marți, 31 ianuarie 2012

La „Miercurea de poezie” citesc poeţii Dumitru Fânăţeanu şi Daniel Mureşan


Teatrul Municipal din Baia Mare şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor din Baia Mare, revista literară„Nord Literar”, Cenaclul Scriitorilor din Maramureş şi Direcţia pentru Cultură Maramureş organizează şi în acest an seria de recitaluri de poezie şi muzică (semnată Petre Damşa) „Miercurea de poezie”. Evenimentul are loc din două în două săptămâni la Sala „Studio” a Teatrului Municipal din Baia Mare, prin grija scriitoarei Florica Bud, a poetului Nicolae Scheianu şi regizorului Radu Macrinici.

Miercuri, 1 februarie a.c., la ora 17.00, la Sala „Studio” a Teatrului Municipal din Baia Mare vor citi din creaţiile proprii Dumitru Fânăţeanu şi Daniel Mureşan. Intrarea liberă.

Gelu DRAGOŞ

Decembrie

Fulgii reci cad
pe tâmpla fierbinte
şi se topesc când ajung
pe obraz
e-n sãrbãtoare luna decembrie
colinde frumoase
rãsunã pe strãzi
dispoziţia bunã
surâsul şi liniştea
încãlzesc totul în jur
e luna iertãrii
e luna cadourilor
iertarea
e cel mai frumos dar de crãciun.

Lucica DRAGOŞ

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu !” ( III )

Al treilea radiografiat este „portarul-libero” Daniel Ariciu, despre care aflăm că e muscelean, la fel ca pictorul şi poetul Ion Georgescu! Câteva recorduri deţine şi Daniel : a suferit de-a lungul carierei 21 de comoţii celebrale (!), dar este mândru că în 4 ediţii de campionat n-a primit nici un cartonaş galben, de roşu nici nu mai vorbim. Şi ce portar temperamental era !

Acum Daniel este stabilit în Israel (Natania) cu cea de-a treia soţie, Rodica, şi lucrează la un azil. Îşi propune să se întoarcă pensionar de acolo, în 2017, la Constanţa, unde şi-a cumpărat un apartament lângă sora lui.

Lucian Bălan. Îmi doresc asemeni autorului Ion P. Pop să condensez informaţiile despre carte, dar când vine vorba de Lucică Bălan nu pot! Cu Răzvan, fiul lui, sunt prieten pe Facebook. Lucică a fost adus la Baia Mare de către antrenorul dr. Victor Stănculescu. Deşi firav, avea talent cu carul. Mingicar ? Nu cred. Talentul întotdeauna şi l-a pus în slujba echipei. Aşa a făcut mai tîrziu şi la Steaua. Cu Viorel Mateianu şi F.C. Baia Mare a debutat în Divizia „A”. Are cel mai impresionant CV dintre toţi. Campion european în 1986 cu Steaua. A dat mâna cu Nicolae Ceauşescu, care l-a decorat. Cu echipa militară a fost campion al României de 4 ori! Dar tot mai bine s-a simţit cu „generaţia de aur” a echipei F.C. Baia Mare! Deşi bucureştean, se întoarce de fiecare dată în Baia Mare. A şi declarat în acest sens : ” Niciodată nu voi părăsi Maramureşul!”.

Urmează Miron Borz. I-am reproşat scriitorului Pop stând la o cafea în „aula” Academiei O.J.T., faptul că a scris prea puţin despre el. Am să-l citez şi o să vă daţi seama şi dumneavoastră de ce. „După ieşirea din circuitul fotbalistic, destinul lui a fost unul trist. Anturaje labile. Soţia şi fiica îl părăsesc. Îşi pierde şi locuinţa. Moare stupit în Spitalul din Baia Mare...”Păcat de Miron! Era imperial în apărarea F.C.-ului. A jucat pe „Santiago Bernabeu” cu Real Madrid! Era cult. Generos. Naiv. Bonom. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Gigi Deac, este din Bogdan-Vodă.Aflăm că îşi iubea mult mama; învăţătoare i-a fost Elena Bindea, mama regretatului deputat Liviu Doru Bindea. Deac îşi aminteşte cu drag de meciul de debut cu campionii României, Dinamo. La un moment dat Cornel Dinu i se adresează lui Sătmăreanu II :”Mă, numără-i pe aştia că-s mai mulţi!”. Cel mai frumos gol l-a marcat cu Craiova Maxima! Pentru Gheorghe Deac familia şi amintirile cu şi despre „Generaţia Mateianu” sunt cele mai mari averi. „Noi, jucătorii şi Nea Vio am fost o adevărată familie.Nu te lăsa sufletul să-ţi cerţi colegul. Ne respectam. Ne ajutam. Săream unul pentru altul şi ne corectam greşelile”. Cuvinte perfect valabile şi azi, dar oare cine le pune în aplicare ?

7. Constantin Dragomirescu. S-a stabilit în Australia. Prin 1990-91 am servit o cafea cu el într-un băruleţ de pe Griviţei. Mi se pare că era a lui. Gogu Dragomirescu a înscris în meciul cu Dinamo din finala Cupei României, ediţia 1981-1982. A jucat în ambele partide cu Real Madrid. A cochetat cu loturile naţionale: de tineret, olimpic. Dragomirescu, un fotbalist băimărean al „Generaţiei de Aur”!

8. Alexandru Koller. Autorul scrie cel mai mult despre Şoani Koller. Avea date despre el. Merită. Au colaborat bine împreună. Koller trăieşte intens alături de fenomenul fotbalistic băimărean. În teren cât şi în afara lui era ELEGANT. După încheierea carierei, la puţin timp a devenit preşedintele clubului băimărean. A fost coleg de clasă la Târgu Mureş cu Boloni! A debutat în „A”la nici 18 ani cu Rapid Bucureşti, pe Giuleşti.A jucat la naţională contra lui Blohin(U.R.S.S.) şi Lato (Polonia). L-au antrenat printre alţii : Viorel Mateianu, Valentin Stănescu, Constantin Cernăianu, Mircea Rădulescu. A jucat pe „Maracana”(Brazilia). Încheiem acest mini CV Alexandru Koller, cu cuvintele lui :” În concluzie, la club am câştigat glorie, bani, relaţii, imagine. Toate acestea m-au propulsat ca om de afaceri. Uneori, cu multe peripeţii, unele inevitabile”. Perioada Mateianu o caracterizează astfel :”Cea mai frumoasă perioadă din cariera mea. Perioada în care m-am format. Am fost remarcat pe plan naţional. Selecţionat în reprezentativa României. A fost vârful formei mele sportive”. Mulţumim Alexandru Koller pentru cuvintele spuse la adresa lui „Nea Vio”. Ai fost şi eşti un adevarat LORD!

Gelu DRAGOŞ

luni, 30 ianuarie 2012

Rubrica „Basorelief” a scriitorului Ion P. Pop la ceas aniversar

Vineri 3 februarie 2012, într-o iarnă autentică a unui Nord Românesc Statornic, rubrica sportivă şi de viaţă a cunoscutului scriitor şi cronicar sportiv prof. Ion P. Pop „Basorelief”, intră în al 5-lea deceniu de viaţă! Adică are 40 de ani şi o zi. Este cea mai longevivă rubrică de acest gen din România şi poate chiar din lume!

Poate că mă repet, dar aşteptam ziarul „Pentru Socialism”, iar mai apoi „Graiul Maramureşului” în special pentru această rubrică, deoarece numai aşa puteam să descopăr şi alte „feţe”, alte preocupări şi gânduri ale marilor campioni pe care i-a dat Maramureşul.

Cu o încăpăţânare şi forţă nemaipomenită, maestrul Ion Pop a continuat să-şi crească „copilul” numit „Basorelief”aşa cum şi-a crescut cele două fiice de care este foarte mândru. Face 40 de ani. E mult, e puţin ?! Dumneavoastră dragi cititori o să stabiliţi asta.

De-a lungul timpului a avut doar doi colaboratori permanenţi, în persoana colegului Mihai Mureşan şi a fiicei Domniei sale, cunoscuta realizatoare de emisiuni sportive la eMaramureş, Ramona Ioana Pop.

Pentru novici câteva date despre „Basorelief” sunt necesare : 3 februarie 1972 – primul număr; 26 martie 1992 – numărul 1000; 25 februarie 2010 – numărul 1850; 10 februarie 2011 – numărul 1900; 26 februarie 2012 – numărul 1950; 2 februarie 2012 numărul 1951.

Succes pe mai departe domnule prof. Ion P. Pop şi să dea Domnul să putem ciocni o cupă de şampanie la numărul 2000. Rubrica „Basorelief” şi dumneavoastră o meritaţi din plin! Vivat ! Creascat ! Floreat !

Gelu DRAGOŞ

Romanul lui Ştefan Jurcă, “disecat” pe Agenţia de carte

Romanul “Pagina de gardă” al scriitorului băimărean Ştefan JURCĂ este comentat pe larg pe site-ul Agenţiei de carte, prima agenţie de ştiri şi comentarii online dedicată industriei editoriale din România, evenimentelor de carte şi scriitorilor români. “În cea de-a patra carte a sa, scriitorul readuce în actualitate problematica anilor `70, cu absolvenţi de facultate repartizaţi ”în producţie” în diverse centre muncitoreşti din ţară, trimişi acolo să construiască socialismul şi ”să ridice socialismul pe cele mai înalte culmi”. Cartea este, de fapt, un rechizitoriu făcut unei societăţi închistate şi lipsite de perspectivă făcut de către nişte tineri sacrificaţi pe altarul unei ideologii mutilante”, scrie poetul Nicolae Scheianu în preambulul său. În continuare este redată cronica publicată de criticul literar Augustin Cozmuţa în revista “Nord Literar”, nr. 11-12/2011. “Acea „O anumită artă a povestitului în proza scurtă” a scriitorului Ştefan Jurcă se transformă în artă a romanului în cartea “Pagina de gardă”. Translaţia e voită, ambiţia de a elabora roman e mărturisită şi comentată de autor în unele momente din desfăşurarea tramei epice. Mai întâi, în ce priveşte universul uman abordat, genul scurt pare neîncăpător, mai apoi, în etalarea mijloacelor de expresie, romanul e considerat mult mai generos, dând posibilitatea autorului să se mişte în voie pe o largă claviatură compoziţională. Cu toate acestea, miza existenţială a scrierii romanului precumpăneşte în faţa mizei formale şi constructive de alcătuire a unei naraţiuni. Salvarea unui conţinut uman-istoric traversat de o galerie de personaje mai mult sau mai puţin conturate capătă prioritate în raport cu modalităţile uzitate spre a face relevantă estetic transfigurarea acelei substanţe de viaţă avută în vedere. Există mai multe „voci” narative, romanul se vrea polifonic, dar instanţele intrigii cedează treptat perspectiva lor particulară în favoarea unei viziuni integratoare, coagulante, prin intervenţia şi prezenţa discretă ale unui Autor doar parţial omniscient, dar mai peste tot având calitatea de martor sau de receptacul şi de judecător al lucrurilor relatate, văzute mai ales, însă şi auzite de la alţii”, scrie Augustin Cozmuţa. Romanul “Pagina de gardă” a apărut la Editura clujeană Dacia XXI, în 2011.

Anca GOJA

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu !” ( II )

Revin la cartea profesorului Ion P. Pop şi la „Nea Vio”, cum îi spuneau băieţii de la F.C. Baia Mare, maestrului Mateianu. Aflăm din acest prim volum, mult aşteptat de microbiştii băimăreni (mulţumim domnule Pop!) lucruri demne de Cartea Recordurilor. Într-un meci pe când Viorel Mateianu antrena Progresul Bucureşti disputat cu Rova Roşiori, jucătorii lui au avut posesia balonului peste 5 minute, cu peste 50 de pase consecutive realizate de fotbaliştii lui! Mateianu avea doar 36 de ani. Mateianu, precursorul lui „Il Luce” ?! Eu zic un DA hotărât.

Din primul volum, cel mai mult m-a impresionat paginile 41-43. De ce ? Este cronica semnată (prin telefon) de Ioan Chirilă a primului meci în Divizia „A” a echipei F.C. Baia Mare cu Dinamo Bucureşti! Un 2-0 neaşteptat de o întreagă Românie! Excepţie: Mateianu şi băieţii lui în galben-albastru. Am fost la meci!!! Primul pe „Dealul Florilor”, acum Stadionul „Viorel Mateianu”. Aveam doar 11 ani! Îi mulţumesc fratelui meu mai mare, Ioan, care pe vremea aceea era student la Sibiu. Ne-am dus să-l vedem pe Dinamo, cu jucători unul şi unul : Cornel Dinu, Dudu Georgescu,Florin Cheran, Sătmăreanu II, Oneaţă Augustin, Cornel Ţălnar, Ion Marin, Custov... Am văzut în schimb o echipă băimăreană minunată, pe alocuri de-a dreptul magnifică, care 4 ani cel puţin, ne-a produs multe bucurii şi satisfacţii şi termina în primele 5 ale campionatului României. Şi acum ştiu echipa noastră pe de rost : Daniel Ariciu - Miron Borz, Ioan Condruc (cpt.), Marin Sabău, Molnar - Imre Sepi, Pamfil Radu, Ioan Mureşan (Şoni Koller), G. Deac(Gogu Dragomirescu) - Sandu Terheş, Adalbert Rozsnyai! Dintre toţi fotbaliştii care au trecut pe la clubul fanion al fotbalului băimărean câţiva mi-au fost mai aproape de suflet iar pe unii chiar i-am cunoscut şi le port recunoştinţă pentru eforturile lor pe dreptunghiul verde : Ioan Condruc, Lucică Bălan, Adalbert Rozsnyai, Miron Borz, Alexandru Koller, Pamfil Radu, Marinică Sabău, Daniel Ariciu, Romulus Buia, Ciprian Danciu, Eugen Frunză, Ovidiu Mic, Anton Weisenbacher.

Dar să revin la cartea maestrului Ion P. Pop, un nou capitol începe cu „cei 14 care au speriat (v)estul”. Primul consemnat cum era şi de aşteptat, este căpitanul echipei - Ioan Condruc. Pornit din Vişeul de Sus (echipa Bradul) ajunge în topurile organizate de ziarul „Sportul”. La sfârşitul unui tur, conform mediilor acordate de cronicarii sportivi, gen Ioan Chirilă, Gh. Nicolaescu, Eftimie Ionescu, ş.a. ajunge să îi devanseze pe fotbaliştii Mircea Lucescu şi Cornel Dinu sau pe Marcel Coraş. Şi vorbind despre Condruc, ar fi bine să închei şi eu asemeni autorului, cu vorbele lui Ioan, căpitanul şi mâna dreaptă a „minunii blonde” : „Mateianu a preţuit foarte mult fotbalul. Mateianu a făcut din fotbal un spectacol. O şcoală.” Din păcate în Baia Mare a zilelor noastre nu se prea vede acest lucru...

După dârzul căpitan Condruc, urmează un alt căpitan la propriu dar şi al sufletelor noastre deoarece a evoluat pentru un singur club, F.C. Baia Mare! Da, aveţi dreptate, e vorba de Marin Sabău! Apreciat de regretatul poet Adrian Păunescu, apreciat de noi toţi, de la mineri la domnişoare de liceu. Aflăm că a jucat împotriva lui Mircea Sandu (actualul preşedinte F.R.F.) dar şi că a fost coleg de echipă cu regretatul internaţional Zoli Crişan la Minerul Baia Mare.

În interviul luat de profesorul Ion P. Pop, la capitolul regrete Marinică Sabău afirmă că cel mai dureros moment a fost: „demiterea lui Mateianu”, deoarece „mai aveam de făcut ceva împreună.” La capitolul bucurii, Marinică se poate lăuda cu familia lui de sportivi de performanţă, unde nora Luciana Ziller şi ginerele Iulian Steriu ( handbalişti) sunt ca şi copii lui.

Marin Sabău este pentru Maramureş un UNICAT pentru fidelitatea şi dăruirea pentru culorile galben-albastre! Cine dintre juniorii sau seniorii de azi ai F.C. Universitar Maramureş ar dori să-i urmeze exemplul?!

Gelu DRAGOŞ

duminică, 29 ianuarie 2012

SUPER-EPIGRAME MARCA PETRONELA SLAVU

Steaua sus răsare!…

Asaltat de mii de urători

Care-nfruntă viforul şi neaua,

Risipeşte-n prag de sărbători

„Mărunţişul”… adunat cu Steaua!


Adrian Năstase şi celebrele sale ouă

Ouăle i-au fost aşa,

Cu ardoare, numărate,

Că mă-ntreb de nu cumva

Sunt, săracele, stresate!

Porecla nu se dezminte

Precum era de aşteptat,

„Buldogul” nostru fioros

Ca preşedinte de Senat,

Deţine cel mai mare os!

Sugestie pentru patronul firmei de salubritate – Rosal

De maximă necesitate,

Ar fi să facă-n ţară-o droaie

De firme de salubritate

Şi pentru… altfel de gunoaie!

Boc le dă speranţe românilor, în 2012

Eu ştiu că tuturor vi-i greu,

Luptând cu foamea şi cu lipsa,

Dar ce-a-nceput guvernul meu,

Va termina… apocalipsa!

Miron Mitrea – poreclit „Manivelă”

Dorind să ieşi din daravelă,

Într-al politicii traiect,

Degeaba ai o „Manivelă”,

Când mecanismul e defect!

Victor Ciorbea către poporul nemulţumit

Dragi români, să n-aud vorbe,

Voi, cei care vreţi dreptate,

Aţi gustat din alte „ciorbe”,

Dar v-aţi ars, pe rând, cu toate!

Recunoaşteţi personajul?

Avut-a, după Ceauşescu,

Trei preşedinţi acest popor,

Dar, dintre toţi, un singur „…escu”

Zâmbea aşa cuceritor!...

Nedumerirea preşedintelui

Românii ies, nervoşi, cu parul,

Şi-n plină stradă tot susţin

Că s-a umplut de-acum paharul…

Păi, eu prefer paharul plin!

Asemănare

Emil şi Cuza – o asemănare

Ce uluise naţiunea noastră,

Având aceeaşi barbă în dotare,

Dar primul a avut-o şi… albastră!

Sondajele IMAS, privind încrederea alegătorilor

Din ziare, am aflat o veste:

Potrivit sondajelor recente,

„Micul Titulescu” astăzi este

Şi mai mic cu câteva procente!

Mircea Geoană, după vizionarea filmului preferat

Este simplu să devii,

Din banalul papă-lapte,

„Preşedinte pentru-o zi”,

Dar mai simplu… pentru-o noapte!

Dezminţirea unui zvon

Pe unguri, cred că i-ar iubi

Vadim – acest român sadea –

Dar nu-i prea poate înghiţi…

Norocul lor, că de-ar putea!...

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu” ! ( I )

Am citit într-un timp record primul volum din trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu”, deoarece este o carte captivantă, scrisă bine, scrisă cu sudoare şi nopţi nedormite, cu grija de a nu omite sau jigni pe cineva, o carte în care de multe ori te regăseşti şi tu cititorule, fie în postură de copil fără griji care baţi mingea pe maidan, fie în aceea de om matur, cu griji şi nevoi, într-o societate românească democratică care uită lucrul cel mai important – românul de rând. Dacă vrei să evadezi puţin din atmosfera acestor zile, vă propun cu căldură această carte.

Primul volum scos pe piaţă,”Generaţia Mateianu” fascinează încă din prolog. Foarte multă informaţie adunată în timp dar scrisă “altfel”, nu în stil gazetăresc, precis şi livresc. Ion P. Pop, sper să nu se supere, are ceva din scriitorul şi cronicarul sportiv Ioan Chirilă, pe care l-am citit din scoarţă în scoarţă.

În “Note biografice” începe aşa cum se cuvine, cu artizanul acestei echipe minunate F.C. Baia Mare, “minunea blondă” antrenorul ei, Viorel Mateianu. Aflăm pentru început despre Lipăneşti-Prahova, apoi lucruri inedite despre jucătorul lui “U” Cluj-Napoca, despre prima lui soţie Eugenia Tărăngoiu, componentă a echipei de scrimă a României cu care are un copil, Dan Mihai (mort prematur, la nici 28 de ani!) dar şi doi nepoţi, Viorel şi Dan. Citim pe nerăsuflate despre cea de-a doua soţie şi ultima, Michaela Vlădeanu şi cel de-al doilea său fiu, Vlăduţ. Citim trişti despre dispariţia fizică a antrenorului Viorel Mateianu, cu lux de amănunte. Ne dăm seama că profesorul Ion P. Pop a uzat de toate cunoştinţele pe care le-a putut contacta cât şi de citirea tuturor ziarelor vremii. Mi-a plăcut titlul “ S-a stins o stea!”. Aşa este. De remarcat că i-au adus omagiu sau au fost la înmormântarea sa din Cimitirul Militari printre alţii : Angelo Niculescu, Mircea Lucescu, Cristian Gaţu, Rică Răducanu, Mihai Stoichiţă şi întîrziatul Emerich Jenei.

Citesc apoi cu şi mai mare interes ( paginile dinainte sunt de vină ! ) “Viorel Mateianu, biografie fotbalistică” şi chiar dacă unele informaţii despre Viorel Mateianu se repetă, nu sunt supărătoare, dimpotrivă te fac să te îndrăgosteşti şi mai mult de copilul din Lipăneşti, juniorul, fotbalistul divizionar “A” şi mai apoi titularul naţionalei care din cauza unui accident a ratat de puţin Campionatul Mondial de fotbal din Mexic 1970! Paginile 22 până la 44 sunt o adevărată Istorie a fotbalului românesc! Credeţi-mă ! În preajma lui Mateianu sau invers, au stat atâtea personalităţi ale fotbalului românesc sau au avut un cuvânt de spus pentru izbânzile viitoare încât totul e adevărat, nimic “umflat” sau neadevărat.

Gelu DRAGOŞ

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Bilanţul pe anul trecut al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare


Mai zilele trecute, directorul şi consilierul judeţean dr. Teodor Ardelean a făcut bilanţul activităţilor desfăşurate în 2011. Din spusele Domniei Sale am reţinut că au fost organizate 61 de prezentări de cărţi atât a unor autori maramureşeni, din ţară dar şi din diaspora. De asemenea au fost organizate 31 de expoziţii şi conferinţe pe diverse teme, inclusiv legate de educaţie şi şcoală.

S-a editat în continuare revista „Familia română” dar şi revista epigramiştilor băimăreni „Spinul”. S-au editat şi în anul trecut Caiete biobibliografice aniversare la cei care au împlinit vârsta de 65 ani şi activitatea culturală le dădea dreptul. S-au donat cărţi pentru românii din ţară şi străinătate. S-a continuat modernizarea şi informatizarea bibliotecilor comunale.

Din păcate, în opinia managerului acestei instituţii, anul acesta va fi mai auster pentru Biblioteca Judeţeană având în vedere bugetul mic alocat de Consiliul Judeţean Maramureş.

Gelu DRAGOŞ

vineri, 27 ianuarie 2012

Cenaclul Scriitorilor Maramureş îşi reia activitatea pentru prima dată în 2012


Cu o precizie de metronom, scriitoarea Florica Bud, preşedinta Cenaclului Scriitorilor a convocat membrii Cenaclului pentru data de 30 ianuarie a.c., orele 15, când va avea loc prima şedinţă a acestuia din 2012.
De ce la ora 15:00 şi nu ora obişnuită 16:00? Deoarece, în prealabil va fi prezentat Caietul Aniversar (Bio-bibliografic, editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”) al cunoscutului poet, publicist şi profesor de Limba Română, Dragomir Ignat, precum şi lansarea numărului 7 al revistei de cultură Izvoare Codrene. La prima şedinţă a Cenaclului va citi din creaţia proprie poetul băisprian Ioan Hada.
Moderatorii acestei manifestări vor fi: scriitoarea Florica Bud, dr. Teodor Ardelean, prozatorul Teodor Moldovan, precum şi poeţii Nicolae Scheianu, Ioan Dragoş, Vasile Morar şi Vasile Dan Marchiş.

Gelu DRAGOŞ

miercuri, 25 ianuarie 2012

REVISTA IZVOARE CODRENE-PREVIZIUNE ÎMPLINITĂ

În vremea de azi cea a tranziţiei politice,rămânem surprinşi când îi auzim pe unii punând întrebări de felul: "Ce a făcut cutare sau cutare pentru localitatea în care locuieşte?"

Dacă am deschis acest subiect ramificându-l în toate domeniile de activitate, putem spune că fiecare cetăţean este în măsură să contribuie fie financiar, material sau să dea o mână de ajutor celor aflaţi în nevoi şi în suferinţă. Însă sunt persoane care chiar dacă nu şi-au adus o contribuţie oarecare în folosul societăţii în care s-au născut,numele lor a ajuns mai cunoscut în ţară sau în lume decât însăşi localitatea lor natală, prin faptul că au reuşit să atingă performanţe remarcabile în diferite domenii cum ar fi: sport, cultură, artă sau în alte domenii. Este adevărat că aceste persoane ajunse celebre pe plan judeţean, naţional sau mondial, prin realizările lor, dau o imagine frumoasă localităţilor lor natale sau a celor în care îşi desfăşoară activitatea.

Transformările politice sociale şi economice la care a fost supusă populaţia a făcut ca unii foşti sau actuali sportivi, oameni de cultură, scriitori, actori şi din alte domenii artistice, să fie caracterizaţi sau luaţi în imagine , nu după performanţele sau creaţiile legate de profesia lor, ci după câte imobile, firme şi alte bunuri materiale sau financiare deţin.

Mai bine zis după unele"hobi-uri politice".

Este un lucru esenţial faptul că în unele localităţi se organizează evenimente sportive, culturale, artistice şi cu substrat tradiţional şi se editează publicaţii care reflectă viaţa spirituală al unui areal mai mult sau mai puţin cunoscut, obiceiurile şi tradiţiile acestuia, şi nu în ultimul rând preocupările lor pe diferite planuri. Legat de acest aspect marele poet Ion Burnar a afirmat în numărul 3 al revistei "Izvoare codrene", citez: "...Putem spune fără tăgadă că localitatea Asuaju de Sus, nu va fi cunoscută de cum încolo doar prin acel Festival Folcloric ci şi prin revista "Izvoare codrene" (...) Nu este puţin lucru când ne gândim că în Maramureş există aşezări mai galonate ca număr de locuitori, putere economică sau intelectuali, dar care nu au o publicaţie a lor. E de salutat iniţiativa că într-un viitor nu prea îndepărtat, revista"Izvoare codrene" să devină încă un reper pe harta spirituală a Maramureşului".

Sunt convins că această previziune a maestrului Ion Burnar s-a împlinit prin faptul că în revista noastră au semnat texte nume foarte cunoscute în Zonele Codru şi Chioar, şi chiar pe plan naţional cum ar fi: profesorul şi etnologul Pamfil Bilţiu, deputatul Nicolae Bud, scriitorul Vasile Morar, inspectorul şcolar şi jurnalistul Dragomir Ignat, juristul -director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, poetul Ioan Dragoş, inginerul şi scriitorul Florica Bud, primarul comunei Băseşti, Maramureş, medicul şi scriitorul Ioan Călăuz, poetul Vasile Dan Marchiş, poetul şi jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu, scriitorul şi criticul literar Nicolae Scheianu, inginerul silvic Vasile Dulf, scriitorul şi profesorul Gelu Dragoş, profesorul, muzeograful şi etnologul Emil Domuţa, poetul Gelu Dragoş jr. şi alţii de o seamă cu dânşii. Este adevărat faptul că domniile lor au organizat fie o dată sau de mai multe ori evenimente culturale, artistice, sau cu substrat tradiţional, considerate primele de acest fel din istoria localităţilor lor natale şi nu numai. Aici nu ne referim la "evenimente de rutină "cum ar fi sărbătorile unor localităţi oarecare, sau la întruniri care promovează doar peisajul politic. Legat de aceste aspecte se mai poate spune că "Ţara Codrului" cum şi "Ţara chioarului" nu sunt doar două sate ci câte abia pot fi numărate, fapt care dovedeşte că revista "Izvoare codrene" a depăşit stadiul de publicaţie cu rază medie de cultură, literatură, artă şi cu substrat tradiţional şi legat de alte evenimente sociale.


VASILE DAN MARCHIŞ

marți, 24 ianuarie 2012

Secol de vanzare, pamflete semnate de Florica Bud, presedinta Cenaclului Scriitorilor Maramures






„Combustibilul prozelor pe care ni le oferă Florica Bud este fantezia. Dar nu în sensul fugii de real, ci al unei plutiri vesele, ştrengăreşti deasupra acestuia, la mică distanţă, astfel că prin voalul oberonic văd cu claritate nu doar înfăţişările sale mari ci şi detaliile.” Gheorghe Grigurcu

Mi-e dor de-o pohta buna, semnata de Florica Bud, presedinta Cenaclului Scriitorilor Maramures





„Amintiri din copilărie sau carte de bucate, studiu etnografic sau poem în proză, nu ştii cum să defineşti acest nou volum semnat de Florica Bud. De fapt, el este câte ceva din toate, datorită impetuosului temperament artistic al autoarei şi gândirii ei asociative rapide.” Alex. Ştefănescu













miercuri, 18 ianuarie 2012

Prozatorul Nicolae Goja se prezintă în faţa maramureşenilor cu un nou roman,numit „Fabrica de iarbă”

Vineri, 20 ianuarie, ora 13,oo în Sala de conferinţe a Bibliotecii „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, Fundaţia Culturală "Vasile Lucaciu" Cicîrlău şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş care au editat volumele: "Fabrica de iarbă" de Nicolae Goja (roman) şi "Restituiri: poezii, povestiri, fragmente de jurnal" de Mihai Cupcea vor prezenta cele două noi cărţi. Moderatori : Gheorghe Pârja, Ştefan Mariş, Nicolae Scheianu, Săluc Horvat, Valeriu Sabău şi Vasile Jurje.
Despre cunoscutul scriitor şi jurnalist Nicolae Goja să spunem că s-a născut în 18 noiembrie 1958 la Cicîrlău.După terminarea Colegiului „Gheorghe Şincai” Baia Mare, a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din Cluj Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. A debutat cu proză în „Tribuna” în anul 1982.
Până la această dată, Nicu Goja, cum îi spun apropiaţii, a tipărit şi publicat : „Ilca – educaţia milei”, proze, 1993; „Iad în raiul de acasă”, 1999; „Clopotul cu două limbi”, roman, 2003. Este prezent în Antologia „Chef cu femei urâte”, 1997.
Despre stilul propriu şi inconfundabil al romancierului Nicolae Goja s-a scris mult, atât de către confraţii Domniei Sale din Maramureş cât şi de către alte personalităţi de prim rang ai literaturii române actuale. Iată căteva păreri : „Romanul lui Nicolae Goja Clopotul cu două limbi realizează, într-un proiect îndrăzneţ, o formulă care aduce între aceleaşi coperţi cele două "limbi" ale prozei româneşti actuale: scrisul de influenţă existenţialistă (colorat vag optzecist) şi stilul mai relaxat, cu pliuri şi jocuri narative al postmodernismului (colorat vag nouăzecist). (Roxana Răcaru, în "România literară").

”Este un sentiment special, o bucurie adevărată pentru un editor cînd, la prima lectură a unui manuscris, descoperă scriitorul în sensul deplin al cuvîntului. (Dana Prelipceanu, "Graiul Maramureşului").

Cartea lui Goja este un poem-fluviu despre un univers cu doi locuitori. (Dan Silviu Boerescu, în "Luceafărul").
Aşadar, vineri 20 ianuarie, orele 13,oo, confraţii scriitorului Goja în ale scrisului, colegii de la Graiul Maramureşului, membrii Uniunii Scriitorilor şi ai Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, iubitorii de cultură, cei care l-au cunoscut şi preţuit pe poetul şi animatorul cultural Mihai Cupcea, elevii de la liceele umaniste şi studenţii de la litere sunt aşteptaţi cu drag la un eveniment cultural de seamă pentru acest colţ de Românie.
Gelu DRAGOŞ

luni, 16 ianuarie 2012

Revista codrenilor şi chiorenilor „Izvoare Codrene” a ajuns la numărul 7 !

Dacă la început mulţi erau sceptici în privinţa apariţiei cu regularitate ( din 3 în 3 luni ) a revistei „Izvoare Codrene”( din păcate s-a demonstrat de atâtea ori acest lucru cu alte publicaţii de gen, mult mai cunoscute ), iată că prin tenacitate, multă zbatere, dragoste faţă de înaintaşii care au vieţuit în cele două „ţări” Codru şi Chioar, înţelegere din partea Editurii „Eurotip” Baia Mare, dar şi sponsorilor generoşi gen Vasile Dulf, Consiliul Local Mireşu Mare, revista, asemeni izvorului de apă lină continuă să curgă, spre bucuria multora.
La precedentele 6 numere au participat peste 300 de oameni : scriitori, dascăli, preoţi, politicieni, muncitori, ţărani, studenţi, elevi. De ultimii, împreună cu profesorul Emil Domuţa, ne-am bucurat cel mai mult. Nu ştii niciodată care vor fi continuatorii muncii noastre...
Îmi amintesc cu bucurie de prezentarea „revistei cu rază medie de cultură, de la Asuaju de Sus la Mireşu Mare şi retur, prin tot Nord-Vestul ţării” la Biblioteca din Asuaj. O sală plină de elevi veniţi împreună cu domnul director Victor Boitor şi profesoara Monica Dulf au stat nemişcaţi şi au absorbit fiecare cuvânt a celor prezenţi, care li s-au adresat şi le-au vorbit despre importanţa unei asemenea publicaţii culturale, despre importanţa cunoaşterii trecutului: Pamfil Bilţiu, Nicu Bud, Vasile Dan Marchiş, Ştefan Aurel Drăgan, Victor Boitor, Cornel Cosmuţa, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Mihai Ghiţ, Felicia Oşan, Vasile Mureşan, Vasile Dale, ş.a.
Deosebită a fost şi prezentarea ei la Biblioteca comunală din Mireşu Mare, bibliotecar Ana Achim, sprijin total primar Virgil Prună şi Consiliul Local, cu oaspeţi de seamă, numai dacă ne gândim la scriitoarea Florica Bud, poeţii Ioan Dragoş, Vasile Morar, Dragomir Ignat, Ion Bogdan, Vasile Dan Marchiş. Ne-am simţit „ca acasă” şi la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean dar şi în oraşul Ulmeni, unde Lucian Morar, Aurora Puşcaş, Vasile Morar, Radu Botiş sau Gina Călăuz ne-au produs clipe de neuitat şi ne-au făcut să ne simţim mândri de „copilul” nostru care, nu-i aşa, trebuie să crească mare ( în valoare ). Îi doresc să „umble în picioare” cât mai repede şi dacă se poate să apară şi un protector financiar al ei.
Revenind la ultimul număr al revistei „Izvoare Codrene” vă propun :
• Editorialul „Şcoala la drum” de Nicolae BUD
• „Doi corifei ai luptei pentru libertate naţionala-dr. Vasile Lucaciu şi George Pop de Băseşti” de Emil DOMUŢA
• „Substratul mitico-magic al sărbătorilor de iarnă din Zona Codru de Pamfil BILŢIU
• „Petre Dulfu, un Ion Creangă al ardelenilor!” de Gelu DRAGOŞ
• „Ortodoxia – cu paşi lenţi printre milenii! De Mihai GHIŢ
• „Microjurnal din anul 1986 şi „Mireşu Mare, pentru două zile capitala Ţării Chioarului şi Codrului” ” de Vasile Dan MARCHIŞ
• „Marea Unire din 1918 – tezaur şi responsabilitate” de Ioan ACHIM
• „Andreia Botiş şi Doina lui Lucaciu” de Vasile MORAR
• POEME semnate de către : Dragomir IGNAT, Ioan Vasile BOTA, Ion Romeo ROŞIIANU, Gelu DRAGOŞ JR., Ion GEORGESCU, Nicolae SCHEIANU, Ioan CĂLĂUZ, Ştefan Aurel DRĂGAN
• EPIGRAME semnate de Viorica GĂINARIU,Toma Gross ROCNEANU, Mircea POP, Romulus FILIP, Vasile ŢINCAŞ, Lucica DRAGOŞ
Închei cu vorbele coordonatorului şef Vasile Dan Marchiş, referitor la „Izvoare Codrene” şi la viitorul acesteia : „...numerele viitoare dorim să le alcătuim pe principiul ca fiecare cetăţean născut pe meleagurile Ţării Codrului şi nu numai, să-şi poată exprima opiniile prin texte proprii sau prin colaboratorii revistei, legat de arealul locurilor natale sau privind unele înclinaţii profesionale, individuale sau de grup”. În acest sens, materialele dumneavoastră sunt aşteptate pe adresele de email dragos.gelu@yahoo.com sau marchis.denisa2@yahoo.com.

Gelu DRAGOŞ

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

ARCHEUS 2011

Cu bucurie vă semnalez apariţia revistei de literatură „Archeus”, editată de Fundaţia Culturală A R C H E U S Baia Mare, intitulată în acest an care tocmai a trecut şi ne-a lăsat mai săraci ( fără Fănuş Neagu, Mircea Ivănescu, Ion Hobana, Mircea Horia Simionescu ) „Literatura fără E-uri”.
Am aşteptat-o cu sufletul la gură deoarece este „altceva” decât apare pe piaţa românească, „Archeus” are identitatea şi personalitatea ei! E unică atât prin conţinut cât şi prin grafică!
Încă o dată, dr. Ioan Marchiş şi Emanuel Luca, şi-au demonstrat măiestria şi priceperea în a realiza o revistă literară care va dăinui peste timp şi timpuri. Ea reprezintă pentru zilele noastre un reper în cum se face de la A la Z o revistă de nota 10!
Numărul de care fac vorbire cuprinde mai mulţi scriitori decât ne obişnuiseră dr. Ioan Marchiş şi Emanuel Luca, deoarece sunt publicaţi ( şi bine fac, îndrăznesc eu a zice ! ) pe lângă participanţii la această ediţie a Taberei de literatură şi arte plastice din Ocoliş şi prietenii necondiţionaţi ai taberei.
Revista cuprinde poezie, proză, eseu, critică literară precum şi lucrări ale artiştilor plastici prezenţi.
Nu lipsesc „piesele de rezistenţă” ale Taberei Ocoliş, Ion Mureşan, Ioan Groşan, Ioan Marchiş, Lucian Perţa, dar o să-i citiţi cu plăcere şi pe : Adela Naghiu, Alexa Gavril Bâle, Ioan Dragoş, Betty Kirchmajer Donca, Ioana Ileana Şteţco, Anca Goja, Cătălin Vischi, Valeriu Sabău, Mihai Ganea, Dragomir Ignat, Nicoară Mihali, Florica Bud, Sandu Băban, Echim Vancea, Vasile Dragomir, Florentin Năsui, Ştefan Jurcă, Valer Turcu Iorga, Ioan Marcus, Sorin Grecu, Dumitru Şovago, Igor Ursenco, Gelu Dragoş, Mircea Crişan, Vasile Tivadar, Ioan Ţiplea, Virginia Paraschiv, Marian Ilea, Alexandru Ilea, Ioan Botiş, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Vasile Morar, Gheorghe Mihai Bârlea, Petru Dunca, George Achim, Vasile Muste, Ioan Călăuz, Aurel Pop, Dorel Macarie, Elena Cărăuşan, Rodica Brad Păuna, Mihai Cozma.
Recunosc că sunt „amator” în ceea ce priveşte artele plastice, aşa că am să mă rezum doar în a anunţa câştigătorul Marele premiu la secţiunea arte plastice, ediţia 2011, în persoana lui Paul Robaş.
Un gând bun sponsorilor Taberei Naţionale de Literatură şi Arte Plastice Baia Mare-Ocoliş 2011 şi editurii „Eurotip”, director Panfil Godja, pentru tipărire, vă invit să puneţi cât mai repede mâna pe această revistă care nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui iubitor de literatură adevărată. Ave!

Gelu DRAGOŞ

Doina

Mihai EMINESCU

De la Nistru pân’ la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân’ la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân’ în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!

joi, 12 ianuarie 2012

Ţiganii de pe Craica din nou vizitaţi!

Cel mai rău famat loc din oraşul reşedinţă de judeţ a fost din nou împresurat de către o armată de funcţionari de la Primăria Baia Mare, de consilierii personali (!) ai primarului Cătălin Cherecheş şi viceprimarului Dumitru Matei, de poliţişti şi jandarmi dar şi de către studenţi de la Asistenţa Socială care au fost trimişi să le explice oamenilor tuciurii de pe Craica ce bine o să le fie lor după ce vor fi strămutaţi!

Ce au înţeles aceştia din toată treaba aceasta nu prea ştim, nu ştiu nici ei, poate nici autorităţile deoarece gazdele în majoritatea lor erau mahmuri, unii cu punga de aurolac în mână iar alţii pur şi simplu au tulit-o la vederea oamenilor în uniforme sau îmbrăcaţi cât de cât elegant!

La final s-a tras linie şi ziariştii curajoşi care au participat la acţiune au aflat că numărul total al persoanelor care locuiesc în colibe este de 954 de persoane de etnie rromă, iar dintre aceştia 220 nu sunt de acord cu mutarea lor din „cartier” iar în topul preferinţelor în cazul mutărilor forţate aceştia preferă casele modulare, nicidecum apartamentele sociale sau locuinţe în mediul rural!

Am şi eu două nedumeriri : 1. Se încearcă demult alungarea lor din Craica, Mircea Dolha o ştie cel mai bine, dar deşi se cheltuie sume uriaşe cu astfel de acţiuni de amploare din bugetul local, adică al dumneavoastră dragi băimăreni, NU S-A REUŞIT! Decât, eventual, în preajma alegerilor să ne mai prostească pe unul altul cu acest demers...

2. Oare nu trebuie să răspundă măcar moral cei care erau la conducerea Primăriei Baia Mare şi s-au făcut că plouă şi nu au demolat primele 2-3 colibe construite pe acest teren?! Tot din cauza unor amărâte de voturi sau din ipotenţă decizional-politică?!

Întrebarea 3 nu există deoarece îi ştiu deja răspunsul. Rromii tot vor fi strămutaţi, deoarece terenul din jurul zonei Craica e deosebit de valoros şi după ce se face curăţenie totală şi pe Craica, să te vezi la puhoi de investitori!

Interesant ar fi să vedeţi cum gândesc şi băimărenii serioşi despre acţiunea dumneavoastră de azi : „Stimaţi politicieni maramureşeni,dacă tot vreţi să-i mutaţi (unde ?!) pe ţiganii de acolo, strângeţi-i pe toţi din oraş, deoarece sunt peste tot: la cerşit, la furat, la înşelat{bişniţă} şi alte şmecherii pe care le fac. Mai mult, nu avem nici o siguranţă pe stradă!”;

„Mizerie, aurolaci, boli, prostituţie, violuri, contrabandă, etc.... Toate sunt pe Craica, nici Poliţia Baia Mare nu mai trece cum trecea pe Păltinişului. Fiecare să fie trimis de unde a venit. Până la urmă toţi băimărenii ar trebui să primescă cate o casă nu?! De ce numai ei?!!!”

„Mi se pare un abuz ceea ce face dl. „primar & company” prin metoda "pumnului pus în gură". Nu se vor rezolva niciodată aceste probleme! Rromii au ajuns în starea aceasta şi datorită nepăsării noastre... Am uitat oare să fim oameni? Am uitat oare să fim creştini?!”

„De ce oare numai ţiganii sunt ajutaţi?! Eu am rămas fără loc de muncă de câteva luni, am şi un copil şi rata la casă îmi creşte, că-i în euro. Dacă nu plătesc la bancă, banca îmi ia casa! Oare d-l primar îmi va da şi mie o casa nouă? Că dintr-un singur salar de mizerie cum sunt cele din România nu prea ne putem descurca nici cu mâncarea şi cred că sunt mulţi oameni în situaţia noastră. Aşa că mai gândiţi-vă d-le primar Cherecheş, că sunt mulţi oameni care pot oricând să rămână fără locuinţă, iar dvs.o să-i ajutaţi pe toţi?!”

„Consider că sunt privilegiaţi. În acest oraş sunt mulţi cu studii superioare şi lucrează ca şi necalificaţi sau vânzătoare, oameni harnici şi cinstiţi. Lor de ce nu le dă nimeni nimic de-a moaca? Rromii oriunde îi duci, distrug...Lor li se cuvine totul, dar tot ce primesc, primesc din banii noştri, a contribuabililor, iar cu asta nu sunt de acord ! Nu suntem noi fraierii lumii, vrem să le asigurăm o viaţă normală pe care ei nu o vor şi nici nu merită, pentru că ei nu pun osul. Aşa sunt ei.....dar habar nu am de unde au apărut atâţia...se înmulţesc ca iepurii. Sunt de acord să fie trimişi cu avionul în ... India !”

Cam acestea ar fi câteva dintre părerile celor care au mers la vot, care plătesc taxe şi impozite, care doar supravieţuiesc într-un oraş numit Baia Mare, aproape mort economic, care mai au dreptul doar să-şi exprime în mod democratic punctul de vedere! Aş conta mult pe părerea lor! Şi acum şi mai târziu!

Gelu DRAGOŞ