Prefectul Anton Rohian a participat la o nouă ședință de fond funciar

O nouă ședință a Comisiei Județene de Fond Funciar a avut loc la sediul Instituției Prefectului Maramureș luni, 29 februarie. În deschiderea lucrărilor, prefectul ing. Anton Rohian a subliniat necesitatea de a impulsiona activitatea comisiilor locale de fond funciar, întrucât titlurile de proprietate care au rămas de eliberat sunt numeroase, iar timpul avut la dispoziție, stabilit prin lege, destul de scurt (procesul de restituire a proprietăților trebuie să se încheie la 1 ianuarie 2017). Prefectul Anton Rohian a cerut comisiei să facă o evaluare a ceea ce înseamnă munca de restituire a proprietăților pe parcursul unei luni: câte titluri pot fi eliberate cu personalul existent și lucrându-se 8 ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână. Aceste date vor fi transmise, mai departe, ministrului de interne, Petre Tobă, dimpreună cu informații privind stadiul prezent al retrocedărilor. Astfel, conform datelor de care dispune Serviciul Juridic al Instituției Prefectului, există încă 18.007 titluri de proprietate care trebuie eliberate la Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, respectiv Legea nr. 1/2000; 3.219 de cereri nesoluționate în temeiul Legii nr. 247/2005; 1.660 de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile nepuse în executare; 3.302 cereri depuse și nesoluționate în vederea eliberării titlurilor de proprietate pentru terenuri necooperativizate, conform prevederilor art. 27 alin. 2¹ din Legea 18/1991; și 19.001 de cereri estimate care urmează a fi depuse în vederea eliberării titlurilor de proprietate pentru terenuri necooperativizate, conform prevederilor art. 27 alin 2¹ din Legea nr. 18/1991. Se preconizează, astfel, că procesul de retrocedare în județul Maramureș nu va putea fi încheiat într-un an.

Ovidiu Ștefan, directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a ridicat problema lipsei de personal cu care se confruntă instituția pe care o conduce. El a arătat că angajații OCPI sunt depășiți de cantitatea de muncă pe care o au de prestat. Prefectul ing. Anton Rohian și-a arătat disponibilitatea de a informa Guvernul inclusiv despre acest aspect.

În ceea ce privește situația activității comisiilor locale de fond funciar, solicitată de Instituția Prefectului tuturor primăriilor din județ, până în momentul de față aceasta nu a fost comunicată de două primării: cea din Dragomirești și cea din Săpânța – a mai informat Rodica Pop, șefa Serviciului Juridic.

 

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

COMUNICAT DE PRESĂ

Marți 1 Martie 2016                   Pentru publicare imediată

Biblioteca județeană PETRE DULFU organizează evenimentul:

SEMINAR CU LANSARE DE CARTE

*** Ce contează? Curajul de a-ți schimba viața! ***

Sunt la modă cărţile motivaţionale. Mulţi caută reţete pentru a avea succes. Dar atunci când suportul unei astfel de cărţi este experienţa de viaţă, cartea capătă greutate. Cartea CE CONTEAZA? Curajul de a-ți schimba viața “este  o lucrare pe care nu o putem încadra în nici un gen literar” după cum a spus scriitorul și profesorul sătmărean Teodor Curpaș

Sătmăreanca Lia Marinela Avram (Ardelean), orădeancă prin adopție de aproape 28 de ani, lanseaza Marti  1 Martie 2016, la Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” Baia Mare, ora 16:30,   o carte inedită ieșită din tiparele unei lansări obișnuite. Inedită fiind combinația pe care o face autoarea  cu un Seminar Motivațional în care va vorbi despre Vis și Valoare.

“Cartea Liei Marinela Avram nu este nici pe departe o simplă carte motivațională, din cele care ies mai nou pe bandă rulantă, ci una născută dintr-o experiență directă de viață, care depășește cu mult amatorismul facil. Cartea este o lecție de viață, trăită de o femeie ambițioasă care a avut într-o zi forța și determinarea de a întoarce spatele unei existențe anoste. Un ghid de străbătut viața, de ieșire definitivă la lumina unei alte trăiri. Curată și adevărată!” a precizat scriitorul Pop Felician.

La rândul ei, scriitoarea ne încurajează spunând că doar “când vei înțelege că tot ce faci contează, cum îți afectează viața și te duce undeva, atunci îți vei schimba atitudinea față de tine însuți, oameni, viață, natură, Dumnezeu. Când vei începe să gândești corect, să fii conştient de puterea din inima ta, abia atunci îți vei lua viața în mâini și vei face ceva frumos cu ea. Și știi de ce? Pentru că vei şti cum să o faci. Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit prin rândurile acestei cărţi. O carte despre Adevăr, Curaj, Putere, Voinţă şi Credinţă, ingrediente necesare pentru a-ţi crea o nouă viaţă. Şi dacă eu am putut, oricine poate”.

Cartea Liei Marinela Avram, „Ce conteaza? Curajul de a-ţi schimba viaţa” înseamnă forţa şi determinarea de a te cunoaşte cu adevărat şi de a găsi resorturile necesare pentru a lua deciziile corecte, de a te reinventa şi de a-ţi schimba în bine viaţa. Este o carte foarte atent orchestrată și conține aproximativ 40 de capitole în care sunt cuprinse toate aspectele pe care le poate trăi un om în viața de zi cu zi.

Lia Marinela Avram scrie despre lucrurile care contează cu adevărat, despre faptul că „reţeta de succes” se bazează pe iubire, bunătate, optimism, pe forţele pozitive: „Schimbându-ţi deciziile şi alegerile îţi poţi schimba circumstanţele! Schimbându-ţi acţiunile îţi poţi schimba rezultatele! Schimbându-ţi gândurile îţi poti schimba viaţa! Doar să ai curajul şi îndrăzneala necesară! Iar la asta te poate ajuta cartea mea”.

Scriitoarea îndeamnă la regăsirea puterii interioare care există în fiecare dintre noi, trăirea vieții la adevăratul potențial, descoperirea vocației, a darului cu care am fost înzestrați la naștere, la curaj, încredere, perseverență, credință, bunătate, iertare și acțiune. Îndeamnă la a da valoare lucrurilor care contează cu adevărat. ‘’Evenimentul este deschis pentru toți cei care doresc să afle pe ce să te bazezi  și cum să ai curajul să faci schimbări în viață, făcând alegeri sănătoase și corecte, făcând un pas  către o viață împlinită”, ne-a declarat autoarea.

                                                       

Adrian PĂUNESCU "Minciunile.."

With Barnevernet, Norway is going South

Under communism, the institutions of the state had been doing "their job" (but often not the job that they were supposed to do.), so there were certainly laws under communism, and they were enforced. We were just questioning the content of the laws and the way they were applied.

What's happening right now with Barnevernet (CPS) in Norway is very similar. The system there is not imposed by force though.

Apparently, Norwegians trust a system that can easily condemn innocent people.

They point at "abuses" that supposedly happened in some natural families but seem to ignore that there is more violence in foster families.

Barnevernet is using trivial reasons to accuse parents and confiscate their children from them without any due process, any warning, or any social investigation.

Norwegians seem to trust their state agencies. We trust our people.

The persons who revealed the atrocities from our communist countries were the victims.

In Norway, victims who did not know each other said quite similar things about the government abuses. The very way evidence from a lot of different sources converged was a sign that it might be true. And it was!

All the evidence about Barnevernet coming in from all sorts of families in Norway should have given the Norwegian authorities an important message, too.

They should not have discarded it as unreliable. They should have gone into every single case long ago. Then they would have found enough sure evidence to point out what their obligation was: to stop Barnevernet. Immediately.

There are two major signs of communism:

1) Lack of transparency

We recently learned that the healthy children removed from good families that are well known in our community now have bruises and scratches on their bodies. A 13-year-old girl died in a foster home.

The public did not find out what repercussions these will have on Barnevernet.

2) Investigative journalism is almost nonexistent

There is very little journalism of investigation in Norway, and their journalists do not unveil / report independent findings that adversely affect the institutions of state.

Marianne Haslev Skanland, professor emeritus of linguistics at the University of Bergen in Norway, made the point when referring to Norwegian media in relation to Barnevernet. She stated, “The real questions, never asked by the main-stream media, ought to be: 1) If there are really as many very serious cases as they claim, why then does Barnevernet spend huge resources on cases which, when you look into them, turn out to be unnecessary interference and harassment and destruction of children in families which are normal and good? 2) What kind of "treatment" does Barnevernet have for the children in whose families they do intervene and how does that "treatment" work out? We know the answer: they destroy the family unit and keep the children in foster homes, and the result of that is very dark.”

The results of foster care are not encouraging in other countries either. The arguments from the National Coalition for Child Protection Reform here in America are well put:

THE EVIDENCE IS IN

Foster Care vs. Keeping Families Together: The Definitive Studies

http://www.nccpr.org/reports/evidence.pdf

Thousands of children would have been saved from these rotten outcomes if Norway had reformed its Child Welfare system to emphasize safe, proven programs to keep families together!

Octavian D. Curpas

Phoenix, Arizona

La Cenaclul Scriitorilor s-a omagiat personalitea lui Mihai OLOS

  Tema acestui Cenaclu este omagierea omului de cultură Mihai Olos, decedat  anul trecut. La acest Cenaclu au venit și oaspeți ca domnul Leschian Vasile, doamna Janeta Ciocan cu soțul,  Muzeograf, domnul Jurcă Ștefan, doamna Dr, Ana Olos, pictorița Maria Mariș Dărăban, Ion Bogdan, profesoarele Turda Antoneta și mama ei, Dan Achim și membrii Asociației Scriitorilor : Meteș Morar Chelințeanu, Ioan Șiman, Ioan Hada, Valeriu Sabău, doamna Elena Cărăușan, Dragomir Rodica, Bety Kircmaier Donca, ioana Ștețco ,  Rocneanu Gross Toma. Uță Maria.
      Doamna președintă Florica Bud, urează "bun venitul" participanților, anunță tema Cenaclului și dă cuvântul primului vorbitor despre omul de cultură Mihai Olos, domnului Leschian Vasile care prezintă pe omul de cultură, pictorul și sculptorul Mihai Olos. Domnil Leschian face o evoluție a omului Olos, impletită cu realizările pe plan mondial și național. Dă o posibilă explicație a autoexilării a lui Olos din ultima perioadă a vieții în Germania, dar prin plecarea sa nu s-a dezrădăcinat de țară. El a fost pentru noi un om viu, cu o statură olimpiană, cu zâmbetul pe buze, un mare visător. Recită o poezie a lui N. Igna, un omagiu adus lui Olos.
Doamna dr. Ciocan  a fost un om drâguț, un om de calitate și un bun socializator.
    Dr, Ciocan în el am văzut viitorul poet, eu ca fost elev de gimnaziu.Atunci am simțit că ce va nu era bine că nu ne-a făcut pioneri, părinții noștri nu erau colectiviști.
    Doamna dr. Ana Olos am cercetat niște documente privitor la poezia soțului dânsei, în Nord Statornic am aflat un pachet de poezii de a lui. Domnia sa crede că pentru el,  i-ar fii fost necesare Cenaclurile locale  unde erau 25 de Cenacluri și el era unul dintre participanți omniprezenți.
Citește un pasaj din scrierile lui Olos.considerații asupra Premiile Nobel pentru poezie, care spune că ar fi mai potrivit ca ele să fie date la sculptori și pictori. Nu dorea sâ-și publice poeziile. Un volum i-a publicat Ioan Marchis în 2000 de care era total nemulțumit.Era o carte fără cuprins și unele noi incercări de poezie. Sigur că existsu diferențe între poezia Pădure din 1966 și o altă poezie Pâdurepublicată recent, care se diferențiau mult în stil. Apoi Mihai Olos a avut perioada dictării poeziilor, care erau la prima scriere și care le refâcea inainte de a le trimite la publicare.
    Ștefan Jurcă citește un poem dedicat Anei Olos. Apoi deslușește dintr-o veche scriere, câteva cuvinte ale lui Olos despre Vida Gheza. 

    Vorbește pictorița Maria Mariș Dărăban care îl caracterizează ca pe un artist care a rupt toate tiparele în pictură, sculptură. A fost foarte căștigată din prietenia pe care au avut-o in profesia ei de pictoriță. 
      Ioana Ileana Ștețco arată o intervenție a lui Olos la Faimar unde domnia sa a revoluționat pur și simplu procesul de producție. Regreta că oameni de o astfel de strălucire nu mai există.
      Profesorul Achim Dan prezintă un fel de album fotografic cu artistul la 30 de ani. Domnul Hada Ioan recită poezia "Omul" dedicată artistului. Domnul Achim citește un proces verbal al unui Cenaclu scris de V.Radu Ghenceanu, unde arată cine erau prezenți la acel cenaclu. 
      Domnul Ioan Bogdan spune că prin 1970 care i-a apărut într-o seară acasă și toatâ noaptea î-a recitat versuri continuu. Nu uită asemenea întâmplare!

P.S. Maestrul Mihai O L O S este şi astăzi printre noi ! Mulţi dintre cei prezeţi NU o ştiu asta !!!




                                                                                          Toma G. ROCNEANU

Miercurea de poezie - Poeţii Claudia Tomescu şi Gelu Dragoş

Aforismul zilei - Albert EINSTEIN

Minunatul Mircea Lucescu !

Mircea Lucescu este extrem de multumit dupa ce echipa sa, Sahtior Donetk, s-a calificat in optimile de finala ale Europa League dupa o victorie clara pe terenul nemtilor de la Schalke 04.

Tehnicianul roman considera ca elevii sai au evoluat admirabil, punand in practica tot ce le-a cerut: "O victorie indiscutabila. Vreau sa spun inca o data, pentru echipa noastra, care a fost nevoita sa joace returul in deplasare, remiza de la Lvov a fost pozitiva. Am pregatit bine aceasta partida. Stiam ca nemtii se vor grabi si ca vor ataca. Nu puteau sa astepte sa treaca timpul, in timp ce noi ne permiteam asta. Am fost foarte rabdatori si am jucat intr-o maniera organizata in aparare. Am avut contraatacuri bune. Toate golurile au venit in urma unor actiuni gandite si repetate. Schalke a facut tot ce se putea, a atacat, a pus presiune pe noi. Dar, in acelasi timp, nu au avut disciplina si concentrare, iar noi ne-am folosit de asta", a spus Lucescu dupa meci.

Intrebat daca Sahtiorul Domniei Sale poate castiga Europa League in acest sezon, "Il Luce" a raspuns hotarat.

"Nu cred ca suntem la nivelul la care sa putem castiga Europa League. In primul rand, avem nevoie de un grup de 20 de jucatori in care rezevele sa aiba aceeasi valoare cu titularii. Noi vom da totul in fiecare partida si vom vedea ce se va intampla pe viitor."

Sahtior Donetk, formatie antrenata de Mircea Lucescu, s-a impus cu scorul de 3-0 pe terenul lui Schalke 04, dupa ce in tur a fost doar 0-0.

Goluri> Marlos, in prima repriza, Ferreyra si Kovalenko, in a doua, au marcat cele trei goluri.

In urma acestei victorii, "minerii" au obtinut calificarea in optimile de finala ale Europa League.

                                                                                                M.D.

Fotografia zilei - SELFIE

ATELIER DE CREAŢIE CENACLUL "Dintre sute de catarge" ŞCOALA GIMNAZIALĂ MIREŞU MARE

                                             

                    Trei feciori ai regelui

  E iarnă! Acum am sosit şi eu de afară. Bunica ne cheamă lângă gura sobei. Eu am promis c-o să spun o poveste despre un rege care avea trei feciori. Şi să începem…

         „A fost odată ca niciodată, un rege care avea trei feciori. El le-a spus că este bătrân şi nu mai poate conduce împărăţia. Le cere să se ducă în lume să-şi caute o prinţesă. S-au suit pe cai şi au pornit la drum. În drumul lor au ajuns la o răscruce de drum. S-au împărţit pe cele trei drumuri. Cel mare a ieşit din pădure şi s-a întâlnit cu un balaur cu trei capete. S-au luptat ce s-au luptat şi l-a pus la pământ. A ajuns la castel şi a luat prinţesa.

        Feciorul mijlociu s-a luptat cu un zmeu cu cinci capete. S-au luptat ce s-au luptat şi prinţul l-a doborât pe zmeu. S-a dus la castel şi a luat prinţesa.   

        Feciorul cel mic a dat de o vrăjitoare care i-a spus că prinţesa lui este blestemată, iar ca să rupă vraja va trebui să o sărute pe prinţesă.

-           Ca să ajungi la castel va trebui să treci printr-o pădure unde vei da de zâna cea bună care îţi va arăta drumul spre castel.

       El a pornit la drum şi a dat de zâna cea bună. Ea i-a arăta drumul spre castel, iar acolo era un pod ridicat şi şanţul era plin de ţepi. Zâna cea bună doar dintr-o mişcare din baghetă a făcut să coboare podul. Prinţul a ajuns în turn şi a sărutat-o pe prinţesă, iar ea s-a transformat din pisică într-o prinţesă foarte frumoasă. A luat-o pe calul său şi au pornit spre rege.

       Ajunşi la tatăl lor fiecare se mândrea cu prinţesa sa. Regele a spus că este mulţumit de prinţese. Au făcut trei nunţi care au durat trei zile şi trei nopţi. Poate mai trăiesc şi astăzi dacă n-au murit. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.”

        Bunica şi frăţiorul meu Rareş au adormit în fotoliul aşezat aproape de sobă. Am chemat-o pe mama care l-a aşezat pe Rareş în patul lui să continue basmul în vis.

                                                                  Daria Maria FĂRCĂŞAN

Poveşti la gura sobei

          Este iarnă. Ce frumos este afară! Ninge cu fulgi mari şi pământul este acoperit cu o mantie albă şi sclipitoare. În zilele geroase stau în casă şi citesc poveşti. Când mama îşi termină lucrul, îmi place să ascult poveştile pe care mi le spune, de obicei despre copilăria dânsei care nu a fost la fel de fericită ca a mea.

         În seara aceasta îmi povesteşte despre o zi la săniuş împreună cu copiii de pe uliţa unde îşi avea casa, în satul Lucăceşti.

         „Ninsese mult şi am rugat-o pe mama să-mi dea voie şi mie la săniuş. După multe insistenţe, am plecat şi eu să ajung cârdul de copii care se duceau spre o coastă din apropiere. Ne-am dat cu săniuţa, ne-am bătut cu bulgări de zăpadă, am făcut un om mare de zăpadă. Toţi eram veseli şi bucuroşi. Deodată, pe pârtie şi-a făcut apariţia un câine. Acesta a început să latre înfricoşător. Toţi ne-am speriat şi am început să fugim spre casele noastre, mai devreme decât m-au aşteptat ai mei. S-au cam mirat, dar am reuşit să o conving pe mama să mă lase şi în ziua următoare, dacă nu va fi prea frig.”

           I-am mulţumit pentru povestea pe care mi-a spus-o şi am mers la culcare cu dorinţa să visez întâmplarea mamei de la săniuş.

                                                                 Andreea Camelia NĂPRĂDEAN

Învăţătorul meu drag

        Din prima zi de şcoală mă gândeam cum va fi învăţătorul sau învăţătoarea mea. La festivitatea de deschidere a anului şcolar, doamna directoare ni l-a prezentat pe domnul învăţător Dragoş Gelu ca fiind învăţătorul nostru.

        Încă de atunci mi-a făcut o impresie bună prin ochii lui blânzi, albaştri şi frumoşi.

        Începând din a doua zi de şcoală şi până în prezent, domnul învăţător se străduieşte să ne înveţe arta scrisului, a cititului, a socotitului şi multe alte lucruri folositoare. Învăţăm foarte multe lucruri interesante, ne face să iubim cărţile, natura şi mediul înconjurător şi să-l protejăm.

        Am pregătit, sub îndrumarea dumnealui, multe serbări şcolare care au avut loc cu diferite ocazii, ne-a învăţat multe poezii şi cântece frumoase şi am participat la multe concursuri.

        Eu îl iubesc pe domnul învăţător şi vreau să-i aduc mii de mulţumiri pentru răbdarea, bunătatea şi dragostea pe care o are zi de zi faţă de noi şi mă mândresc că îmi este învăţător!!!

                                                                      Laura Alexandra MOGOŞ

Jurnal sindical

IUBIM MAMELE, SOŢIILE, PRIETENELE, COLEGELE de 8 MARTIE !!!

Cei din ,,Grupul de colindători din satul Chiuzbaia” – își cinstesc, își respectă, își iubesc și-și prețuiesc MAMA – ființa care lea- dat viață

(așa am înțeles noi să cinstim femeia)

Luând în serios această idee, de-a sărbători FEMEIA – mama, sora, fiica, bunica, soția – și noi, Grupul de la Chiuzbaia, am luat o hotărâre extrem de simplă. Dacă tot suntem un grup foarte bine sudat, am hotărât ca fiecare membru al grupului să scrie un gând, o urare, o poezie, o proză (ce-o vrea fiecare) dedicat celei mai iubite femei de pe Pământ. Și-apoi am așteptat, cel puțin eu, să văd reacțiile. Fără ca așteptarea să dureze ,,o veșnicie” (nici vorbă de așa ceva!), au sosit reacțiile. Primele gânduri dedicate MAMEI – pentru că vorbim despre un grup care are procentul de vârstă cuprins, undeva între 15 – 20 de ani. Deci, copii de școală. Elevi de liceu. Dar fiecare în parte cu multă-multă dragoste în suflet pentru ce înseamnă MAMA în viața lui. Sau să vorbesc la plural – pentru ce înseamnă MAMELE din viața lor. Evident că m-au emoționat gândurile lor. Impresia mea personală ... cel puțin pentru moment, a fost una de uimire și mirare. Cum au știut acești copii să se exprime atâta de simplu dar și de frumos, fiecare în parte. Eram curios să văd, și dați-mi voie să fiu extrem de sincer, de această dată, să văd ce înseamnă pentru ei ființa care le-a dat viață. O altă curiozitate a fost să văd câtă atenție îi este acordată, în aceste zile mamei, soției, prietenei la modul concret. Iarăși va trebui să mărturisesc uimirea mea.

În cele ce urmează, vă voi arăta, la modul concret, ce înseamnă pentru unii copii, dragostea de mamă. Și cum știu ei, copiii, să se exprime. Minunat de  frumos. Peste așteptări. Iată, pentru început, câteva gânduri din simplitatea sufletului de copil. Le voi scrie nu într-o anumită ordine, ci exact așa cum le-am primit. În ordinea primirii lor:

Bogdan George BELE – elev la Colegiul Național ,,Vasile Lucaciu”, din Baia Mare, (18 ani), clasa a XII-a D, a fost întâiul. Iubindu-și mama, iată-i gândul:

,,E mare sărbătoare, azi, în satul românesc,

Dar și pe-ntreg globul nostru pământesc,

Bărbații și copiii – FEMEIA  MAMĂ – o cinstesc

Și-așa în prag de primăvară,

Femeii la care-i spunem fiecare MAMĂ,

Cu ghiocei în mână, fiecare,

Rostesc cu drag, în prag de sărbătoare,

Felicitări și calde-mbrățișări

Și multe-multe-multe astfel de sincere urări,

La mulți ani celei mai dragi ființe – MAMA!

Minunat! O exprimare sinceră și emoționantă. Îl urmează, Vanessa BILȚ, de la Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu”, Baia Mare, clasa a XI-a, cu gândul ei, dedicat MAMEI dar și bunicii, pe care o iubește foarte mult.

,,Ființei dragi, azi îi mărturisesc,

Cu sinceritate – ce mult eu o iubesc,

E mamă și soție iubitoare,

Ființa cea mai înțelegătoare.

Nu vreau să treacă în zadar, această zi înălțătoare,

Când e a MAMEI – zi de sărbătoare.

Și vreau să fiu iarăși cu seamă,

Să spun ca și bunica-i cea mai bună MAMĂ,

Vă iubesc, vă prețuiesc

Și sănătate multă vă doresc,

Sunteți ființe pe acest pământ străbun,

Ce-ați investit în noi, tot ce a fost mai bun,

Vă mulțumim, iubite MAME

Și-atâta mai rostim,

Că vă IUBIM ... mult vă IUBIM.

La mulți ani MAMI! La mulți ani BUNI!”. Mai poți rosti altceva înafară de felicitări!? Întreb și eu ... Categoric NU!

Un pic mai matură, și ca vârstă și la gândire, urmează, după regula stabilită, studenta Călina HOSSU, an I, Universitatea de Nord. Iată-i frumusețea gândului:

,,Printre flori, printre urări,

Printre multe-mbrățișări,

Vreau să-ți spun MAMĂ iubită,

Cât mă simt de ocrotită.

...........

Tu știi să fii iubitoare,

Ești frumoasă ca o floare.

Tu știi să fii zâmbitoare,

Și cu toate răbdătoare.

..............

Te IUBIM, iubită MAMĂ,

Tu știi să pui pe toți seamă,

Ne iubești, ne ocrotești,

Tu și cu ochii zâmbești.

.............

La mulți ani cu sănătate,

Mulțumesc de bunătate,

De bucurii să ai parte

Și de rău să fii departe.

 

La mulți ani, măicuța mea,

Îți spune azi, fiica ta, CĂLINA!”.

Sora ei, Andreea HOSSU, încă elevă la Școala Chiuzbaia, Structura Baia Sprie, elevă în clasa a VIII-a, o ființă gingașă și foarte timidă, nu se lasă mai prejos. Și-o să-mi dați dreptate:

,,O vorbă vreau azi să mărturisesc,

Să-i spun iubitei MAME ce mult o prețuiesc,

Ființă bună și-nțelegătoare,

Și mult-mul-mult, extrem de-ocrotitoare.

Astăzi îi spun din suflet ce mult eu o iubesc,

Și pentru toate-i mulțumesc,

Și pentru că e răbdătoare

Și pentru că e iubitoare

Și pentru că e primitoare

Și pentru că e caldă precum raza de soare.

LA MULȚI ANI – MĂICUȚA MEA IUBITĂ,

Am vrut să vezi că Andreea, fiica ta iubită,

Nu te uită ... nu te uită!”.

Bianca Georgiana BELE – elevă la Colegiul Național ,,Vasile Lucaciu”, Baia Mare, clasa a IX-a, își lasă și ea amprenta, dar și inima și gândul, celei mai dragi ființe. Iată gândul Biancăi:

,,Iubită mea MAMĂ,

Atâta vreau să-ți spun, din suflet,

Dar și cu sinceritate,

Căci MAMA mea, e cea mai bună dintre toate.

Copil fiind mă rog la Dumnezeu,

S-o ocrotească și s-o păzea de rău.

Nu știu cum aș putea s-o răsplătesc,

Altfel, decțt, spunându-i,

Cât de mult eu o iubesc!

Îmi e ființa cea mai dragă                                         

Și vreau s-audă lumea-ntreagă,

Rostind cuvântul – TE IUBESC!

Rostind cuvântul – MULȚUMESC!

Și-apoi o floare vreau să-ți dăruiesc.

MAMA - LA MULȚI ANI ȘI MULTĂ SĂNĂTATE!”.

  Florina SABADÎȘ, elevă la Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu”, Baia Mare, clasa a XI-a, printre lacrimi și amar, și-a pus puternic amprenta asupra acestor gânduri. Din nefericire, mama ei, plecată mult prea devreme, spre stele, o poate ocroti doar de pe bolta cerească. Florina și frații ei, sunt convinși, că și de-acolo, din Gradina Raiului, Mama lor îi vede, îi iubește, îi apără și-i ocrotește, așa cum face, printre bătrâneți, bunica lor, rămasă aici, pe pământ să-și ducă și ea durerea și necazul. Ea le este și mama și bunică. Vă poftesc la lectură, deci:

,,Mă uit spre cer, spre soare și spre lună,

Acolo te găsesc măicuța mea cea bună,

Și de aici, de pe pământ, vreau să-ți mărturisesc,

Iubita mea măicuță,

Ce mult eu te iubesc!

Te-ai prea grăbit la ceruri să te duci

Și l-ai lăsat pe tata – să crească cei trei prunci

Și eu, și frații, și tata vrem să-ți mărturisim curat,

Iubită MAMĂ – nu te-am uitat. Nu te-am uitat!

Aș vrea de-acolo dintre stele, iubita mamă să ne vezi,

C-un ghiocel în mână, ieșit de sub zăpezi.

Pe care-am vrea ca să ți-l dăruim,

Și astăzi – de Ziua Mamei – să-ți spunem

Cât de mult te prețuim.

Și eu, și frații, și tata ... TE IUBIM!”.

Nici Ionela BREBAN, elevă în clasa a XI-a,  la Colegiul ,,Emil Racoviță”, Baia Mare, nu se lasă mai prejos. Și ea scrie minunat! Iată-i gândul:

,,Nu pot cuprinde-n brațe,

Căci de-aș putea,

Noroc și multă sănătate,

Iubită MAMĂ ți-aș ura.

Și-ncă o vorbă de-ar fi

Să mai rostesc,

Atâta vreau să-și spun,

MĂICUȚĂ – eu tare te iubesc!

Și-un sincer LA MULȚI ANI,

Doresc să-ți dăruiesc,

Și o floare,

Și o rază de soare.

Ești făptura cea mai minunată,

Și n-am spus acest lucru niciodată.

Dar vine vremea chiar să-ți mărturisesc,

MĂICUȚA dragă cât de mult te iubesc

LA MULȚI ANI!”. 

Și-apoi să mai spună cineva că românul nu s-a născut poet! ,,Veșnicia s-a născut la țară!”, cu adevărat rotit-a poetul. Mult mai timidă și mai sfioasă, dar  foarte frumoasă, este și Giulia AVRAM, elevă în clasa a VI-a, la Școala din Chiuzbaia, Structura Baia Sprie. Și versurile ei, contrar tuturor așteptărilor vibrează de emoție. Iată-le:

,,Un mărțișor în prag de primăvară,

Și-a floare-ți dăruiesc,

Iubita mea măicuță

Și-ți spun cât te iubesc.

Din inimă-ți rostesc

Și cu sinceritate,

Tu ești cea mai frumoasă

MAMĂ dintre toate,

Iar viața fără tine,

Nu cred că se mai poate!

MĂICUȚĂ iubită – LA MULȚI ANI!”.

Este rândul lui Petruța BILȚ, elevă la Colegiul ,,Emil Racoviță”, din Baia Mare, în clasa a XI-a, să ne uimească și să ne surprindă. Minunatele-i  gânduri sunt cele ce vor urma:

,,Iubita mea MĂICUȚĂ,

Eu tare te iubesc,

Un sincer LA MULȚI ANI

Îți spun, și-o floare-ți dăruiesc.

Într-un buchet de flori,

Astăzi am adunat

Și dragoste și bucurie

Și ție ți le-am dat

Cu sufletul curat

Și ție și lui bunica mea cea dragă,

Sănătate o viață-ntreagă.

LA MULȚI ANI!”.

Judecați-mă dacă-ți vrea, dar trebuie să repet, moral fiind obligat de acest lucru. Repet ... uimirea și surprinderea cu care am fost luat. Nu mă așteptam la asemenea reacție. Și culmea, iarăși, atâta de sinceră. Dovadă că aici în Chiuzbaia oamenii sunt minunați, sunt prietenoși, sunt respectuoși. Mamele, soțiile, surorile, bunicile – sunt respectate și iubite. Să ne trăiți fericite, împlinite, bucuroase și sănătoase. Aveți copii și nepoți minunați. Extrem de talentați. 

Elevă în clasa a XI-a, Patrisia GRIGOR, la Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu”, din Baia Mare, nepoată fiindu-mi, seamănă în frumusețe cu o adevărată prințesă. O inimă sinceră, o privire curată, o prietenă adevărată. Gândul ei este unul sincer și curat, precum tinerețea. Cu maturitate deosebită, iată, cât de frumos se poate exprima, prin poezie, acest minunat Om, Patrisia:

  ,,O altă primăvară ni se-arată,

O altă primăvară minunată,

Iar dacă-i primăvară,

E și sărbătoare,

Astăzi am să-i dăruiesc

MAMEI – cu drag o floare.

Dar dacă în putința mea ar fi,

Toate florile din lume

MAMEI le-aș dărui.

Le-aș aduna-n buchet,

Mare și colorat,

Frumos- frumos înmiresmat,

Și poate printre lacrimi

Și printre-mbrățișări,

Rostindu-i LA MULȚI ANI,

Și multe-alte urări,

De-oi mai avea cuvânt,

Atât am să-i rostesc,

MAMĂ – să știi că te iubesc

Și pentru tot îți mulțumesc”.

Patrisiei îi urmează, Petruța TIBIL, o altă frumoasă nepoată, pe linie paternă. Deșteaptă și descurcăreață, inteligentă și cuminte, Petruța Tibil, este elevă a Liceului Teoretic Sanitar, din Baia Mare, clasa a XI-a, dorind ca în viață să se facă doctoriță. Este, cred eu, visul fiecărei fetițe, dar din păcate foarte puține reușesc. Eu cred că Petruța va reuși, cunoscând-o! Această minunată domnișoară este o luptătoare și sunt convins că mereu vă birui. Am acest sentiment, care se va transforma în certitudine, nu peste multă vreme. Ea, Petruța Tibil, va fi un om care-și va respecta jurământul lui Hipocrate. Depun garanție ce vreți acestei mărturisiri. Iată gândul ei sincer:

,,Printre pupici și calde-mbrățișări,

Iubitei mame, îi adresez urări,

Rugând pe Dreptul Dumnezeu,

S-o apere și s-o păzea de rău.

Oricum ar fi e mama mea,

Doar Dumnezeu mi-o poate lua,

A fost doar bună, nu știu să fie rea,

Dar m-a iubit cu sufletul curat

Și tot ea, cum a știut, ce mult m-a răsfățat.

...............

Și încă dragă mamă,

Mă simt astăzi datoare,

Să-ți dau și eu

O caldă și dulce-mbrățișare,

Și-ți mulțumesc de tot și pentru toate,

Căci încă astăzi se mai poate.

Îți mulțumesc MĂICUȚA mea cea bună,

Pentru această bună-nvățătură,

Tu mi-ai fost prieten,

La tine am plâns în brață,

Mă sărutai și-atunci

Și astăzi cu dulceață.

..................

Cuminte sunt căci de la tine-am învățat

Și stima, și respectul și dragostea

Necondiționat.

Așa precum știut-ai tu mai bine,

Să nu mă fac în viață de rușine.

Însă acum că anii au trecut,

Nu-mi amintesc iubită MAMĂ,

Ca să-ți fi mulțumit.

Și de născut, și de crescut

Și de cântat,

Și pentru tot ce

De la tine-am învățat.

..................

Iubita MAMĂ azi îți pot mărturisi,

Căci viață fără tine,

Doar stearpă ar fi.

Azi îți mărturisesc,

Că ești ființa pe care o iubesc

Ești MAMA cea mai bună

De pe acest pământ,

E drept ce spun fac

Mare jurământ!

LA MULȚI ANI măicuța mea iubită!”.

ULTIMA ORĂ !

 Gregorian Bivolaru a fost prins in Franţa abia după 12 ani, adică după 2 mandate ale lui Traian Băsescu ca preşedinte şi şef al tuturor structurilor poliţieneşti din România !

Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, dat în urmărire internaţională prin Interpol, a fost prins, vineri, 26 februarie, în Franţa, de către politiştii români.

Potrivit Antena 3, Gregorian Bivolaru ar fi avut asupra sa acte false. Urmează ca liderul MISA să fie adus în România, unde a fost condamnat în lipsă la şase ani de închisoare, fiind acuzat, printre altele, de întreţinere de relaţii sexuale cu minori.

Liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut a fost condamnat definitiv la şase ani de închisoare, în 2013, de către magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori.

Gregorian Bivolaru urmează să fie adus în România, unde Înalta Curte va confirma pedeapsa cu închisoarea şi liderul MISA îşi va executa cei şase ani de închisoare. Înainte de verdictul ICCJ, Bivolaru fusese achitat de două instanţe inferioare, a fugit în Suedia “bine merci”. Să nu fie un simplu foc de paie pentru realegerea doamnei Codruţa Kovesi în al treilea mandat într-o funcţie importantă iar pe “cei mulţi” să-i impresioneze!

                                                                               Cristian LAURENŢIU