Vineri, 3 noiembrie 2017, ora 12, la sediul Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor, va avea loc lansarea celor două cărţi noi ale Irinei Petraş:
● Viaţa mea de noapte. Fragmente onirice, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 152 pagini. Coperta şi ilustraţia copertei: Laura Poantă.
Aş fi putut să-i spun şi Visul de noapte, aşa cum spui schimb de noapte, tren de noapte. Am ales, până la urmă, viaţă de noapte – e mai aproape de ceea ce cred eu despre versantul oniric al existenţei mele. Îmi convine şi nuanţa de sfidare a normelor de la lumina zilei. Plănuită de mult, ca o urgenţă introdusă în ritmurile scrisului meu de amănuntul că visez enorm, Viaţa mea de noapte porneşte de la două, pentru mine, adevăruri. Mai întâi, ceea ce vezi, simţi, înţelegi, pe scurt, trăieşti în vis/prin intermediul viselor este o experienţă/in-sperienţă de consistenţă şi însemnătate (aproape) egale cu ale experienţei diurne, în stare de veghe. Şi visele intră în definirea de sine, şi ele lasă urme, şi ele te construiesc. Pe de altă parte, povestea-vieţii-în-stare-de-veghe şi povestea-viselor-nopţii sunt ambele interpretări subiective şi larg condiţionate de contexte, sunt ficţiuni la distanţă egală de Adevărul absolut, niciodată nouă la îndemână.
● De veghe între cărţi. Scriitori contemporani, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 364 pagini.
Volumul se aşează în continuarea precedentelor mele culegeri de comentarii critice şi eseuri: Literatură română contemporană – secţiuni, 1994; Cărţile deceniului 10, 2003; Cărţi de ieri şi de azi, 2007; Literatură română contemporană. O panoramă, 2008; Literatură română contemporană. Prelungiri, 2010; Divagări (in)utile. Viaţă şi literatură, eseuri, 2012; Oglinda şi drumul. Prozatori români contemporani, 2013; Vitraliul şi fereastra. Poeţi români contemporani, 2015. (vezi detalii pe www.irinapetras.ro). Textele au apărut, la vremea lor, în reviste literare – România literară, Viaţa Românească, Apostrof, Tribuna, Steaua, Contemporanul. Ideea europeană, 22/Bucureştiul cultural etc. Întregi ori comprimate, intră acum într-o nouă relaţie şi-şi sprijină unul altuia enunţurile. E vorba, şi de data aceasta, despre cărţi pe care le-am citit, cu o subiectivitate hazardată şi manipulată, în ultimii ani. Subiectivitate istorică o numea cineva. Am ales eu însămi cărţi, au ales redacţiile sau, nu în cele din urmă, autorii care mi le-au trimis.
Introduc, mai întâi, câteva Divagări – eseuri despre Starea literaturii: survolări ale unor mari teme, dar şi propuneri de noi instrumente de lucru: O lume ce pe nesimţite cade…, Breasla. Sau despre mintea de pe urmă, Notorietate şi valoare, Realitatea ficţiunii sau despre măsluire, Privirea scandinavă sau despre subtext, Paleo-plastica romanescă, Dispariţia cronicii literare?, Vitraliul şi fereastra, Moartea la purtător, Despre lichefierea verbelor spunerii, De la ex-otic la in-otic. Şi de data aceasta, textele mele trimit, firesc, unele la celelalte. Gândirea vieţii printre cărţi este una în mişcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanţe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răz-gândirea ţine şi ea aproape.
În secţiunea Scriitori şi cărţi, ordonată pur şi simplu alfabetic, după numele autorului, abordarea e când schiţă de portret, când comentariu axat pe o singură carte ori pe mai multe. Am scris despre peste o sută de scriitori: Diana Adamek, Gabriela Adameşteanu, Ion Agârbiceanu, Simona Antonescu, Nicolae Balotă, Horia Bădescu, Nicolae Bârna, Ana Blandiana, Oana Boc, Ştefan Borbély, Cora Botezatu, Ion Brad, Rodica Braga, Augustin Buzura, Tudor Cătineanu, Gabriel Chifu, Iordan Chimet, Dumitru Chioaru, Livius Ciocârlie, Al. Cistelecan, Nicolae Coande, Ion Cocora, Aurel Codoban, Sanda Cordoş, Radu Cosaşu, Liana Cozea, Dan Cristea, Constantin Cubleşan, Miriam Cuibus, Ştefan Damian, Vasile Dan, Vasile G. Dâncu, Vasile Sebastian Dâncu, Andrei Doboş, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Mihai Dragolea, Gyorgy Dragoman, Echinox sau „prietenia exigentă”, Dinu Flămând, Gabriela Gheorghişor, Niculae Gheran, Cătălin Ghiţă, Gh. Glodeanu, Vasile Gogea, Nicolae Goja, Mariana Gorczyca, Rodica Grigore, Tibor Hergyán, Ion Horea, Medeea Iancu, Letiţia Ilea, Marian Ilea, Silvia Kerim, Elisabeta Lăsconi, Giovanni Magliocco, Laurenţiu Malomfălean, Aureliu Manea, Nicolae Manolescu, Rodica Marian, Angela Martin, Ioan Matei,, Ileana Mălăncioiu, Mihai Măniuţiu, Alexandra Medrea,, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Miniaturas de tiempos venideros, Andrei Moldovan, Mori Ōgai, Ion Mureşan, Dafin Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Mircea Muthu, Andreea Nanu, Olimpiu Nuşfelean, Thomas Owen, Alina Pamfil, Gheorghe Pârja, Eugen Pavel, Mircea Petean, Petreştii sau despre intimitate, Petru Poantă, Poezia în traduceri, Ion Pop, Ioan-Aurel Pop, Ioan Es. Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Andreea Răsuceanu, Aurel Rău, Liviu Rebreanu, „andrisantul”, Adrian George Sahlean, Cristina Sărăcuţ, Gheorghe Săsărman, Monica Săvulescu Voudouri, Ion Simuţ, Nicolae Stan, N. Steinhardt, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Şerban, Bogdan Teodorescu, Mircea Tomuş, Stelian Ţurlea, Mihaela Ursa, Mariana Vartic, Simona Vasilache, Matei Vişniec, Alexandru Vlad, Ion Vlad, Ion Vlasiu, Vasile Voia, Răzvan Voncu, Varujan Vosganian, Magda Wächter, Epistolar Zaciu-Şchiau, Stefano Zecchi, Vlad Zografi. Ca întotdeauna, oricâte asemănări aş contabiliza şi oricâte chenare aş inventa, până la urmă mi se impune din nou constatarea că avem de-a face cu singurătăţi.
● La Galeriile revistei Steaua, vernisajul expoziţiei de pictură Irina Petraş, Insperienţe.
NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu