-in-jail-but-this-pastor-refuses-to-back-down-fd4c88dd?mod=hp_lead_pos7

Pastorul intemnitat Jin

China îi aruncă pe creștini în închisoare, dar Pastorul Jin refuză să dea înapoi. Ezra Jin și-a pastrat biserica în funcțiune și în creștere, în anii de intimidare impusi de guvern. Acum închis într-o inchisoare, credința lui sfidătoare încă îi încurajaza si motiveaza pe credincioși.

Pastorul Ezra Jin tocmai isi terminase cina impreuna cu soacra lui în vârstă în orașul chinez Beihai în octombrie anul trecut, când peste o duzină de polițiști au apărut la ușă. Au luat cu asalt apartamentul, i-au confiscat telefoanele și computerul și l-au dus la închisoare. De atunci, el ramine închis într-o celulă umedă din Centrul de Detenție nr. 2 din Beihai, izolat de congregatia si familie. Păcatul lui: a condus o biserică pe care Xi Jinping nu a putut să o pună sub control.

Ani de zile, Jin a construit o congregație protestantă înfloritoare în inima Beijingului, cunoscută sub numele de Biserica Sionului, care a funcționat în afara sistemului guvernamental de biserici oficiale strict controlate. Autoritățile i-au tolerat cândva pe Jin și pe alții ca el, pe vremea când economia Chinei prospera și țara se deschidea treptat către restul lumii.

Dupa ce Xi a preluat puterea, a început să strângă șuruburile. Oficialii i-au interogat pe enoriași, i-au amenințat că și-ar putea pierde locurile de muncă și au făcut presiuni asupra proprietarilor care închiriau spații bisericilor. Autoritățile au cerut instalarea de camere de supraveghere la Biserica Sionului. O parte din activele lui Jin au fost blocate și i s-a interzis să părăsească China.

Jin a refuzat să dea înapoi. După ce autoritățile i-au percheziționat biserica în 2018 și l-au închis, el și-a mutat predicile online folosind Zoom și alte instrumente digitale, și ajungind la mai mulți adepți ca oricind, plasându-l pe pastor pe un curs de conflict periculos cu guvernul lui Xi. Arestarea lui a făcut parte dintr-una dintre cele mai mari represiuni ale creștinismului din China din ultimele decenii. Jin este reținut pentru suspiciunea de „utilizare ilegală a rețelelor de informații” legate de lucrarea online a Bisericii Sionului, împreună cu alte 17 persoane asociate cu biserica.

Omul de care Xi se teme

Zeci de milioane de crestini in China. Vor putea ei, asemenea crestinilor din Romania, pune capat regimului comunist? Pastorul Jin si congregantii lui continua sa lupte pentru libertatea religioasa. E posibil ca aceasta batalie sa puna capat regimului comunist a lui Xi? Foarte probabil. Crestinii nu pot fi controlati, asa cum nici imparatii Romeni nu au putut sa o faca. Wall Street Journal continua comentariul.

***

Lupta nu se rezumă doar la refuzul persistent al unui singur om, Pastorul Jin, de a renunța la credința lui. Într-o măsură pe care mulți observatori o considerau imposibilă atunci când liderul Chinei, Xi, a preluat puterea în urmă cu mai bine de un deceniu, Xi a reușit să folosească supravegherea digitală și pedepsele dure cu închisoarea pentru a reduce la tăcere activiștii, avocații și liderii de afaceri care vorbesc în mod necorespunzător. Dar tot nu poate controla pe deplin creștinii, care astazi numără zeci de milioane în China. De fapt, mulți credincioși spun că, cu cât autoritățile încearcă mai mult să suprime creștinismul în China, cu atât credința se va răspândi și va deveni mai puternică.

„Este cea mai mare onoare pentru un creștin, pentru oameni precum pastorul Jin, să fie închiși”, spune Sean Long, un alt pastor la Biserica Sionului. „Acesta este exact semnul pentru a-L urma pe Isus.” Zion a continuat să funcționeze, importanța sa a crescut, iar represiunea a galvanizat sprijinul pentru Biserica Sionului si în SUA.

Președintele Trump a promis că va discuta cazul lui Jin în timpul vizitei sale de stat în China și a declarat, la sfârșitul călătoriei recente in China, că Xi ia în considerare serios eliberarea pastorului. Un oficial al Casei Albe a declarat că lui Trump îi pasă profund de creștinii din întreaga lume. Fiica lui Jin, acum cetățeană americană, luptă pentru a ține lupta tatălui ei în atenția publicului. Grace Jin Drexel a obținut sprijin pentru demersurile ei în Congres. Ea a spus că discutarea cazului de către Trump cu Xi este un pas important în obținerea eliberării tatălui ei, dar un drum dificil inca îl așteaptă.

Convertirea lui Jin la crestinism

Devenirea Pastorului Ezra Jin: Drumul lui Jin către amvon a fost croit în urma unei alte represiuni: Piața Tiananmen. Student la geofizică la Universitatea din Beijing, echivalentul chinez al Universității Harvard, Jin a cazut într-o criză de identitate spirituala după reprimarea violentă de către armata chineză a protestelor pro-democrație care au aprins țara în 1989.

A fost atunci cind pastorul Jin a descoperit creștinismul.

„Am început să realizez că acești creștini erau diferiți”, a spus Jin într-una dintre numeroasele înregistrări video despre viața sa realizate înainte de arestarea sa. „Il aveau pe Dumnezeu și un cămin la care se puteau întoarce uneori și puteau fi siguri că Dumnezeu îi iubea.” S-a înscris apoi la seminar și a început să predice în cadrul sistemului bisericesc oficial al Chinei. China permite creștinismul în bisericile aprobate de stat, dar care se aliniază ideologiei Partidului Comunist și se supun supravegherii guvernamentale. Dar Jin a spus că a devenit frustrat de controalele statului. În 2002, a părăsit China pentru a urma un doctorat la Seminarul Teologic Fuller din California.

Întorcându-se în China, a fondat Biserica Sionului în 2007. A fost un moment de creștere rapidă pentru creștinism, deoarece tot mai mulți oameni au căutat spiritualitatea pentru a-și echilibra viața în mijlocul boom-ului economic al țării. Mulți s-au orientat către „bisericile de casă” evanghelice, mici congregații care funcționau în afara sistemului bisericilor oficiale, dar erau adesea tolerate atâta timp cât nu creau probleme.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

LINK-URILE MATERIALELOR CITATE

Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, va recomandam sa copiati linkul sau titlul articolului si sa-l puneti in browser (copy + paste) si il veti putea deschide. Materialul de astazi poate fi citit online: China Is Throwing Christians in Jail but this Pastor refuses to Back Down. Link: https://www.wsj.com/world/china/china-is-throwing-christians-in-jail-but-this-pastor-refuses-to-back-down-fd4c88dd?mod=hp_lead_pos7

JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim. 

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro. 

MATERIALE ADITIONALE

Puteti citi materiale informative aditionale aici: https://www.facebook.com/PeterCosteaEuroparlamentar

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro