PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Dreptul, lumea și...încrederea

1. „DREPTUL NU VA MURI ÎN VEAC PENTRU CĂ EL UMBLĂ POTRIVIT SFINTELOR PORUNCI ALE LUI DUMNEZEU.

Dimitrie Cantemir (1673-1723),

Domnul Moldovei în două rânduri: (martie -aprilie 1693 şi 1710-1711) şi un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupaţiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog şi compozitor. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin. Tatăl său a fost domnitorul Moldovei Constantin Cantemir; la decesul acestuia, conform modelului lui Constantin Brâncoveanu, a fost numit domnitor Dimitrie Cantemir, dar n-a fost confirmat de Poarta Otomană. A locuit următorii ani în Constantinopol unde a însoţit armata otomană în expediţia eşuată din Ungaria, fiind martor al înfrângerii otomanilor în Bătălia de la Zenta, unde s-a convins de decadenţa Imperiului Otoman. În 1710 a fost numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, bănuit de neloialitate faţă de Poarta otomană, în schimb a încheiat el însuşi un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere din partea turcilor în Bătălia de la Stănileşti. În consecinţă, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde şi-a petrecut restul vieţii în mijlocul preocupărilor intelectuale. În anul 2003 un parc din Instanbul a primit numele lui Dimitrie Cantemir. Este considerat în Turcia ca fondator de muzică laică şi religioasă sub numele de Cantemiroglu, primind titlul de paşă cu trei tuiuri de la Ahmed al IIl-lea, cunoscut ca mare susţinător al artelor. Printre operele istorice se remarcă: "Descripţio Moldaviae", "Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor"(carte, care mai târziu a fos folosită de reprezentanţii Şcolii Ardelene...), Istoria Creşterii şi Descreşterii Curţii Otomane", Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea...", Sacrosanctae Scientiae...", Istoria ieroglifică" ş.a.

***

2. „LUMEA ESTE OPERA ATOPUTERNICIEI ŞI ÎNŢELEPCIUNII UNEI FIINŢE NESFÂRŞIT DE SUPERIOARE. CUNOAŞTEREA NATURII ESTE CALEA CĂTRE ADMIRAREA MĂRIRII CREATORULUI; EA NE DĂ ADEVĂRATELE MIJLOACE DE OBSERVARE A MĂREŢIEI LUI DUMNEZEU".

Gootfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (1646-1716),

a fost un filosof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filosofi de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de "funcţie" (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne. În anul 1666 obţine titlul de Doctor în Drept. Pleacă la Paris unde studiază matematica, ştiinţele naturale şi filosofia. Opera sa pe lângă filosofie şi matematică mai tratează şi o serie de teme variate de teologie, drept, diplomaţie, politică, istorie, filologie şi fizică. A fost fondatorul şi primul preşedinte al "Academiei de Ştiinţe" din Berlin (1700). În viaţa sa încercase să facă o alianţă între Asia confucianistă şi Europa creştină.

***

3. „Baza fundamentală a credinţei şi a cunoaşterii este ÎNCREDEREA ÎN DUMNEZEU".

Charles Hodge (1797-1878),

 scriitor, profesor, rector al Seminarului Teologic de la Princeton între anii 1851-1878. El a fost un exponent al teologiei Princeton, o tradiție teologică calvină ortodoxă în America în timpul secolului al XIX-lea. El a argumentat puternic pentru autoritatea Bibliei ca fiind cuvântul lui Dumnezeu. Multe din ideile sale au fost adoptate în secolul al XX-lea de către Fundamentaliști și Evanghelici. El a publicat în anul 1874 studii despre  darwinism, susținând că acesta este în esență un ateism.

***

P.S. „Se va da frate pe frate la moarte, şi tată pe copil, şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide” (Marcu 13, 12).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul