Astăzi mi-am depus Programul de candidatură la președinția
Uniunii Scriitorilor din România, pe care, iată, îl fac public. Să fie într-un
ceas bun!
Program de candidatură la președinția Uniunii Scriitorilor din România
Până nu de mult, principalele probleme asupra cărora își concentra atenția Uniunea Scriitorilor din România erau creșterea statutului și vizibilității
scriitorului în societatea românească actuală, stabilitatea financiară a USR și creșterea
valorii noilor membri admiși.
În ultima vreme a apărut o problemă nouă care ne ține, din păcate, pe prima pagină a atenției publice: conflictele din Uniunea
Scriitorilor!
În opinia mea, viitorul președinte
al USR trebuie să facă din rezolvarea acestei situații o prioritate.
Mă gândesc la o rezolvare pe cale pașnică, prin dialog, care să nu ne expună, ca breaslă,
mediatizării negative și deriziunii
opiniei publice. Cu cât mai puține rufe
în public, cu atât mai bine!
Prelungirea acestei stări de fapt face rău breslei în
ansamblul său, Uniunii Scriitorilor ca organizație
și întregii lumi culturale. Mai mult,
prelungirea seriei de conflicte pune în pericol prestigiul și statutul scriitorului, precum și beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de breasla
noastră.
Voi explica de ce.
USR este principala instituție
care apără drepturile și interesele
scriitorilor, care îi reprezintă la nivel instituțional
și social. Nu putem avea o imagine bună
a scriitorului, dacă uniunea are o imagine proastă. Nu putem pretinde un statut
social și instituțional solid al scriitorului, dacă uniunea
care îi reprezintă nu se bucură de încredere și
apreciere, deopotrivă în fața instituțiilor statului, în ochii cititorilor, dar și în interiorul lumii literare. Or, o uniune
de creatori care exclude un număr semnificativ din proprii săi membri, printre
care se numără unii dintre cei mai valoroși
scriitori ai timpului nostru, o uniune din care își
dau demisia un val de tineri critici literari și
scriitori de toate vârstele, o uniune care nu reprezintă, din păcate, niciun
fel de atractivitate pentru scriitorii tineri valoroși are o mare problemă legată de capital de încredere și de reprezentativitate.
În acest moment, USR se află în această situație delicată, iar viitorul președinte trebuie să ofere soluții. Avem nevoie de o uniune fără conflicte,
stabilă financiar, cu imaginea publică bună, întinerită - dat fiind
dezechilibrul generațional,
modernizată, animată de un spirit european. Instituțiile și oamenii din
afara USR nu au răbdarea și nici
interesul concret să afle cine are dreptate, ei văd doar scandalurile legate de
procese, citesc știrile despre
excluderi și demisii, despre premii
contestate și acuze de tot felul, iar
toate acestea ne șubrezesc puternic
credibilitatea. Avem nevoie de vizibilitate, dar nu de o astfel de
vizibilitate.
Situația
conflictuală a ajuns într-un punct extrem de periculos: cel în care riscăm să
nu existe decât învinși, să pierdem cu
toții. În acest moment, au de suferit
înseși legitimitatea uniunii și reprezentativitatea sa pentru breasla
noastră. Identitatea vulnerabilizată a uniunii, chiar și sub aspect juridic, prin șirul
interminabil de procese, șicane
administrative și declarații reciproc defăimătoare, intens
mediatizate, pune în pericol beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de membrii uniunii în mod
individual sau de USR ca întreg. Tot ceea ce s-a obținut se poate și
pierde, mai ales în contextul fragilizării organizației, a pierderii reprezentativității
la nivelul percepției publice și al unui stat care mereu are de gestionat o
criză financiară, pentru care orice resursă devine tentantă. Or, dimpotrivă,
aceste beneficii trebuie întărite, iar rolul noului președinte este esențial în
acest sens.
În contextul descris mai sus, principalele direcții de acțiune
ale programului meu de candidatură sunt următoarele:
I. Prezervarea beneficiilor patrimoniale și financiare obținute de-a lungul timpului (suplimentul de pensie, indemnizațiile de merit, finanțarea revistelor) și
multiplicarea surselor de finanțare a
activităților și programelor uniunii. Stabilitatea financiară a organizației vine nu doar din cuantumul sumelor, ci și din pluralismul surselor. În acest sens,
îmi propun următoarele:
A. Obținerea de
finanțări directe, pe bază de
parteneriat cu autoritățile publice
locale, sau prin aplicații pe legea
350/ 2005 pentru proiectele și
programele USR de nivel local/regional/național
la primării și consilii județene (în cazul în care considerăm necesar, se
poate înființa un birou de consultanță în cadrul USR pentru sprijin în întocmirea
solicitărilor și documentațiilor);
B. Intrarea ca partener / promotor în proiecte europene din
domeniul culturii sau adiacente, alături de ONG-uri puternice și credibile, care au capacitatea de a întocmi
aplicații și gestiona proiecte mari.
C. Obținerea de
facilități pentru membri USR de la
operatori economici sau prestatori de servicii (după modelul sindicatelor sau
în asociere cu un sindicat),
D. Proiectul ”Scriitori pentru scriitori”, adică organizarea
de licitații cu manuscrise și obiecte ale scriitorilor (cu valoare de
istorie literară), donate de către aceștia
sau de către urmașii lor, sumele obținute fiind destinate burselor de creație, rezidențelor
sau proiectelor de consolidare a memoriei culturale ori promovare a lecturii;
E. Încurajarea mecenatului cultural;
F. Nu în ultimul rând, gestionarea transparentă și profesionistă a patrimoniului (Casa
Vernescu, Hotel Unique, Casa de la Neptun, apartamentul Constantin Țoiu ș.c.l.
) și sporirea acestui patrimoniu,
colectarea eficientă a timbrului literar.
II. Căutarea soluțiilor
pentru încetarea conflictului și
începerea dialogului cu autorii excluși
din Uniunea Scriitorilor, precum și cu
cei care au demisionat din solidaritate cu aceștia.
Restabilirea legitimității
neproblematice de care se bucura USR înainte de acest conflict prelungit
nepermis de mult și reconstrucția imaginii publice a uniunii.
În paralel, încurajarea programatică a tinerilor autori
valoroși să devină membri ai USR.
III. Măsuri de asistență
și protecție
socială pentru membrii USR:
A. Înființarea la
nivelul uniunii a unui fond de solidaritate, destinat ajutorării cazurilor
sociale;
B. Colaborarea cu ONG-uri de profil pentru măsuri de asistență socială și/sau
medicală în favoarea membrilor aflați
în dificultate;
C. Cooperarea cu un sindicat / uniune sindicală, pentru
apărarea unor drepturi, acces la baze de odihnă și
tratament, alte facilități;
D. Nu în ultimul rând, intensificarea activității Comisiei sociale din cadrul USR.
IV. Continuarea marilor proiecte și programe culturale ale USR (Premiile anuale, Turnirul de
poezie, Colocviul național de proză,
Colocviul național al revistelor de
cultură, Festivalul Internațional de
Literatură FestLit, Scriitorul anului ș.a.).
În același timp, ne propunem:
A. Sesiune de finanțare
pentru proiecte culturale ale filialelor / membrilor USR, dintr-un fond comun
special constituit, destinat încurajării inițiativei
și diversificării tipurilor de proiect;
B. Realizarea unui sistem de rezidențe de creație pentru
autori și traducători (singuri sau în
parteneriat); conectarea la rețele de
rezidență internaționale;
C. Realizarea unui sistem de burse de creație pentru autori cu un proiect în lucru;
D. Realizarea unui fond de mobilitate culturală pentru participarea
membrilor uniunii la evenimente culturale internaționale.
V. Transparentizarea activității
USR și profesionalizarea comunicării
publice și interne.
VI. Consolidarea memoriei culturale și a statutului scriitorului în România contemporană
A. Continuarea proiectului de amplasare a plăcilor memoriale
și extinderea lui la nivelul
filialelor, ca proiect USR sau în parteneriat cu administrațiile locale;
B. Încurajarea și
sprijinirea în documentare a unităților
administrativ-teritoriale pentru înființarea
de case memoriale ale scriitorilor;
C. Înființarea unui
Muzeul al Avangardei Românești (în
colaborare cu Federația Comunităților Evreiești
din România, Ministerul Culturii și
muzeele literaturii);
D. Realizarea unei campanii naționale
de încurajare a lecturii în general și
de promovare a scriitorilor români în special;
E. Diligențe pentru
introducerea întâlnirilor sistematice ale elevilor cu scriitorii printre
activitățile didactice; încurajarea
cursurilor de scriere creativă pentru liceeni și
demersuri pentru introducerea lor în universități.
F. Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a turismului
cultural, cu contribuții documentare pe
parte literară (trasee, itinerarii, hărți
interactive)
VII. Realizarea unei politici externe coerente a USR-ului
(colaborări, schimburi, parteneriate, participarea cu stand de prezentare la
târgurile internaționale de carte,
înscrierea USR în rețele internaționale de rezidențe literare). Întărirea legăturii cu ICR și Ministerul Culturii. Dezvoltarea de proiecte cu institutele
culturale străine din România.
Sunt convins că toată experiența
managerială și capitalul social
acumulate până acum - ca inițiator al
Club-ului 8, co-fondator al Festivalului Internațional
de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași și,
în prezent, membru în Comisia pentru cultură și
media a Senatului României - mă vor ajuta deopotrivă să duc la bun sfârșit acest proiect de candidatură și să apăr cu succes drepturile obținute de breasla noastră de-a lungul
timpului.
În viziunea mea, USR este mai mult decât un sindicat sau o
uniune a intereselor de breaslă, este un organism care contribuie la stimularea
și protejarea creației libere. Nici caracteristicile
individuale, nici sistemul politic și
nici piața nu trebuie să condiționeze libertatea de creație. Atunci când USR acordă un ajutor social,
văd în asta mai degrabă un mod de a proteja libertatea de creație – acesta e sensul fundamental al acțiunilor noastre. Pentru a crea condițiile creației
libere, USR trebuie să fie o organizație
tolerantă, iar pentru a fi eficientă trebuie să fie profesionistă.
Acesta este spiritul în care vreau să-mi duc la îndeplinire,
dacă îmi veți acorda votul, programul
meu de candidatură.
CV literar și
experiență managerială
Dan LUNGU (n. 1969, Botoşani), scriitor, conf. univ. dr. la
Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași (2013-2017), senator USR, membru în
Comisia de cultură și media a Senatului
României. Co-fondator și manager al
Festivalului Internațional de
Literatură și Traducere Iași - FILIT (2013-2016). Membru al Uniunii
Scriitorilor din România. Romane ale sale au fost traduse în franceză, germană,
engleză, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, croată, maghiară, bulgară,
greacă, norvegiană, macedoneană şi turcă. În 2011, statul francez i-a acordat
titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la
îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi redactor al
revistei Au Sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club
8. În 2001 şi 2002, redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face
parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“,
Franţa.
La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de
zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007,
2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei
de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în
2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la
Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei ; în mai 2015, a avut loc
la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă
comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional
„Radu Stanca” din acelaşi oraş ; versiunea franceză a cărţii a fost dublu
nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet în 2008, iar versiunea poloneză a
fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în
2011), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse
(2011, 2014) și Fetița care se juca de-a Dumnezeu (2015, 2016,
2018), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu
amănuntul (2008) şi a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum.
Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), Cărţi,
filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) și Cartea Copilăriilor (2016).
I se montează piesele Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul
Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003;
spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006, în cadrul proiectului
DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul,
Iaşi, 2008). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre
cîştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.
Este distins cu Premiul Societăţii Junimea pentru
activitatea literară pe 1993, Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă
(1997), Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999), Premiul
Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Clubului 8
(2001), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „Vasile Pogor“,
al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitatea literară (2007),
Personalitatea culturală a anului (2009), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru
proză (2010), Premiul pentru proză la Colocviul Tinerilor Scriitori (Alba-Iulia,
2011), Premiul național de proză al
Ziarului de Iași (2015).
Pentru experiența
managerială este relevant bilanțul
celor patru de directorat la Muzeul Național
al Literaturii Române Iași, așa cum a fost publicat la sfârșitul mandatului:
”Patru puncte muzeale noi. 100 expoziții temporare. FILIT. Editura Muzeelor Literare (70 de titluri).
Trei librării. 84% mai mulți
vizitatori. 91 rezidenți (cel mai mare
sistem de rezidențe din Europa de Est).
1.000 voluntari implicați în proiecte.
Obținerea rangului de muzeu național
Timp de 4 ani, Muzeul Național
al Literaturii Române Iași a trecut
printr-un amplu proces de revitalizare și
modernizare. Transformările din mandatul 2013-2017 au deschis muzeele literare
către comunitate prin oferte culturale bogate și
diversificate, iar instituția s-a
repoziționat ca fiind dinamică și adaptată câmpului cultural contemporan.
Un mare succes înregistrat de instituție a fost obținerea
rangului muzeu de importanţă naţională, fapt ce a declanșat noi energii în dezvoltarea activităţii muzeale, noi
oportunităţi în stabilirea unor parteneriate cu instituţii culturale şi reţele
muzeale/profesionale internaţionale.
O altă reușită a
MNLR Iași este înființarea a patru puncte muzeale dedicate
scriitorilor ieșeni Cezar Petrescu
(Cotnari), Dimitrie Anghel (Miroslava), Ionel Teodoreanu (Golăiești/Medeleni) și
G. Ibrăileanu (Târgu Frumos).
În vederea valorificării creative a patrimoniului, a fost
înființată în anul 2013 Editura
Muzeelor Literare. Editura a adunat în portofoliul său peste 70 de titluri,
prezentate la numeroase târguri de carte naționale
și internaționale (Istanbul, Londra, Torino, Paris, Bologna, București). Pe lângă opere ale scriitorilor clasici
români, patroni ai muzeelor literare, editura a publicat numeroase traduceri în
limbi străine ale clasicilor români: bulgară, catalană, franceză, italiană,
maghiară, neerlandeză, spaniolă, polonă. Tot la Editura Muzeelor Literare apare
și revista „Dacia literară”, într-un
nou concept editorial, fiind prezentată în țară
și în străinătate.
Diversificarea ofertei culturale a reprezentat o altă linie
de acțiune urmată de MNLR Iași în perioada 2013-2017. Au fost organizate
evenimente și programe culturale, care
au pus într-o lumină nouă muzeele literare ieșene
și s-au bucurat de participarea a mii
de persoane: „Școala de bune maniere
literare”, „Șotron. Târg de cărți, jocuri și
distracții”, „Cireșe la Bojdeucă”, „Street Delivery Iași”, programe consistente de pedagogie
muzeală. O mențiune specială merită
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași
(FILIT), „cel mai important festival literar din Europa de Est“ (El Pais),
eveniment literar de anvergură care a pus orașul
Iași pe harta culturală internațională. FILIT a ajuns la ediția a IV-a în 2016, dintre care două ediții s-au desfășurat
sub Patronajul Comisiei Europene.
Muzeele literare ieșene
au venit în întâmpinarea publicului cu suveniruri muzeale diversificate și cu cărți
prin deschiderea a trei librării specializate: „Librăria de la Bojdeucă”,
dedicată cărților pentru copii,
„Librăria din Casa Pogor”, destinată cărților
de istorie și critică literară, eseului
și memorialisticii și Librăria de Poezie de la Muzeul „Mihai
Eminescu”.
Valorificarea patrimoniului MNLR Iași s-a realizat punând accentul pe creativitate, modernitate şi
dialog susţinut cu publicul. Astfel, colecțiile
de bază ale muzeelor literare ieșene au
fost înnoite, numărul de expoziții
temporare a crescut semnificativ, ajungând la cifra de 100. Acestea au intrat
într-un circuit itinerant în orașe din
România (București, Cluj, Brăila,
Suceava, Botoșani), dar și în orașe
ale Europei precum Atena, Istanbul, Paris, Alicante, Lyon, Frontignan,
Castellón de la Plana sau Veneția.
MNLR Iași a găzduit
în premieră pentru orașul Iași expoziții-eveniment
precum expoziția de gravuri Rembrandt
sau expoziția de grafică dedicată celor
100 de ani de la nașterea curentului
dadaist, ce conține piese originale de
Pablo Picasso, Henri Matisse, Hans Arp și
André Masson.
MNLR Iași a
încurajat cercetarea şi a sprijinit creaţia culturală contemporană prin
lansarea programului de „Burse și
rezidențe de cercetare științifică
privind istoria și viaţa culturală a
Iaşiului”, a rezidențelor FILIT pentru
traducători străini și autori români,
precum și a atelierelor FILIT de
traducere. Până în prezent, 91 bursieri și
rezidenți au beneficiat de acestea,
devenind astfel cea mai mare rețea de
rezidențe din estul Europei.
În perioada 2013-2017, numărul de vizitatori ai muzeelor
literare ieșene a crescut cu 84% față de perioada 2009-2012. Acest fapt a fost
determinat de procesul continuu de revitalizare, de diversificare a ofertei
culturale, precum și de măsuri ca
intrarea liberă în prima duminică a fiecărei luni. Măsurile implementate au
condus la creșterea semnificativă a
veniturilor proprii.
În vederea diversificării tipurilor de participanți și
deschiderii instituției către
societate, au fost implicați aprox.
1.000 de voluntari în activitățile și evenimentele muzeelor.
Dezvoltarea cooperării culturale a însemnat zeci de
parteneriate cu actori locali, naționali,
precum și o politică internațională susținută,
fapt care a condus la schimburi de experiență,
participarea personalului MNLR Iași la
evenimente și ateliere de formare
profesională naționale și internaționale.
Un alt lucru realizat a fost contractul colectiv de muncă,
pentru prima oară în istoria instituției.
La nivel administrativ, clădirile și spațiile muzeale au
beneficiat de îmbunătățiri, cum ar fi
refacerea completă și consolidarea
acoperișului clădirii Muzeului „Mihai
Eminescu”, renovarea spațiilor
interioare și exterioare ale Muzeului
„G. Topîrceanu”, transformarea clădirii din curtea muzeului „Ion Creangă” în
spațiu de expoziții temporare etc. O altă realizare o reprezintă intabularea
terenurilor și caselor memoriale.
Împrospătarea ofertei culturale, anvergura proiectelor și spiritul european au condus la recunoaștere internațională
în publicații precum Frankfurter
Allgemeine Zeitung, Der Freitag, Deutschlandradio Kultur (Germania), El Pais
(Spania), Le Monde, Courrier International (Franța),
Corriere della Sera, Diario di Pensieri Persi (Italia), Roemenië Magazine
(Olanda), Vestnic Literature (Bulgaria) etc.”
Dan Lungu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu