Fotografia zilei - UN CAMPION, MĂDĂLIN BĂBAN !

Pamflet inedit: CERŞETORII

Motto: „Totdeauna vor fi săraci în ţară”.

(BIBLIA)

Ţara e plină de cerşetori

Îi vezi pe stradă, la metrou şi în cimitire

La biserică de cele mai multe ori

La piaţă sau pe un stadion, la ieşire.

 Nu toţi sunt în zdrenţe şi invalizi

Şi nici nu-s ţigani, precum altă dată

Nici oameni bătrâni, fără dinţi şi livizi

Acum sunt şi tineri, cu privire jenată.

 Unii întind mâna de-a dreptul

Alţii pretind că nu au bani de spital

Că suferă cu ficatul, cu pieptul

Ori vor să ajungă în oraşul natal.

 Multe femei cu copii lângă ele

Îi scot de la şcoală şi cu toţii cerşesc

Îngeri murdari, numai oase şi piele

Şi ochii pe-o mare de lacrimi plutesc.

 La stop vin cu flori şterpelite din piaţă

Sau de la morminte, ori de pe maidan

Nu-ţi cer nici un preţ, te privesc doar în faţă

Dar stopul se schimbă, nu scoţi nici un ban.

Mai nou, întind mâna şi soldaţi veterani

Studenţi fără bursă, sportivi în ruină

Profesorii cu pensii de câţiva gologani

Călugări ce rostesc rugăciuni în surdină.

 Ce mulţi sunt! Ce plină e ţara de ei!

Pe picioare se calcă, se revarsă afară

Am colonizat Europa cu bărbaţi şi femei

Care nu mai au loc în sărmana lor ţară.

 Pe unii îi enervează cerşetorul român

Le taie pofta de viaţă, confortul

Mai cu seamă ţigăncile cu copiii la sân

Pe lângă care bogatul trece ca mortul.

Îi urcă în avioane cu forţa şi-i scot

Ca pe nişte măsele stricate

Un pod aerian spintecă cerul înot

Dinspre ţările milostive şi civilizate.

 Lăsaţi-i, mă, să trăiască şi ei

Nu-s fiinţe umane?! N-au dreptul la viaţă?!

Mâncaţi de plezniţi: caviar, trufandale, purcei

Beţi vinuri alese şi whisky la ghiaţă.

 Dar cum nu vă stau dumicaţii în gât

Când semenii voştri leşină de foame?!

De ce vă purtaţi bestial de urât?!

De ce egoismul acestei morale infame?

 Ah, cine-i de vină? De ce nu se spune

Cine-s rechinii care ne-au făcut praf economia?!

Mafia străină, prin şantaj şi presiune

A pus pe butuci România !

 Nu ei, amărâţii, ar trebui judecaţi

Ci marii bandiţi, ce metodic ne fură

În ăştia, ca nişte grenade ar trebui aruncaţi

Puradeii care n-au ce să pună în gură.

 Voi, pedofili şi traficanţi de organe

Pentru plăcerile voastre săracii sunt buni

Eu vă cunosc apucăturile sub-umane

La legile Domnului nu sunteţi imuni.

 Aşteptaţi-vă la o cruciadă de copii-kamikaze

Contra celor ce ne-au adus în sapă de lemn

Ne-am săturat de tupeul neruşinatei emfaze

A unui Occident imbecil şi solemn.

CORNELIU VADIM TUDOR

Noaptea de 27 spre 28 aprilie 2014

Salut Trecut - Adolf Hitler se casatorea cu Eva Braun

Intr-o zi de 29 aprilie, in 1945, Adolf Hitler se casatorea, intr-un buncar din Berlin, cu Eva Braun, cea care il urmase peste tot in ultimii 14 ani. Eva Braun a purtat la ceremonie o rochie neagra de matase, iar singurii martori au fost Goebbels si Martin Bormann. Eva va fi sotia dictatorului doar pentru o noapte. A doua zi, Eva si Hitler au luat masa cu cativa apropiati, si-au luat ramas bun de la cei prezenti si s-au retras in apartamentul lor din buncar. Hitler si-a omorat cateaua si pe cei patru pui, iar la ora 15:30 s-a sinucis, luand o fiola de cianura si impuscandu-se, iar Eva Brown s-a otravit. Eva avea 33 de ani si unii istorici sustin ca era insarcinata, dar nu exista destule dovezi care sa valideze aceasta ipoteza. Eva si-a tinut promisiunea pe care a facut-o intr-o scrisoare emotionanta pe care i-a trimis-o lui Hitler in iulie 1944: “De cand ne-am intalnit prima data, am jurat sa te urmez pretutindeni – chiar si la moarte – traiesc doar pentru iubirea ta”.

                                                                                               I.I.D.

Preţuire şi respect pentru veteranii de război maramureşeni!

Dintotdeauna, suntem datori să îi cinstim şi îi omagiem pe venerabilii ostaşi ai ţării, care au oferit de-a lungul timpului lecţia demnităţii şi a patriotismului. Veteranii  de razboi, reprezintă încă imaginea vie a participării României la cel de-al doilea război mondial.

         De Ziua Veteranilor de Război, sărbătorită pe 29 aprilie,  transmit gândurile mele de aleasă preţuire şi profundă recunoştinţă veteranilor de război maramureşeni,  prezenţe active în viaţa oştirii şi societăţii noastre, celor care şi-au pus în pericol  viaţa, pentru a crea un Viitor pe care noi îl numim Prezent.

         Vă asigur, stimaţi veterani de război, respectiv văduve şi urmaşi ai acestora, de întreaga mea consideraţie, de colaborare şi sprijin în demersurile către instituţiile statului.

                                                     Cu aleasă preţuire,

                                                     Ing. Anton Rohian

                                              Prefectul judeţului Maramureş

INVITATIE CONCURS NATIONAL INTERFERENTE 2014

În curând va apărea nr. 4/2014 al revistei „Luceafărul de dimineață”

       Ultimul numărul  al  revistei „Luceafărul de dimineaţă”cuprinde recenzii de Andreea Hedeș, Radu Voinescu, Adrian G. Romila, Emil Lungeanu, Cristian M. Teodorescu, Nicoale Coande, Ioan Holban, Ana Dobre care scriu despre volume de Daniel Bănulescu, Adriana Babeți, Radu Vancu, Valentin Hossu-Longin, Sebastian A. Corn, Aurel Pantea, Traian Ștef, Ioana Dinulescu. Alte volume sînt puse în „Vitrina cărților”. Cartea străină e prezentată de Laura Botușan (povestiri de Erich-Emmanuel Schmitt).

      Sunt cuprinse pagini de poezie (Liviu Capșa și Valentin Busuioc), proză (Ștefan Mitroi) și teatru (Bogdan Mihai Dascălu). Aniversarea Shakespeare – 450 este marcată de traduceri noi de George Volceanov (Măsură pentru măsură) și Horia Gârbea (Sonetul LXVI). La Ancheta lunii – Scriitorul și stresul Răspund: Tudor Călin Zarojanu, Gabriela Gheorghişor, Carmen Firan, Felix Nicolau, Irina Petraş, Laura Poantă, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Lesenciuc, Gellu Dorian, Constantin Arcu, Răzvan Voncu, Gheorghe Stroe.

       Interviul numărului este realizat de Irina Budeanu cu Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naționale. Numărul mai cuprinde reportaje de la „Salon du Livre”, Paris, 2014 (Radu Ciobotea) și Colocviul Național de Critică al Filialei București de specialitate, cronici de teatru, film, muzică și sport de Dinu Grigorescu (recenta premieră a lui Radu F. Alexandru), Călin Stănculescu, Costin Tuchilă (Tricentenarul Gluck), Gelu Negrea.

           Opinii semnează Adrian Costache și Radu Aldulescu iar cronica plastică de Iolanda Malamen se referă la sculptura lui Aurel Vlad și pictura lui Ion Pantilie. Nu lipsesc observațiile acute din „Revista revistelor”.

       Dacă nu găsiţi „Luceafărul de dimineaţă” la chioşcuri în Baia Mare, atunci în mod sigur îl puteţi citi la... Biblioteca judeţeană!

                                                                                        G.D. LUCĂCEAN

Aniversare - Învăţătorul Florian FEIDI la 39 de ani! Învăţător emblematic al Maramureşului!

EDITORIAL scris de Gelu DRAGOŞ

 

     Cernobîl, o experienţă dureroasă pentru soldatul  din 1986 

     

       Catastrofa din 26 aprilie 1986 m-a prins soldat, probabil eram fruntaş, la Brigada 9 Grăniceri Timiş, comandant generalul Petre Teacă. Să vă spun  despre ce este vorba, pentru cei mai tineri: La data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, (Ucraina de azi), a explodat la 01:23 noaptea. Toţi locuitorii permanenţi ai oraşului şi împrejurimilor acestuia au fost evacuaţi pentru că nivelul de radiaţie în aria respectivă devenise periculos. Oraşul Cernobîl şi împrejurimile sale sunt acum... casă pentru oamenii de ştiinţă, oferă slujbe de întreţinere pentru Centrala Atomoelectrică Cernobîl, slujbe de lichidare, pentru doctori, fizicieni şi fizicieni nucleari. Deşi Pripiat, oraşul părăsit învecinat a rămas neîntreţinut, Cernobîl a fost renovat şi are acum o populaţie de aproximativ 4.000 locuitori, inclusiv vizitatori şi turişti, în numele socialismului perfect.

         Revin şi vă spun doar adevărul. Dimineaţa după catastrofă se face o supercomisie la nivel de unitate militară însemnată. Locotenentul - colonel Ioan Furnică, bun vorbitor de limbă sârbă, este convocat de acasă ca să vină la brigadă şi să comunice nivelul de radiaţii de la Timişoara, deoarece s-a interesat însuşi preşedintele ţării tov. Nicolae Ceauşescu despre acest lucru. La Brigada 9 Grăniceri era un aparat rusesc care arăta acelaşi nivel de radiaţii împachetat sau... despachetat. Atunci conducerea unităţii militare s-a gândit la a afla nivelul de radiaţii la.. tovarăşul Iosip Broz Tito, conducătorul Iugoslaviei de atunci. După ce află colonelul Furnică de la omologul său nivelul de radiaţii care (fie vorba între noi!) era destul de ridicat, domnul colonel, care se trăgea din Vatra Dornei şi era un militar de carieră deosebit, mi-a spus: „Măi Dragoş, dacă încă n-am murit, atunci ar trebui să purtăm măşti antivirale. Soldat Dragoş, Dumnezeu să ne ajute, că numai el poate în marea mărinimie a Lui!” Aşa a fost şi aşa s-a simţit catastrofa de la Cernobîl, pe vremea aceea un oraş al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice.

         Astăzi ştiţi bine ce se întâmplă în Ucraina şi ce face Putin, iar aparatele acelea performante vor exista în România când nu vor mai exista inundaţii şi n-o să ne prindă vremea rea... nepregătiţi!

       Vă salută cu drag soldatul „Svjek din Lucăceşti”

Tito Vilanova, un barcelonez care de azi antrenează în Rai !

Ultimul antrenor cu care FC Barcelona a câştigat titlul în Spania, Tito Vilanova, a pierdut în această seară o luptă grea şi dură cu cancerul, care l-a făcut să renunţe şi la cariera de antrenor pe 19 iulie 2013.

Costel Gîlcă, antrenorul echipei naţionale Under 17 a României, este singurul român care a jucat în aceeaşi echipă cu Vilanova. S-a întâmplat în sezonul 1996-1997, atunci când Gîlcă şi Vilanova jucau la RCD Mallorca! Gîlcă a jucat pentru Mallorca în 34 de meciuri şi a înscris de 13 goluri, în timp ce Vilanova a prins doar 10 meciuri, fără să înscrie.

Contactat, Costel Gîlcă a vorbit cu tristeţe despre decesul fostului său coleg. "Deja ştiu de ce mă sunaţi şi sunt extrem de trist că am pierdut un om incredibil! Tito era un om care iubea fotbalul foarte mult. E o veste foarte proastă pentru întreg fotbalul mondial, iar pentru mine, care am jucat cu el, am vorbit mereu cu el, chiar şi în ultimii ani e o durere foarte mare", a spus Gîlcă.

Acesta a vorbit şi despre lunile pe care le-a petrecut alături de la Vilanova la Mallorca: "Chiar dacă el nu prea juca când eram colegi pentru că era pe finalul carierei, era un tip foarte liniştit, calm, care se înţelegea foarte bine cu toată lumea. Nu cred şi nu-mi amintesc să se enerveze vreodată. Era un om care nu-şi ieşea deloc din fire. Un coleg deosebit, un om cu care îţi făcea o mare plăcere să stai alături de el, să vorbeşti non-stop despre fotbal. Tito visa şi iubea doar fotbalul! Era dedicat acestui sport, dar şi familiei la care ţinea incredibil de mult. Era adorabil".

Despre relaţia pe care a avut-o cu fostul antrenor al Barcelonei, Gîlcă îşi reaminteşte: "După ce ne-am despărţit de la Mallorca am ţinut mereu legătura cu Tito. Am vorbit mereu cu el la telefon, chiar ne mai şi vedeam atunci când eu mai ajungeam pe la Barcelona. Am stat mult de vorbă cu el şi în august 2012 atunci când a venit la Bucureşti şi a jucat acel meci amical cu Dinamo. Din păcate, el ştia de atunci de boala pe care o are, dar spera tot timpul că va reuşi să câştige această luptă cu ea. N-a mai reuşit....".

DUMNEZEU CEL BUN SĂ-L IERTE ŞI SĂ-L DUCĂ ÎN RAI !!!

                                                                                      C.S.

Scriitoarea Mioara Cremene a murit la vârsta de 91 de ani

Născută pe 6 septembrie 1923, Mioara Cremene a părăsit România în 1969, revenind în ţară după Revoluţia din 1989. Înscrisă la Conservator (la clasa lui Victor Ion Popa), a debutat editorial în 1951, cu piesa în versuri "Mălina şi cei trei ursuleţi", prima dintr-o serie de aproape douăzeci de titluri de cărţi pentru copii.

A lansat în ţară, după cinci ani de interdicţie de publicare, mai multe volume de versuri, un roman, care a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România ("Mărirea şi decăderea planetei Globus", 1968), o excelentă carte de memorialistică - "La ce foloseşte Parisul? Evocări şi dileme din exil" (în colaborare cu Mariana Sipoş, 2000) şi, în perioada 1993 - 1995, a tradus în colaborare cu fiul ei, Adrian Cremene, scrierile lui Heinrich von Kleist ("Opere", două volume). Dumnezeu să o aşeze în Lumea Drepţilor!

                                                                                        GDL

Bun venit acasă, Ioana Daniela !!!

GLUMA ZILEI - "În Armată"

Soldatul Bulă în armată. Comandantul de pluton întreabă:
- Bulă, ce este patria?!
- Nu ştiu.
- Eşti prost. Vasile ce este patria?!
- Patria este mama mea!
- Bravo. Răspuns corect. Bulă ce este patria?!
- Patria este mama lui Vasile.
- Idiotule, patria este şi mama ta, ai înţeles?!
- Înţeles. Să trăiţi!
- Ce ai înteles, răcan?!
- Că... sunt frate cu Vasile!!!

                                                           GeDeLe

Sondaj

Ceauşescule, tovarăşule, hai de ne izbăveşte de capitalismul cel rău!

Un institut de sondare a opiniei publice a vrut să afle câti români l-ar mai vota azi pe Ceauşescu, dacă acesta ar candida la prezidenţiale. Vă mira tare rezultatele?! 

>> http://goo.gl/fvLTky

                                                                                           

                                                                    C.L.

CARTEA lui OCTAVIAN BUTUZA - în paginile revistelor „LUMINĂ LINĂ” (New York) și „BUNA VESTIRE”

   

 Revista de spiritualitate și cultură românească „Lumină Lină” apare la New York sub egida Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă (președinte - preot prof. dr. Theodor Damian). La pagina 90 din ultimul număr (an XIX, nr.1, ianuarie-martie) este prezentată cartea prof. teolog Octavian Butuza („Televiziunea - o cauză majoră a crizei morale și spirituale”) și este publicat cuvântul de binecuvântare de la începutul lucrării al PS dr. Iustin Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Române Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.

     Același text este publicat, în întregime, în revista „Buna Vestire” (an 10, nr.1, apărută în Duminica Floriilor), editată de Parohia Ortodoxă „Buna Vestire” din

Baia Mare (pr.dr.Florin Codrea, pr. Gheorghe Codrea), în colaborare cu  Asociația Filantropică Cultural-Creștină „Martyria”, publicație care apare cu

binecuvântarea ÎPS Sa Arhiepiscop Justinian. De asemenea, în paginile 37-40, este publicat, pe lângă cuvântul ierarhului, salutul colegiului redacțional al publicației bianuale și „mărturisirea” autorului. Este a noua carte a binecunoscutului realizator de emisiuni în televiziune - cele mai longevive în peisajul media regional - prof. Teolog Octavian Butuza. Felicitându-l și pentru această izbândă electorală, îi dorim, la cât mai multe! (Gelu Dragoş)

Ansamblul "Mugurii Codrului" Mireşu Mare

Semnificaţii istorice pentru 25 aprilie

1859 - A început construirea Canalului Suez. Construcţia s-a încheiat la 17 noiembrie 1869

1874 - S-a născut inginerul şi fizicianul Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pamânt. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1909. (m. 20 iulie 1937)

1917 - S-a născut cântăreaţa de jazz Ella Fitzgerald. A primit de 13 ori cunoscuta distincţie Grammy Award. A apărut în filmele muzicale "Pete Kelly's Blues" (1955), "St. Louis Blues" (1958), "Let No Man Write My Epitaph". (m 15 iunie 1996)

1932 - S-a născut atleta Lia Manoliu, olimpică la aruncarea cu discul şi fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român. (m. 9 ianuarie 1998)

1945 - Are loc liberarea Italiei de sub ocupaţia fascistă.

1994 - Comitetul Ministerial al Consiliului Europei, întrunit la nivel de delegaţi, a adoptat Protocolul 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin care se instituia un tribunal unic şi permanent pentru aceste probleme.

2006 - A încetat din viaţă scriitoarea americană Jane Jacobs, autoare a mai multor cărţi de urbanism şi filosofie. A condus o îndelungată campanie pentru un urbanism modern şi pentru refacerea centrelor din marile oraşe, devastate de politica defectuoasă de modernizare din anii '60 şi '70. Prima şi, în opinia multora, cea mai bună carte a sa, este "Moartea şi viaţa oraşelor americane". (născută în Canada la 4 mai 1916)

Concursul Naţional "Amintiri din copilărie"

Pensia facultativă, un lux pentru români

Cei care acum muncesc, s-ar putea să nu aibă tihnă la bătrâneţe. Numărul persoanelor active, care alimentează bugetul de pensii este în scădere. Specialiştii spun că, peste 15 ani, nu se vor mai strânge suficienţi bani pentru a plăti pensiile de stat tot mai numeroase.

Peste 20 de ani, când vor ieşi la pensie cei născuţi după 1966, vor încasa pensie de la stat doar cu mare noroc. După 2030, există riscul ca România să nu mai aibă bani pentru că populaţia va îmbătrâni şi vor fi puţini plătitori de contribuţii sociale. Soluţia este pensia facultativă, dar puţini şi-o permit.

„La nivelul lunii februarie, erau în jur de 316.000 de participanti, un număr extrem de redus daca luăm în calcul anticipările initiale ale industriei, care atingeau cifra de 250.000 de participanți numai pentru primul an”, afirmă Felicia Popovici, vicepresedintele unui fond de pensii private.

Statul a încercat să îi încurajeze pe cei care economisesc pentru pensia facultativă şi i-a scăpat de o parte din impozite. Dar nu suficient. În cazul unei sume de 400 de euro puse deoparte anual în conturile fondurilor de pensii private, un angajat primeşte o scutire de 64 de euro.

Cei care visează la o bătrâneţe liniştită trebuie să economisească însă din timp. Dacă vor, de exemplu, o pensie de 1.000 euro doar din contruibuţia facultativă, trebuie să pună deoparte lunar peste 90 euro, timp de 45 de ani. În aceste condiţii, banii vor veni din trei surse.

Dintr-un venit brut de 2000 de lei, 6,5% este contributia care se duce la stat, adică 130 de lei, 4%, adica 80 de lei, se duc către fondurile de pensii administrate privat, iar restul, în functie de cât suntem dispuși să plătim, se duc către o pensie facultativă.

Daca aici am plăti aproximativ 250 de lei în fiecare lună, putem spera că, în total, pensia noastră să fie, la sfârsit 70%, din ultimul salariu

Acum, România este printre statele europene cu populație relativ tânără, dar perspectiva este sumbră. Comisia Europeană estimează că proporţia persoanelor active va scădea cu mai mult de o treime până în 2060, când pensionarii vor reprezenta aproape 35% din populație.Sursa digi24.ro

                                                                               Cristian LAURENTIU 

Comunicat de plata - Centrul Europe Direct Maramures

Centrul Europe Direct Maramureş

Vă invită să participaţi la

Conferinţa ”ÎmprEUnă în EuROpa – Unitatea și diversitatea

stilului de viață european”

Ziua Europei - Vineri, 9 Mai 2014, ora 11.30

Centrul Millennium Baia Mare, Sala M1 (PROBABIL)

           

Pe 9 Mai 2014 - Ziua Europei, Centrul Europe Direct Maramureş organizează Conferinţa ”ÎmprEUnă în EuROpa – Unitatea și diversitatea stilului de viață european”.

Conferința își propune să reunească copii, elevi, cadre didactice, studenți, reprezentanți ONG, voluntari români și străini, mass-media, precum şi alţi cetățeni din județul Maramureș, interesați în practicarea și promovarea unui stil de viață sănătos și armonios pentru trup și suflet.

Temele conferinței sunt: educație pentru sănătate, alimentație sănătoasă, practicarea sportului, protecția mediului, reciclarea deșeurilor, armonie interioară prin cultură și artă, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, promovarea valorilor europene (diversitate, solidaritate - voluntariat, etc).

Echipele înscrise în conferință vor aborda tema aleasă prin care promovează un stil de viață sănătos și armonios într-un mod cât mai inovativ:

-        prezentarea de proiecte și activități derulate (sau care urmează să fie organizate) în școli, instituții publice,

              ONG-uri: prezentări ppt, filmulețe, video, produse, machete etc.

-        expunerea de idei și propuneri de activități în parteneriat, la nivel local.

-        prezentarea de produse realizate din obiecte reciclabile (expoziții, parada modei etc)

-        susținerea de scurte momente artistice etc.

Înscrierile se pot face până pe 30 aprilie 2014.

CONDIȚII de înscriere:

-        La conferință pot participa echipe formate din copii (grădinițe), elevi (școli și licee), tineri români și străini (ONG, universități) care activează în județul Maramureș:

o      Echipe formate din 1-2 membri (şcoli, universităţi, ONG), pentru Prezentări de activități și proiecte, filmulețe.

o      În cazul Prezentărilor de grup (moment artistic, parada modei, expoziție etc), echipele pot fi constituite din

     mai mulți membri (grădinițe, școli, universități, ONG)

o      Coordonatori: maxim 2 reprezentanți ai instituției.

-        Format: Prezentare verbală şi vizuală, în mod inovativ: prezentări ppt, filmuleţe, fotografii, prezentări și expoziții de

      produse, momente artistice etc.

-        Durata unei prezentări (generic): maxim 10 minute. (Prezentările ppt vor avea maxim 12 slide-uri).

-        Maxim 15 de echipe vor fi selectate pentru a susţine prezentări în cadrul conferinței.

-        Termen de înscriere este 30 aprilie 2014, prin completarea Formularului de înscriere ataşat.

-        Termen de predare a prezentărilor/conceptului (pentru momentele de grup)  – 6 mai 2014.

Vor fi acordate diplome și premii tuturor participanților înscriși la conferință.

De asemenea, în cadrul evenimentului vom organiza 2 expoziții și vom acorda premii pentru:

- lucrările înscrise la Concursul de desen ”EU trăiesc sănătos”:

http://europedirect.cdimm.org/noutati/centrul-europe-direct-maramure%C8%99-lanseaza-concursul-de-desen-%E2%80%9Deu-traiesc-sanatos%E2%80%9D

- voturile finale de popularitate pe Facebook pentru lucrările înscrise în Concursul „Alegerile europarlamentare 2014 – Noi decidem cine are responsabilitatea”:

http://europedirect.cdimm.org/evenimente/clasamentul-concursului-de-afi%C8%99e-%E2%80%9D%E2%80%9Ealegerile-europarlamentare-2014-%E2%80%93-noi-decidem-cine-are-responsabilitatea%E2%80%9D

Pentru informaţii suplimentare, aşteptăm să ne contactaţi la:

Centrul Europe Direct Maramureş

Bd. Traian 9-16, 430211 Baia Mare

Tel/Fax: 0262.224.870, 222.409, 221.380

Mobil (Margareta Căpîlnean): 0744.620.103

Email: europedirect@cdimm.org

Web: www.europedirect.cdimm.org          

                                                         

                                                                                                                                   Margareta CĂPÎLNEAN

       24.04.2014                                                                                                         Coordonator Centrul Europe Direct Maramureş     

Madrilenii au prima şansă la calificarea în finala Champions League 2014

Real Madrid a câştigat prima manşă a "dublei" cu Bayern Munchen din semifinalele UEFA Champions League, scor 1-0, deşi s-a lăsat clar dominată de echipa lui Pep Guardiola.

Deşi a avut o posesie zdrobitoare, Bayern Munchen a avut mult mai puţine ocazii importante decît Real Madrid. Unicul gol al partidei a fost înscris de francezul Karim Benzema în minutul 19 după o pasă excelentă a lui Coentrao.

Cristiano Ronaldo l-a încercat şi el de cîteva ori pe excelentul Neuer, dar portarul lui Bayern Munchen a fost mereu la post. Cea mai mare ocazie a bavarezilor a venit abia pe final, cînd Gotze a tras bine, dar Casillas a respins excelent.

    Diseară au loc semifinalele Europa League. Cele două partide sunt: Benfica – Juventus, care ar putea începe partida în formula:

Benfica: Artur - Pereira, Garay, Luisao, Siqueira - Markovic, Amorim, Perez, Gaitan - Lima, Rodrigo. Antrenor: Jorge Jesus

Juventus: Buffon - Barzagli, Bonucci, Chiellini - Lichtsteiner, Vidal, Pirlo, Pogba, Asamoah - Tevez, Osvaldo. Antrenor: Antonio Conte

şi duelul spaniol, Sevilla-Valencia, care vor evolua, cel mai probabil în formula:

FC Sevilla: Beto - Figueiras, Carrico, Fazio, A. Moreno - Iborra, Mbia - Reyes, Rakitic, Vitolo - Bacca

Antrenor: Unai Emery

Valencia: Guaita - J. Pereira, J. Fuego, Mathieu, J. Bernat - Parejo, Keita - Feghouli, Vargas, Fede - P. Alcacer

Antrenor: Juan Antonio Pizzi

                                                                                  Gelu Dragoş

Invitatie la PRIMAVARA BAIMAREANA 2014

...se întâmplă la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare - săptămâna 28 aprilie - 3 mai 2014

Marți, 29 aprilie

ora 14,oo Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul Expoziției de artă textilă și design intitulată Laborator 014 a studenților, masteranzilor și absolvenților Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara.

Coordonatori:

prof. univ. dr. Elena Tulcan, conf. univ. dr. Ioan Augustin Pop, lect. univ. dr. Valentin Ștefănescu, lect. univ. dr. Victor Giurgiu, lect. asoc. dr. Corina Mutu, asist. drd. Sandra Chira, asist. drd. Eugenia Riemschneider.

Organizatori:

lector. univ. dr. Andreea Palade Flondor, asist. drd. Sandra Chira, asist. drd. Eugenia Riemschneider.

1 mai

În conformitate cu legislația în vigoare biblioteca va fi închisă în perioada 1-4 mai.

Ştefan Selek

bibliotecar

Modernism 2014

Sedinte Prefectura Maramures

Va trimit programul  intalnirilor care vor avea loc in perioada urmatoare la Institutia   Prefectului judetul Maramures:

Vineri, 25.04.2014, ora 9.30, sala 105 – sedinta - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj-Napoca, primari maramureseni, autoritati judetene, pe tema problemelor si pagubelor cauzate de porcii mistreti in unele zone din Maramures;

Luni, 28.04.2014, ora 11.00, sala 105 – sedinta Comisiei de Dialog Social la solicitarea Blocului National Sindical filiala Maramures;

Marti, 29.04.2014, ora 11.00, Monumentul Ostasului Roman – Ceremonial religios si militar de  Ziua veteranilor de Razboi;

Miercuri, 30.04.2014, ora 10.00, sala mare – sedinta Colegiului Prefectural Maramures.

                                                                  Marilena Florescu, purtator de cuvant

Aforismul zilei

Salut Trecut - 24 aprilie - Ziua comemorarii jertfelor genocidului armenilor din 1915

In fiecare an, pe 24 aprilie, armenii din intreaga lume isi amintesc de omorarea sistematica a 1,5 milioane dintre stramosii lor. Pe 24 aprilie 1915 guvernul Junilor Turci a strans si executat cateva sute de intelectuali si lideri religiosi armeni, aceast fiind inceputul unei campanii de anihilare a populatiei armenesti. Pana in 1923, guvernul turc de la acea vreme omorase peste jumatate din populatia armeana si deportase alte sute de mii din tinuturile lor ancestrale. Presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din parlamentul European, Charles Tannock, a aratat ca "se spune ca genocidul armenesc a inspirat planurile naziste de exterminare a evreilor. Cu toate acestea in comparatie cu Holocaustul, majoritatea oamenilor stiu putine despre acest episod sumbru". In Turcia anului 1915 traia cea mai numeroasa populatie armeana, de 3 milioane de oameni. Era şi cea mai infloritoare comunitate armeana a timpului, cu o vechime in acel spatiu de aproape 3 milenii. Pentru armenii stabiliti in Romania, la fel pentru diaspora armeana din multe alte locuri, comunitatea armeana din Turcia era atunci metropola care exporta cultura si spiritualitatea armeana. In timpul genocidului au fost ucisi peste un milion şi jumătate de armeni. In acelasi timp, cea mai mare parte dintre cei ramasi au fost deportati, multi în Siria, altii au fugit in Europa sau in alte locuri. A fost distrus un intreg sistem economic, care sustinea cultura si credinta natiunii armene. Pe 15 martie 1921, la Berlin, Talaat Pasa, care a planuit si ordonat genocidul impotriva armenilor, a fost doborat cu un glont de revolver. Cel care a tras a fost un tanar armean de 23 de ani, Soghomon Tehlirian, supravietuitor al genocidului in cursul caruia si-a pierdut intreaga familie. La scurt timp dupa asasinat, Tehlirian a fost judecat la Tribunalul din Berlin, care, in cele din urma, l-a achitat. Cunoscut ca primul genocid din istoria umanitatii, genocidul impotriva armenilor intre anii 1915-1922 a provocat intregii natiuni armene de pe mapamond pierderi pe care aceasta nu le-a recuperat niciodata.

                                                                                   I.I.D.

Fotografia zilei - "Pisicuţele"

Foto: prof. Roxana PAŞCA

Semnificaţii istorice pentru ziua de 24 aprilie

1711 - A fost încheiat Tratatul de la Luck, un tratat de alianţă între Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei şi Petru cel Mare, prin care era garantată domnia ereditară a lui Dimitrie Cantemir, graniţa Moldovei pe Nistru şi dreptul de azil în Rusia, în caz de nevoie, pentru domn. În urma acestui tratat, trupele ruse au intrat în Moldova, dar au fost înfrânte de turci la Stănileşti, iar Dimitrie Cantemir s-a retras în Moldova.

1911 - S–a născut poetul Eugen Jebeleanu, autor al volumelor de poezii "Schituri cu soare", "Poeme de pace şi de luptă", "Cântece împotriva morţii" şi "Harfa şi Minotaurul" (m. 21 august 1991)

1918 - Este încheiat tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte. Pacea nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul

1980 - A murit scriitorul Alejo Carpentier y Valmont, întemeietorul literaturii latino–americane moderne. (“Împărăţia acestei lumi”, “Recurs la metodă”, “Harpa şi umbra”) (n. 26 decembrie 1904)

1993 - La iniţiativa sindicatelor miniere conduse de Miron Cozma, s-a format Alianţa Confederaţiei Sindicale Democratice din România, la care au aderat 9 confederaţii

1993 - Filosofului Gabriel Liiceanu i s-a decernat Ordinul de ofiţer de onoare al artelor şi literelor, din partea ministrului Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa, Jacques Lang

1996 - România şi Bulgaria au semnat un acord interguvernamental privind notificarea rapidă în caz de avarie nucleară şi schimbul de informaţii în domeniul nuclear

1997 - Consiliul Europei a hotărât încetarea monitorizării speciale a României, adoptând Raportul întocmit de echipa de monitori Jansson-Scwimer-Durieux

2002 - Bosnia–Herţegovina a devenit cel de–al 44–lea stat membru al Consiliului Europei

2003 - Conducerea centralei nucleare de la Cernobâl a anunţat că există riscul prăbuşirii structurii de beton din jurul reactorului nuclear distrus în timpul accidentului din aprilie 1986

2004 - A murit Estée Lauder, fondatoarea companiei de cosmetice ce îi poartă numele. (n. 1 iulie 1906)

2005 - Papa Benedict al XVI-lea a primit paliumul şi Inelul Pescarului, cele două însemne ale funcţiei sale, care marchează inaugurarea pontificatului

2008 - A încetat din viaţă Cezar Ivănescu, poet, dramaturg, traducător şi director de editură român (n. 6 august 1941).

2008 - A încetat din viaţă artistul plastic Marcel Chirnoagă, autorul celei mai importante opere româneşti de la sfârşitul secolului XX - ciclul de gravuri "Apocalipsa"; a realizat, de-a lungul vieţii sale, peste 3.000 de lucrări - gravuri, desene, picturi, sculpturi şi gravuri (n. 17 aug. 1930)

                                                                                                                         I.I.D.

Fotbal de superclasă. Liga Campionilor. Real Madrid - Bayern Munchen

Bayern Munchen joacă, miercuri, 23 aprilie 2014, la Madrid, cu Real, în prima manşă a semifinalelor Ligii Campionilor. Partida va începe la ora 21:45 şi va fi transmisă de Digi Sport 1 şi TVR.

      Aseară, în cealaltă semifinală Athletico Madrid şi Chelsea Londra au terminat la egalitate, 0 – 0, după un meci anost, mult prea tacticizat.

                                                                              Gelu Dragoş

U.D.M.R. – afacere de milioane de euro din fonduri publice

 „U.D.M.R. nu este un partid politic, ci o organizaţie care reprezintă o comunitate etnică în România. Noi întotdeauna am spus că U.D.M.R. trebuie tratată altfel decît un partid politic…”. (Tamas Sandor, preşedinte U.D.M.R. Covasna şi preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, februarie 2014)

„U.D.M.R. nu este un partid politic, ci un O.N.G. al comunităţii maghiare şi are dreptul să-şi arboreze propriul drapel. Nu vom arbora drapelul României pe sediul organizaţiei, totul va rămîne ca şi pînă acum.”. (Borboly Csaba, preşedinte U.D.M.R. Ciuc şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, ianuarie 2009).

La cît se ridică valoarea fondurilor publice pe care le încasează U.D.M.R.? Care este baza legală de finanţare a U.D.M.R. din fonduri publice? În cele ce urmează, vă propun o analiză despre o afacere de milioane de euro anual din fonduri publice. O afacere care se derulează pe banii românilor şi cu acordul (aproape) întregii clase politice. România este singura ţară din Uniunea Europeană care a permis, în mod legal, constituirea unor formaţiuni politice pe criterii etnice. Înfiinţării Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.), în decembrie 1989, i-au urmat înfiinţarea Partidului Civic Maghiar (P.C.M.), în ianuarie 2008, şi a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (P.P.M.T.), în septembrie 2011. Unicul scop al acestor trei formaţiuni politice constituite pe criterii etnice este acela al obţinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc constituit din judeţele Covasna, Harghita şi o parte a judeţului Mureş. Extremiştii radicali şi extremiştii moderaţi sînt pe aceeaşi undă atunci cînd vine vorba de autonomie. Cei moderaţi acţionează din Parlamentul României, Guvern şi alte instituţii publice, cei radicali acţionează la nivel local, în cele trei judeţe. Dintre cele trei formaţiuni politice maghiare, doar U.D.M.R. este cea care primeşte anual finanţare de la bugetul de stat. Dacă pînă în 2009, U.D.M.R. era finanţată atît ca partid politic, în baza Legii nr. 27/1996 a partidelor politice, precum şi a altor legi care reglementează activitatea partidelor politice, dar şi ca organizaţie non-guvernamentală (O.N.G.) a comunităţii maghiare din România, din anul 2009 U.D.M.R. este finanţată exclusiv ca O.N.G. reprezentativ al comunităţii maghiare din România.

Finanţarea U.D.M.R. din fonduri publice în perioada 2000-2007

În perioada 2000-2007, U.D.M.R. a fost finanţată din bugetul Secretariatului General al Guvernului României în baza Legii nr. 27/1996 a partidelor politice, Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi a OUG nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din OUG nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a art. 92 alin. 1 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi defăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Potrivit adresei nr. 15C/232/rp/20.11.2008 a Secretariatului General al Guvernului, sumele încasate anual de UDMR, ca partid politic, din bugetul Guvernului României au fost următoarele: anul 2000 – 389.784 lei; anul 2001 – 616.938 lei; anul 2002 – 746.944 lei;  anul 2003 – 746.944 lei; anul 2004 – 746.944 lei; anul 2005 – 729.480 lei; anul 2006 – 729.481 lei; anul 2007 – 729.481 lei. În aceeaşi perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul Secretariatului General al Guvernului României, prin intermediul unei fundaţii pe care o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/ 19.03.2014, Fundaţia Communitas a încasat următoarele sume de bani din fonduri publice: anul 2003 – 1.726.030 lei; anul 2004 (an electoral) – 5.000.000 lei; anul 2005 – 5.852.000 lei; anul 2006 – 8.020.000 lei; anul 2007 – 10.770.000 lei. În ciuda sumelor colosale pe care le-a încasat în fiecare an şi în ciuda faptului că sumele au fost alocate unor cetăţeni români de etnie maghiară, Fundaţia Communitas are o pagină de Internet exclusiv în limba maghiară.

Finanţarea U.D.M.R. din fonduri publice în perioada 2008-2014

În anul 2008, U.D.M.R. este finanţată în baza Legii nr. 27/1996 a partidelor politice, însă sursa finanţării este schimbată. În temeiul Legii nr. 334/2006, începînd cu anul 2008, finanţarea partidelor politice se face din bugetul public al Autorităţii Electorale Permanente. U.D.M.R. a încasat, ca partid politic, suma de 512.421 lei în anul 2008 şi suma de 80.122 lei în anul 2009. Din luna martie 2009, U.D.M.R. nu mai este finanţată din fonduri publice în baza legii partidelor politice. La fel şi în 2010, U.D.M.R. nu mai figurează ca încasînd bani în baza legii partidelor politice. În aceeaşi perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul Secretariatului General al Guvernului României, prin intermediul Fundaţiei Communitas, pe care o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/19.03.2014, Fundaţia Communitas  a încasat următoarele sume de bani din fonduri publice: în anul 2008 – 14.250.000 lei şi în anul 2009 – 2.110.000 lei. În perioada 2010-2014, Fundaţia Communitas nu mai este finanţară din bugetul Secretariatului General al Guvernului României. Potrivit adresei nr. 15C/28/ rp/05.03.2014 a Secretariatului General al Guvernului, U.D.M.R. a încasat, în 2009, suma de 13.072.660 lei direct din bugetul Guvernului României ca şi O.N.G. al comunităţii maghiare din România. În total, în 2009, U.D.M.R. a încasat peste 15 milioane de lei din bugetul Guvernului României. Începînd cu anul 2009, U.D.M.R. este finanţată direct de la bugetul Guvernului României, în baza statutului său de O.N.G. al comunităţii maghiare din România. Sumele încasate de U.D.M.R. în perioada 2009-2014 sînt colosale, ajugînd la aproape 21 de milioane de lei în 2010 şi la peste 18,5 milioane de lei în 2014.

Nu sînt bani pentru şcoli şi spitale, pentru UDMR, da!

Documentele arată faptul că U.D.M.R. a început, în anul 2000, cu o finanţare din fonduri publice în cuantum de 389.000 de lei şi a ajuns la aproape 21 de milioane de lei în anul 2010. Cifrele sînt de-a dreptul stupefiante: finanţarea din fonduri publice a U.D.M.R. a crescut de 53 de ori în ultimii 14 ani. Asta în condiţiile în care numărul maghiarilor din România nu a crescut în toţi aceşti ani, ci a scăzut constant. Extremiştii moderaţi din UDMR sînt probabil sectorul cu creşterea cea mai spectaculoasă atunci cînd vine vorba de alocări bugetare. În timp ce România închide spitale şi şcoli din lipsa fondurilor, alocările bugetare pentru U.D.M.R. au explodat, ajungînd la aproape 21 de milioane de lei în 2010 şi la peste 18 milioane de lei în 2014. La aceste sume putem adăuga şi cele 7,3 milioane de lei cheltuite exclusiv pe monumentele comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita de către preşedintele U.D.M.R. Kelemen Hunor în perioada primului său mandat în fruntea Ministerului Culturii, în perioada 2009-2011.

Întrebări ce aşteaptă un răspuns

Se naşte astfel o întrebare legitimă: de ce nu mai este finanţată U.D.M.R. în temeiul legii partidelor politice? O explicaţie imediată ar fi aceea că U.D.M.R. poate încasa sume mult mai mari din fonduri publice dacă este finanţată ca O.N.G. şi nu ca partid politic. Stoparea finanţării U.D.M.R. în baza legii partidelor politice înseamnă automat şi faptul că U.D.M.R. nu este un partid politic. Se naşte atunci o a doua întrebare legitimă: ce caută U.D.M.R. în Parlamentul României şi în Guvernul României, de vreme ce nu este partid politic? La această întrebare trebuie să răspundă cei care au beneficiat de pe urma finanţării unei organizaţii extremiste maghiare, fie că este vorba de Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, sau Partidul Democrat Liberal.

                                                                          DAN TĂNASĂ