miercuri, 20 martie 2019

ISU "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş. Concurs pentru elevii maramureşeni



Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş organizează un concurs de desene, destinat elevilor maramureşeni pe teme de dezastre naturale specifice României.

CERINŢE:


  • lucrările să aibă dimensiunea A4;
  • să fie desene originale;

Termen de expediere:


  • până la data de 12 aprilie 2019.


Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 15 aprilie 2019, ora 14,00 la Inspectoratul pentru  Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş, str. Vasile Lucaciu, nr. 87, adresă unde cadrele didactice trebuie să trimită desenele (desen/grafică/pictură/colaj).

Persoana de contact este: plt. adj. şef Florica TEMLE, nr. telef. 0762221718.

                                                                         prof. Gelu DRAGOŞ

Klaus Iohannis a vorbit despre două popoare când s-a referit la unirea României cu Republica Moldova


Președintele Klaus Werner Iohannis a făcut o gafă în cadrul dezbaterii de marți, „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă” când a fost întrebat de ce în Anul Centenar nu a fost organizat un referendum cu privire la Unirea României cu R. Moldova. Sec, fără să stea prea mult pe gânduri, șeful statului a răspuns: „atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.
Întrebare: „ E vorba de Unirea cu R. Moldova. De ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul doi a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul, sunt convins, nu va vota niciodată această Unire și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce și când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?”
Răspunsul lui Klaus Iohannis: „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.
Anul trecut, pe 28 martie, Iohannis justifica absența sa de la ședința comună din Parlament, pentru marcarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, prin faptul că discursurile bombastice în stil „populist-electoralist” nu ajută nici Republica Moldova, nici România. Iohannis, invitat în An Centenar la ședința solemnă din Parlament, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, nu s-a prezentat.
Propaganda sovietică a introdus în anii 1960 teoria moldovenismului că există două popoare şi două limbi: românii şi moldovenii. Teoria moldovenismului a fost îmbrăţişată de către Germania cu entuziasm, deşi germanii din DDR nu au fost alt popor când s-au unit în 1991 cu vest-germanii.
NapocaNews

Lumea Poeziilor - Corneliu COPOSU


Întrebarea lui Iohannis

În următoarele zile vor fi cunoscute toate listele pentru alegerile europene. USR-PLUS, ALDE, Pro România, PMP, UDMR nu vin cu nume spectaculoase. Dacă PSD întârzie, iată că PNL i-a luat-o mult înainte. La social-democraţi interesante vor fi numele care vor fi scoase de pe listă. Corina Creţu, deşi face parte dintre comisarii europeni cu o onorabilă prestaţie, va fi regăsită pe lista Pro România. Soţia lui Victor Ponta nu mai candidează, iar despre Ioan Mircea Paşcu nu se ştie sigur dacă va fi pe listă.
PNL a dorit să şocheze cu orice preţ oferindu-i primul loc unui jurnalist de televiziune. Traian Băsescu l-a şi taxat deja spunând că singura lui calitate este că dă din gură. De parcă el însuşi a făcut altceva decât a dat din gură. Aceasta este principala calitate a fiecărui politician, să ştie da din gură. Ce altceva să facă un parlamentar sau un europarlamentar? Vorbeşte.
Cu cât vorbeşte mai bine, cu atât este mai apreciat. Depinde destul de puţin despre ce vorbeşte. Important este să nu tacă. Adică să iasă cât se poate de des la rampă, la televizor, în presă şi în unele cazuri şi pe paginile de socializare.
De exemplu Oana Bogdan s-a făcut rapid cunoscută prin două postări.
Una despre desfiinţarea proprietăţii şi traiul în grup, a doua despre interzicerea consumării fasolei pentru că produce gaze care contribuie la încălzirea globală. Aşadar, în politică tăcerea nu este de aur. Nu merge cu „dacă tăceai, filozof rămâneai”.
De fapt, majoritatea covârşitoare a scandalurilor sunt consecinţele unor declaraţii ieşite din comun. Pot fi numite şi găselniţe. Unele de-a dreptul geniale.
În sensul unor prostioare mai apropiate de bancuri decât de nişte creaţii excepţionale ale spiritului. Aş include aici şi creaţiile populare, gen „noaptea ca hoţii”, zicere atocuprinzătoare pentru o întreagă coaliţie de guvernare, sintetizând modul de lucru al guvernelor PSD-ALDE.
Cam în faţa unei astfel de provocări se află preşedintele Klaus Iohannis. Dar de data aceasta nu mai merge un „ha, ha, ha”, ci se cere o întrebare bine meşteşugită pentru un referendum care ar urma să fie organizat odată cu alegerile pentru Parlamentul European.
O întrebare care să aducă oamenii la vot. Una mai tare decât „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?”, întrebare care îşi are originea în Satu Mare. Emil Constantinescu a preluat-o din ziarul Informaţia Zilei din 26 octombrie 1996.
Ce întrebare se va pune la referendum, dacă se va organiza? Şi trebuie să se organizeze, altfel PSD câştigă euroalegerile.
Electoratul de dreapta este ceva mai pretenţios, alţii ar spune că este doar mai comod, şi nu se înghesuie la vot. Ca să se mişte are nevoie de „emoţie”. Aşa cum a fost la alegerile prezidenţiale din 2016, când emoţia a fost creată din cauza lipsei secţiilor de votare din străinătate.
Cum ar putea emoţiona preşedintele Iohannis poporul român printr-o simplă întrebare? Se pare că nu se pot pune întrebări pe Justiţie. De exemplu „Mai vreţi corupţi în politică?” induce ideea de justiţie.
Dar să nu ne batem capul. Va găsi o întrebare cu dichis preşedintele însuşi sau echipa de consilieri. Poate va avea o revelaţie unul dintre candidaţii incluşi pe listele pentru europarlamentare.
Se iveşte însă o problemă legată de referendum. O prezenţă mai mare la urne a electoratului de dreapta s-ar putea să fie în avantajul USR-PLUS, mai activ, şi nu în avantajul PNL. Aşadar, întrebarea lui Iohannis este cu două tăişuri, ca răspunsurile oracolului din Delphi.
Depinde cui îi va reveni rolul Pythiei. Poate unei femei puternice, aşa cum este, de pildă, Laura  Codruţa Kovesi.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Anton Rohian (PSD): ”În anul 2019 sunt prinse în buget subvenții consistente pentru producătorii agricoli de legume si fructe”


 Faţă de decembrie 2018, inflaţia este de 1,63%, ceea ce reprezintă un puseu temporar în ceea ce priveşte creşterea de preţuri. Chiar dacă unele preuri cresc, Guvernul PSD a mărit veniturile, astfel încât puterea de cumpărare a crescut puternic, cu cifre record în ultimii 10 ani, arată Anton Rohian, consilier județean PSD Maramureș.
”În anul 2017, câștigul salarial real, respectiv suma care rămâne după ce scoatem inflaţia a fost mai mare cu 12,8%, în anul 2018 a fost mai mare cu 9,7%, iar în 2019 estimăm o creştere de putere de cumpărare de 11,8%. Pensia medie reală a crescut şi ea cu 8%. În ceea ce privește această creștere temporară de prețuri, +1,63% în februarie 2019 față de decembrie 2018, explicația este reliefată de două mari surse: creşterea preţurilor la cartofi, care reprezintă cu 21% mai mult față de decembrie 2018 și creșterea prețurilor la alte legume şi conserve de legume, care este mai mare cu 16,6%. Trebuie subliniat faptul că este un fenomen care se repetă an de an, din cauza lipsei ofertei interne de legume și fructe în această perioadă. Din acest motiv cresc importurile și, în condițiile în care produsele românești nu pot satisface cererea, importatorii cresc prețurile”, susține social-democratul Anton Rohian.
Reprezentantul PSD Maramureș arată că aceeaşi problemă a avut-o România și la roșii, la ceapă și la usturoi, însă Guvernul PSD a implementat scheme de ajutor pentru producătorii agricoli interni din dorința de a mări producția și, astfel, să fie reduse prețurile. Din ianuarie 2017, Ministerul Agriculturii a implementat scheme de ajutor pentru producătorii interni de legume și fructe.
”În anul 2019 sunt prinse în buget subvenții consistente pentru producătorii agricoli de legume si fructe. Astfel, Programul Tomate Românești este un program finanţat cu 233.190.000 lei în 2019, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019. Acest va avea un impact de 90.000 de tone anual, care înseamnă 3.000 euro/1.000 mp. În acest program sunt prevăzuți 18.000 de fermieri, iar pentru 16.000 din primul ciclu sunt aprobate fonduri. Avantajele sunt reprezentate de reducerea importurilor și creșterea producției procesate. Un alt program de sprijin al Guvernului României este pentru cultivarea usturoiului, unde bugetul este de 9,3 milioane de lei, cu acordarea a 1000 de euro pe hectar. Ținta în anul 2019 este de 10.000 de beneficiari, iar ca avantaje vom aminti susținerea produsului tradițional autohton. În ultimele trei decenii, o problemă a reprezentat-o și lipsa centrelor de colectare și procesare legume – fructe, iar în bugetul pe 2019, Guvernul PSD a asigurat finanțarea unui program de înființare a zece Centre de colectare şi procesare legume fructe”, susține consilierul județean PSD, Anton Rohian.


                                                                                  PSD MM

Lucian PERŢA - Fabulă despre nechibzuinţă


Într-o livadă, care-anume

Nu are rost nici sens să spun,
Că nu are precis un nume,
Cre
ștea și un cais și-un prun.
Erau vecini cei doi
și veșnic
Se lăudau cu floarea lor,
Caisul însă, fiind mai harnic,
Spre încântarea tuturor,
Înflorea primul
și de-aceea
De prun era invidiat,
Însă-i veni-ntr-o zi ideea
Acestuia
și l-a-ntrebat
Cum face el de dă în floare
A
șa de repede, mereu.
Caisul i-a răspuns că n-are
Nici un secret, că nu e greu,
Trebuie doar să se gândească
Că luna martie e mai
Și mugurii să îndrăznească
și-i desfacă și alt trai
Și rod avea-va de atunci.
Și-așa făcut-a prunul și,
Trecând peste-a firii porunci,
În martie chiar înflori.
Dar frigul iernii, nefiind dus,
Zăpezi fiind încă a
șezate,
Un ger în noapte l-a pătruns
Și i-a ucis florile toate!
Morala caisului
N-am vrut să-n
șel sau să-l prostesc,
Glia mi-e martoră
și cerul,
I-am spus cum fac eu de-nfloresc,
Dar eu mă am bine cu gerul!
Morala prunului
Am vrut să mă fălesc
și eu
Cu flori mai repede pe ram,
Credeam că pot, că nu e greu.
Ei, de cais de n-ascultam!…
Morala fabulei
Oricine-a
șa poate păți
Când face
și ce nu se poate,
Uitând, sau nedorind a
ști,
Că este-o vreme pentru toate!

 



Baladă pentru autostradă

În 30 de ani de democrație, România a reușit să construiască doar 800 km de autostradă, la prețuri mari și de calitate slabă. La aceeași suprafață, Marea Britanie are 4.000 km. Ca protest pentru această stare de lucruri, un investitor sucevean a construit, de unul singur, un metru de „autostradă” simbolică (l-a costat 4.000 euro, dar publicitatea hotelului său a meritat). Dacă am face toți la fel, am avea autostrăzi și între sate!
Fără să țină seama de ironie și claxoane, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a reacționat cu seriozitate și în aceeași zi au demarat lucrările la Autostrada spre Iași, parte din Coridorul paneuropean IX, ce va ajunge pînă la granița cu Republica Moldova. Însă lucrurile nu se vor schimba peste noapte, din cauza faptului că întîrzierile sunt sistemice, nu subiective.
Liderii politici promit deblocarea proiectelor, însă nu avem nici o garanție că de mîine proiectanții și constructorii vor lucra mai bine. Nici că Guvernul, Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și celelalte instituții implicate în proiectele de infrastructură vor deveni responsabile și își vor exprima activitatea în kilometri de căi de transport modernizate, nu în rapoarte justificative.
Sumele alocate pentru infrastructura mare sînt generoase, dar este nevoie nu doar de autostrăzi, ci și de coridoare de legătură prin drumuri expres (cum este Dej-Cluj) și variante de ocolire a orașelor pe centuri. Ne trebuie noi poduri și pasaje, pentru a fluidiza circulația. Nu ne dorim doar 2.000 km de autostrăzi, ci o rețea de drumuri moderne în intravilan și extravilan, pe care circulăm zi de zi, drumuri județene, naționale, expres, pînă la autostrăzile cu două benzi pe sens, separate de parapeți și însoțite de garduri.
Ministerul Transporturilor are o politică de dezvoltare în concordanță cu cea europeană, scopul fiind crearea unui sistem de transport durabil, fiabil și accesibil, care să servească populația și economia țării în mod eficient și echitabil. Sînt importante: crearea de noi locuri de muncă și mobilitatea persoanelor pe continent. Este deci obligatorie integrarea rețelelor naționale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (și logistică) în rețelele europene TEN-T, respectiv în cele internaționale. Toate drumurile trebuie construite cu respect față de mediu, ideal imposibil de atins.
Maramureșul a fost multă vreme un teritoriu cu drumuri proaste, dar iată că cele spre Satu Mare și Dej au fost modernizate și se lucrează pe celelalte, spre Borșa și Tg. Lăpuș. Există proiecte de asfaltare a drumurilor județene, iar cele comunale și orășenești, în 3.000 de localități, mai au de așteptat stratul de bitum nou. Pentru 90% dintre noi, prioritare sînt drumurile locale, iar agenții economici au nevoie mai ales de autostrăzi și drumuri expres, pentru a „scurta” distanțele și a reduce cheltuielile cu transportul mărfurilor – de la 9%.
Întîrzierea bugetului de stat pe 2019 a dus la întîrzierea investițiilor de mică și mare infrastructură cu o jumătate de an (primele facturi vor fi plătite în iunie). E nevoie de autostrăzi, dar mai tare ne doare lipsa rețelelor de apă potabilă și canalizare din sate. Avem și orașe fără canalizare!
Strategia europeană de transport prevede încurajarea transportului pe calea ferată electrificată, socotit a fi ecologic. Transporturile rutiere bazate pe hidrocarburi nu sînt sustenabile, ard 2/3 din petrolul lumii și poluează grav mediul, iar introducerea tehnologiilor ecologice și digitale este abia la început. Autovehiculele pe benzină și motorină au apărut în timpul vieții noastre și sînt șanse ca tot în acest timp să dispară ca și cînd n-ar fi fost, cu tot cu infrastructura actuală!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului