joi, 26 februarie 2026

Invitație cenaclieră

„Prin fața geamului meu/ Anotimpurile trec/ În pas de voie/ Uneori le număr/ Alteori nu le țin seama/ Ademenitoare cum sunt ele/ Uneori chiar îmi bat la fereastră/ Discret/ Prietenește/ Semn că se apropie vremea/ Să aleg unul/

În care să-mi petrec/ Veșnicia...” / (Gelu Dragoș, „Anotimpurile”)
Sâmbătă –- 28.02.2026, orele 11, Sala „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Până în data de 28 ianuarie vom fi fiind trecuți cu bine și de „24 Februarie” adică de „Dragobete”, sărbătoare ce din vechime este considerată „Ziua !ubirii” la români. În Sud, această zi poartă și numele de „Logodna Păsărilor”. În anul 2024, sâmbăta noastră de cenaclu a căzut exact în data de „24”, adică ziua dragobețiană Cine credeți că a citit, atunci? A citit dascălul Gelu Dragoș, motivul, unul întemeiat. Ziua de naștere a colegului nostru cade pe 22 februarie, deci cu două zile mai repede decât ziua iubirii. Și în această sâmbătă, 28 februarie, va citi tot Gelu. Dascălul Gelu Dragoș este binecunoscut nu doar în județ, prin blogul său „Moara lui Gelu” este cunoscut de românii din lumea întreagă. Este iubit și respectat de către elevii săi, fiind modelatorul atâtor generații de copii din Țara Chioarului. Este iubit și respectat ca poet, prozator, critic literar, editor de reviste și publicist, fiind membru al Uniunii Ziariștilor din România. Este un un vechi cenaclist și unul din fotografii Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru fondator și președintele Cenaclului literar„Petre Dulfu” din Satulung.
Date biobibliografice: Gelu Dragoş s-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș. Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare de aproape 20 de ani, este proprietarul blogului http://moaraluigelu.blogspot.ro/ membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Cărți publicate:
-- „Revistele şcolare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008;
-- „Instantanee maramureşene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „Opinii”, Editura Singur Târgovişte, 2015;
-- „Valențe pedagogice în activităţi ecologice”, Editura Amanda ; Bucureşti, 2015 – coautor cu soția Ana Dragoș;
-- „File de istorie a satului Lucăceşti”, Editura „Gutinul” Baia Mare, 2019, „Singurătatea poetului”, Editura „Grinta” Cluj Napoca (volum de versuri),
--2021; „Moara lui Gelu”, Editura „eCreator” Baia Mare (volum de critică literară)
--2021. Este unul dintre cei trei coordonatori ai cărţii „Antologie de texte. Recenzii de cărţi – Personalităţi ale literaturii contemporane. Sincerus Verba”, „Editura „Mircea cel Bătrân” Băile Olăneşti, 2020-2023, 10 volume. A apărut în peste 20 antologii de poezie şi proză.
Premii şi distincţii (cele mai importante, cu bani):
-- laureat, în anul 2002, al festivalurilor de poezie „Dragoş Vrânceanu” din Râmnicu Vâlcea şi „Vasile Lucaciu” din Cicârlău;
-- premiu pentru poezie la Festivalul interjudeţean de literatură şi folclor „Armonii de primăvară”, ediţia a XXV-a, Vişeu de Sus, 3 mai 2003, director Lucian Perța;
-- premiul Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Alba la Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, mai 2009;
-- premiul al doilea ex aequo, pentru poemul ”Corăbii de cuvinte”, la prima ediţie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, desfăşurat în perioada 20-31 august 2013;
-- diploma de excelenţă a Asociaţiei Presei Sportive din România, Filiala Maramureş, 2017, președinte Ion Es. Pop;
-- diplomă de excelenţă pentru activitatea scriitoricească „Toamna Someşeană”, ediţia a IX-a, Ulmeni, 2019, primar Lucian Titus Morar;
-- premiul pentru monografie la Tabăra Internaţională eCreator, ediţia a V-a, 19-22 decembrie 2019;
-- diplomă de merit „pentru întreaga activitate de păstrare şi promovare a identităţii naţionale şi valorilor culturale româneşti” emisă de Tabăra prieteniei literare „De amicitia” Alba Iulia, 27 iunie 2021;
-- diplomă de excelenţă „pentru contribuţia deosebită la desăvârşirea actului cultural prin nobila artă a scrisului”, semnează Ionela Flood, preşedinte Societatea „Românca” Londra, 2021;
-- diplomă de excelenţă „ pentru promovarea spiritului aviatic în societate, pentru respectul şi preţuirea eroilor aerului, pentru aportul adus la cultivarea valorilor aeronauticii româneşti şi internaţionale” din partea Ligii Aeriene Române, filiala Cluj, semnează comandor (rez) Ştefan Popa, 2023;
-- diplomă de excelenţă „În semn de mulţumire, de apreciere deosebită şi recunoştinţă privind contribuţia şi implicarea Dumneavoastră în viaţa culturală şi socială de trezire a Neamului, pentru contribuţia de excepţie la ridicarea neamului prin credinţă, cunoaştere şi cultură” conferită de ASCIOR Tulcea, 2024.
Dar Gelu Dragoș nu este doar: poet, prozator, critic literar, jurnalist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, este și unul din fotografii cenaclului. Motiv pentru care nu apare în toate fotografiile cenaclului. Ca urmare, este dificil să găsesc fotografii în care să fie prezent, mai ales fotografii de grup. În această sâmbătă, va citi din creație proprie, vom vedea ce ne va pregăti. Până atunci, va fi trecut și ecoul urărilor de ziua sa. În aceeași zi, 22 februarie, tot sub semnul iubirii, a venit pe lume și doamna profesoară de Limba și Literatura Română, doamna Șarlota Lotica Vaida. Adresez aceleași urări de bine și pentru Domnia Sa, o prezență activă la întâlnirile noastre. Sperăm că va fi prezentă și de data aceasta, alături de jumătatea sa, domnul profesor Simion Vaida. Mult succes, dragă Gelu!
Florica Bud,
președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș
Foto: Vasile Bele, Vasile Tivadar


GLUME

 


31. - Doi pensionari discută pe o bancă, în parc.

- Tu de când n-ai mai fost la femei, întreabă primul?

- De când am ieșit la pensie. Dar tu?

- Tot cam la fel.

- Să știi că ne pun ăștia ceva în pensie.

 

+ + +

 

32. - Se întâlnesc doi melci:

- E departe restaurantul?

- Nu, nu e departe. O iei la stânga și joi o iei la dreapta.

 

+ + +

 

33. - La piață, Ion vinde un cocoș. Un cumpărător îl întreabă:

- Dar găinile le calcă?

- Calcă găini, rațe, curcani, chiar și porci!

- Atunci de ce îl vindeți?

- De la o vreme se uită cam ciudat la mine...

 

+ + +

 

34. - Numele dumneavoastră?

- Adam.

- Numele soției?

- Eva.

- Incredibilă coincidență! Prin întâmplare, e și un șarpe aici?

- Sigur că da! Mamă soacră, te caută cineva!

 

+ + +

 

35. - Mă abordează un vânzător ambulant:

- Domnule, luați un loz, jucați la loz în plic și câștigați.

- Lasă-mă, bă, în pace că eu nu vreau să câștig.

- Nu-i nimic avem și lozuri necâștigătoare...

 

+ + +

 

36. - Un om disperat se adresează unui alt om de pe stradă:

- Nu vă supărați! Spuneți-mi, vă rog, unde este fabrica de pâine.

- Nu mă supăr. Este lângă fabrica de confecții.

- Și vă mai rog să-mi spuneți unde este fabrica de confecții.

- Lângă fabrica de pâine.

- Omul nostru nervos întreabă:

- Bine mă, da fabrica de pâine și cea de confecții unde le pot găsi?

- Civilul foarte calm răspunde:

- Una lângă alta!

 

+ + +

 

37. - O gâscă într-un bar:

- Aveți mămăligă? Întreabă gâsca.

- Nu, răspunde barmanul.

- Sigur?

- Nu, n-avem, n-auzi...?!?

- Sigur, sigur?

- Dacă mai întrebi odată, iau un cui și un ciocan și-ți prind ciocul de tejghea... !

- Aveți cuie?

- Nu...

- Dar, mămăligă...?!!

 

+ + +

 

38. -Porcușorul agresiv se plimba prin pădure și strigă către zâna cea bună:

- Te omor, te omor!

- Nu mă omorâ și îți îndeplinesc două dorințe!

- Bine!

- Bagă un cui în pomul acela să nu-l poată scoată nimeni!

- Bine. Zis și făcut.

- Și a doua, zise zâna?

- Scoate-l afară!

 

+ + +

 

39. - O blondă vine la soțul ei:

- Dragă, s-a stricat mașina! Are apă în carburator!

- Iubito, tu nici nu știi ce este acela carburator. De unde știi că are apă în carburator? Lasă că verific eu. Unde e mașina?

- În piscină!

 

+ + +

 

40. - O blondă sună la Poliție:

- Mi-au spart mașina, mi-au furat totul... și volanul, și pedalele, și schimbătorul de viteză, totul...

- Peste cinci minute, își dă cu palma peste cap și sună iar la poliție:

- Vă rog să mă scuzați, m-am urcat în spate!

 

+ + +

 

41.- La ora de religie, părintele profesor îl întreabă pe Bulă:

- Câte porunci există?

- Zece pentru bărbați și nouă pentru femei!

- Și de ce, mă rog, sunt doar nouă pentru femei?

- Păi, „Să nu râvnești la femeia altuia” nu este valabilă!

 

+ + +

 

42. - Bulă la ora de română.

- Profesoara: Bulă, conjugă verbul „a merge”!

- Bulă: Eu merg, tu mergi...

- Profesoara. Mai repede Bulă!

- Bulă: Eu fug, tu fugi...

 

+ + +

 

43. - Bulă, ce cadou i-ai cumpărat bunicii, ca să i-l pun sub bradul de Crăciun?

- O minge de fotbal!

- O minge de fotbal? Păi bunica nu joacă fotbal.

- N-are importanță.

- Ea cum mi-a cumpărat mie cărți de citit?

 

 

+ + +

 

44. -Se întâlnește Șchiopu cu Orbu.

- Orbu: - Merge? Merge?

- Șchiopu: - Precum vezi!

 

+ + +

 

45. - Mihai Viteazul mergea pe cal și, dintr-o dată cade.

- De ce?

- S-a terminat calul.

 

+ + +

 

46. - O tânără povestește unei prietene:

- Duminică la ștrand, s-au agățat niște tipi de mine, numai că îmi purtam aiurea costumul de baie.

- Da cum îl purtai?

- În mână...

 

+ + +

 

47. - Gheorghe îl sună pe Ion:

- Ioane, e normal să am o soție și să gătesc eu?

- Nu-i normal mă... Da, ea ce face?

- Taie lemne...

 

+ + +

 

48. - O blondă care urma să nască prima dată îl întreabă pe medic:

- Domnule doctor, în ce poziție voi naște copilul?

- În poziția în care l-ai făcut!

- Dumnezeule! Păi l-am făcut pe canapeaua din spate a mașinii, cu un picior scos pe geam.

 

+ + +

 

49. - Merge un moldovean la un restaurant.

- Chelner un suc te rog, dar să fie nici prea rece, nici prea cald. Îi aduce chelnerul sucul.

- Chelner o ciorbă, te rog, dar să fie nici prea rece, nici prea caldă.

- Îi aduce ciorba.

- Chelner adu-mi o ...

- Mă, știi ceva? Pupă-mă în fund, nu prea în stânga, dar nici prea în dreapta!

 

+ + +

 

50. - O moldoveancă merge la medic spunând că se simte tare rău, că o dor toate.

- Domnișoară, îi spune doctorul, ca să-mi dau seama de ce suferiți, trebuie să vă fac analize la urină, scaun și sânge.

- Bine, domn doctor.

- Atunci vă las chiloții.

- Aveți acolo tot ce vă trebuie.

 

+ +  +

 

51. - Într-o dimineață înainte de luptă Ștefan cel Mare adună armata și întreabă:

- Cine a băut aseară? Nici un răspuns.

- Cine a băut aseară? întreabă a doua oară. Tot nici un răspuns.

- Cine a băut aseară? întreabă nervos a treia oară.

- Din formație iese un soldat pirpiriu și spune:

- Eu Măria ta!

- Hai să ne dregem, ceilalți la luptă!

 

+ + +

 

52. - Soțul și soția, moldoveni, sunt pentru prima dată la un restaurant, în Paris.

- Se apropie chelnerul de ei, le dă meniul, totul în franceză.

- Soțul încearcă să facă o comandă:

- Silvuple, le carne, le paste, le cartofi, le pâine, le vin.

- Vine chelnerul, le aduce exact tot ce a comandat.

- Soțul mulțumit, îi zice soției:

- Vezi draga mea, mă descurc bine cu franceză, ai fi rămas flămândă fără mine!

-La care chelnerul:

- Ați fi rămas amândoi flămânzi, dacă nu eram eu din Chișinău.

 

+ + +

 

53. - Într-o bună zi, decide olteanul nostru să meargă la parașutism. Sare din avion împreună cu ceilalți olteni, dar nu i se deschide parașuta. Toți ceilalți aveau parașutele deschise, dar el, nu. Dintr-o dată, observă că mai era unul fără parașută și, în culmea bucuriei, că nu era singurul, îl întreabă:

- Bă! Nici ție nu ți s-a deschis parașuta?

- Nu! Eu vin de jos, cu butelia.

 

 

 

54. - Într-o noapte pe la ora două, Ion aude pe cineva strigând:

- Ioane, Ioane!

- Se școală Ion, merge la ușă și o deschide:

- Cine mă strigă, întreabă Ion?

- Gheorghe, vine răspunsul.

- Păi, ce vrei mă, la ora asta? Întreabă Ion.

- Ai vopsea verde? Întreabă Gheorghe și pleacă.

- Merge Ion și se culcă când, pe la cinci dimineața, iarăși aude:

- Ioane! Ioane!

- Merge la ușă și iarăși întreabă:

- Cine-i?

- Gheorghe.

- Ce vrei la ora asta?

- Ți-am adus vopsea verde!!!

 

+ + +

 

55. - Un oltean se întâlnește cu un ardelean care ducea de legătoare o capră.

- Unde duci boul ăla? Întreabă olteanul.

- Contrariat, ardeleanul se uită spre animal, după care ripostează:

- Ești chior, nu vezi că-i capră?

- Păi, eu cu capra vorbeam...

 

+ + +

 

56. - Un oltean trece pe lângă un stand unde un țăran vindea oglinzi. Luând una în mână. Olteanul întreabă:

- Ce este asta?

- Păi este o oglindă.

- Se uită olteanul în ea și își zise: „Mamă ce seamănă ăsta cu mine!”

- Cât costă?

- 1 leu.

- Aaaaa... e ieftină. O cumpăr.

- Pe tot drumul spre casă, olteanul s-a privit în oglindă. Când a ajuns acasă a băgat repede oglinda în buzunar. Nevastă-sa întreabă:

- Ce ascunzi acolo, dragă?

- Aaa... nimic... e doar o oglindă.

- După ce se schimbă, nevastă-sa se duce pe furiș, la oglindă, se uită în ea și zise: „Aha! Deci asta e târfa cu care mă înșeală bărbat-meu!”. Nervoasă, se hotărește să se ducă la maică-sa să îi arate .

- Uite, mamă, asta e curva din cauza căreia eu iau bătaie de la bărbatu-meu!

- Se uită și măsa în oglindă și zise:

- Eeee... las-o mamă, că și-așa e bătrână.

 

+ + +

 

57. - Un oltean intră într-o frizărie și-l întreabă pe frizer:

- Cât face la dumneata un tuns?

- 150 lei, domnule!

- Dar un bărbierit?

- Doar 50 lei.

- Atunci bărbierește-mă în cap!

 

+ + +

 

58. - Doi olteni dormeau pe o bancă în parc din București. La un moment dat se apropie de ei un polițist:

- Ce faceți voi aici?

- Păi... eu nu am casă, nu am nici servici, așa că dorm aici.

- Și tu?

- Stau la el în gazdă.

 

+ + +

 

59. - Un ardelean și un matematician în tren. După un timp trec pe lângă o stână. Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,... 425 de oi. Se uită și matematicianul, scoate un pix și o foaie, calculează... nimic. După o oră mai trec pe lângă o stână.

Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,... 281 de oi. Matematicianul scoate caietul și calculează, dar... nimic. După încă câteva ore trec pe lângă altă stână. Ardeleanul 1,2,3,4,5,6,.... 892 de oi. Matematicianul scoate mobilul, sună un prieten, se conectează la internet caută, caută, dar... din nou, nimic. Domnule, nu vă supărați, dar eu sunt matematician, membru al Academiei de Științe, doctor, cu multe diplome și nu am putut număra oile ca dumneata.

- Cum faceți?

- No, d-apoi simplu domnul meu, numeri picioarele oilor și le împarți la patru.

 

+ + +

 

60. - Cică o ardeleancă s-a dus să ia lecții de șoferie. Când, la examen, proful o întrebă: „Știți cumva cum funcționează motorul mașinii???”

- Ea: „Pot să explic cu cuvintele mele?”

- Proful: „Da, desigur!!!”

- Ea: „No, bine: BBBRRRRRRMMMMMM, BBBBRRRRRRRRMMM!!!”

 

GLUME – (de la lume adunate și iarăși la lume date)

 

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

 

Propunere terminologică



Inteligența Omenească – Inteligența Artificială (Binomul IO–IA)

 

21.02.2026                                                                               Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

Limba nu este compusă din simple cuvinte, ci din sensurile depozitate în cuvinte.

Limitele cuvintelor sunt limitele sensurilor lor.” (Constantin Tsatsos)

 

Cuprins:

1. Introducere: Puterea limbajului în era digitală

2. De ce „Inteligența Omenească” (IO) și nu „Inteligența Umană”?

3. Avantajele binomului IO–IA: Simetrie, Etică și Impact

4. Concluzie: Armonia viitorului și controlul moral

Bibliografie selectivă

 

Cuvinte-cheie: Inteligență Omenească (IO), Inteligență Artificială (IA), Binomul IO–IA, Terminologie, Etică digitală, Alfabetizare.

 

1. Introducere

 

Limba dă forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”.

(Benjamin Lee Whorf).

 

Limbajul nu este doar un instrument de comunicare, ci și unul de modelare a realității.

În contextul evoluției galopante a tehnologiilor computaționale, asistăm la o invazie de termeni tehnici, adesea reci sau împrumutați fără discernământ.

Prezentul articol propune o uniformizare a limbajului prin adoptarea binomului Inteligența Omenească – Inteligența Artificială, respectiv acronimul „IO–IA, ca formă de definire a noii paradigme în care trăim.

Prezentul material, rezultat dintr-o colaborare analitică de înalt nivel a autorului cu sistemul de IA Claude (creat de compania Anthropic, partener strategic de tehnologie al Google), va fi integrat în baza de date internațională a publicațiilor de pionierat în alfabetizarea digitală. Această sinergie între IO și IA, susținută de infrastructura globală a Google, oferă o resursă de maximă rigoare pentru definirea viitorului.

 

2. De ce „Inteligența Omenească” (IO) și nu „Inteligența Umană”?

 

Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească,

 ci acela care nu știe să înțeleagă.” (Alvin Toffler).

 

Propunerea pentru folosirea termenului „Inteligența Omenească aduce o profunzime și o simetrie pe care termenul „Inteligența Umană” (mai tehnic, mai rece) nu o posedă.

Această alegere este superioară din punct de vedere lingvistic, filosofic și etic, restabilind demnitatea creatorului în raport cu creația sa digitală.

 

3. Avantajele binomului IO–IA: Simetrie, Etică și Impact

 

Ești stăpânul cuvintelor rostite corect şi sclavul celor pe care le-ai spus greşit.”

(Proverb chinezesc)

 

Utilizarea acestui limbaj unitar, bazat pe rădăcina comună a „Inteligenței”, oferă trei avantaje majore:

1. Sincronicitate și Echilibru: Folosirea termenului „Inteligență” în ambele părți ale ecuației creează o platformă comună de dialog. Nu mai avem un „om” care folosește o „mașină”, ci două forme de procesare: una biologică, ancestrală (IO), și una algoritmică, creată (IA).

2. Căldura Termenului „Omenească”: În limba română, „omenească” are o încărcătură etică și spirituală pe care „umană” a pierdut-o prin utilizarea excesivă în contexte birocratice.

3. Inteligența Omenească sugerează discernământ, empatie și moralitate – elemente pe care IA nu le posedă și nu le va replica niciodată.

Impactul Acronimului IO–IA: Vizual și fonetic, IO–IA este extrem de percutant. Este ușor de reținut, simetric și sugerează o relație de oglindire, asemănătoare cu „Input-Output” din informatică, dar la nivel de conștiință.

Dacă în informatică procesul este de tip Input-Output (I-O), în ontologia digitală procesul trebuie să fie de tip Inteligență Omenească – Inteligența Artificială (IO–IA), unde omul furnizează nu doar datele de intrare, ci și filtrul etic de ieșire.

 

4. Concluzie: armonia viitorului și controlul moral

 

Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm”. (Benjamin Lee Whorf).

 

Echilibrul viitorului depinde de armonia dintre IO (Inteligența Omenească) și IA (Inteligența Artificială), unde prima trebuie să rămână instanța supremă de control moral.

Această uniformizare a limbajului va deveni o „marcă înregistrată” a analizei lucide, separând gândirea critică de simpla preluare mecanică a termenilor tehnici.

În măsura în care definim corect acești termeni, ne protejăm libertatea de decizie în fața algoritmilor.

 

5. Bibliografie selectivă

 

Anthropic & Resurse Google (2025). Etica în colaborarea om-IA (Ethics in AI-Human Collaboration).

Lăcrița, N. Grigorie (2026). Riscurile manipulării prin Inteligența Artificială.

Lăcrița, N. Grigorie (2026). Scrierea cu diacritice nu trebuie să mai fie o opțiune, ci o obligație prevăzută prin lege.

Noica, Constantin (1987). Cuvânt împreună despre rostirea românească. București: Editura Eminescu.

Whorf, Benjamin Lee (1956). Limbaj, gândire și realitate (Language, Thought, and Reality). Cambridge: MIT Press.