PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Celula, Limba și... Înțelepciunea

1. „AZI NOAPTE IISUS MI-A INTRAT ÎN CELULĂ / O, CE ÎNALT ŞI TRIST ERA. / LUNA  A PĂTRUNS DUPĂ EL ÎN CELULĂ / ŞI-L FĂCEA ŞI MAI ÎNALT ŞI MAI TRIST".

Radu Gyr (1905-1975),

poet, dramaturg, eseist şi gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A debutat la vârsta de 14 ani cu poemul dramatic "În munţi". A fost de mai multe ori laureat al Societăţii Scriitorilor Români şi al Academiei Române. A fost deţinut sub trei dictaturi: regală, antonesciană şi comunistă, împreună cu Eliade şi Nae Ionescu. În anul 1956 a fost condamnat la moarte pentru poezia - manifest "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane". În 1964 a fos amnistiat. Spunea preşedintelui tribunalului care-l ancheta: "Dacă eu îmi voi nega credinţa mea în Dumnezeu, ar trebui toţi să mă scuipaţi în obraz". Creaţia poetică  a lui Radu Gyr avea să cunoască înălţimi nebănuite în bezna temniţelor comuniste. Evoluţia poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viaţă inimaginabilă. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezenţă zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la linişte sufletească şi la o credinţă adâncă, înţelegând soarta ce i-a fost rezervată şi jertfa uriaşă care îi stătea în faţă. CREZUL SĂU A DEVENIT CREZUL UNEI ÎNTREGI NAŢIUNI".

***

2. „LIMBA MĂDULAR MIC ESTE, dar cu mari lucruri se mândrește! Iată puțin foc și cât codru aprinde! Foc este și limba, lume a fărădelegii! Limba își are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul și aruncă în foc drumul vieții, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei. Pentru că orice fel de fiare și de păsări, de târâtoare și de vietăți din mare se domolește și s-a domolit de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. Cu ea binecuvântăm pe  Dumnezeu  Tatăl și cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeași gură ies binecuvântarea și blestemul. NU TREBUIE, FRAȚII MEI, SĂ FIE ACESTEA AȘA! (Iacov cap. 3).

***

Iacov (? - 62 d. Hr.),

numit și IACOV FRATELE DOMNULUI , a fost unul dintre Cei Șaptezeci de Apostoli, fiind primul episcop al Ierusalimului timp de 30 de ani. În conformitate cu Protoevanghelia lui Iacov, Iacov a fost fiul Dreptului Iosif ( alături de ceilalți „frați ai Domnului” menționați în Sfânta Scriptură) dintr-o căsătorie de dinaintea logodnei sale cu Maria. El a scris o epistolă numită și EPISTOLA SF. APOSTOL IACOV, care este parte componentă a Noului Testament. Sfântul Iacov este prăznuit în 23 octombrie, în 26 decembrie, în 30 decembrie (împreună cu David Regele și cu Sfântul și Dreptul Iosif), precum și în 4 ianuarie împreună cu cei șaptezeci de Apostoli. Apostolul Pavel îl descrie pe Iacov ca pe unul pe care însăși Hristos l-a arătat mai răsărit între Apostoli  și tot el îl pune pe Iacov să propoveduiască cuvântul lui Dumnezeu printre evreii circumciși din Ierusalim. Faptele dovedesc fără putință că Iacov a fost o figură importantă în comunitatea creștină din Ierusalim. Pentru învățăturile sale, fariseii, fiind foarte supărați pe el, l-au dus în fața adunării din Templul din Ierusalim, l-au judecat, după care l-au lapidat și la sfîrșit i-au zdrobit oasele cu un ciocan de piuă.

***

3. „SE CUVINE CA ACELA CARE-I ÎN FRUNTEA CELOR MAI MARI, SĂ AIBĂ ŞI ÎNŢELEPCIUNEA CEA MAI MARE”.

Platon (427 î. Hr.- 347, î. Hr.),

mare filosof  al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena. Este considerat figura pivotantă pentru dezvoltarea filosofiei, în special a tradiției Occidentale. Spre deosebire de ceilalți filosofi contemporani ai săi, întreaga operă a lui Platon se presupune că a supraviețuit intactă pentru mai bine de 2500 de ani. El este considerat ca fiind unul din importantele personaje fondatoare ale religiei și spiritualității occidentale. Platon a fost influențat de predecesori precum Socrate, Parmenide, Heraclit și Pitagora, cu toate că puține din textele acestora s-au păstrat și majoritatea cunoștințelor care mai există, acestea provin din dialogurile lui Platon. Este cel dintâi filosof de la care au rămas scrieri complete: 35 de dialoguri și 13 scrisori. El a creat o literatură a dialogului.

P.S. „Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”    (Matei 18, 19-20).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul