Dreptul, lumea și...încrederea
1. „DREPTUL NU VA MURI
ÎN VEAC PENTRU CĂ EL UMBLĂ POTRIVIT SFINTELOR PORUNCI ALE LUI DUMNEZEU.
Dimitrie Cantemir (1673-1723),
Domnul Moldovei în două rânduri: (martie -aprilie 1693 şi 1710-1711)
şi un mare cărturar al umanismului românesc. Printre
ocupaţiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog
şi compozitor. A fost membru al
Academiei de Ştiinţe din Berlin. Tatăl său a fost domnitorul Moldovei Constantin Cantemir; la decesul
acestuia, conform modelului lui Constantin Brâncoveanu, a fost numit
domnitor Dimitrie Cantemir, dar n-a fost confirmat de Poarta Otomană. A locuit următorii ani în Constantinopol unde a
însoţit armata otomană în expediţia eşuată din Ungaria, fiind martor al
înfrângerii otomanilor în Bătălia de la
Zenta, unde s-a convins de decadenţa Imperiului Otoman. În 1710 a fost
numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Constantin
Brâncoveanu, bănuit de neloialitate faţă de Poarta otomană, în schimb a
încheiat el însuşi un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata
rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere din partea turcilor în Bătălia
de la Stănileşti. În consecinţă,
Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde şi-a petrecut restul
vieţii în mijlocul preocupărilor intelectuale. În anul 2003 un parc din
Instanbul a primit numele lui Dimitrie Cantemir. Este considerat în Turcia ca fondator
de muzică laică şi religioasă sub numele de Cantemiroglu, primind titlul de paşă cu trei tuiuri de la Ahmed al IIl-lea, cunoscut ca mare
susţinător al artelor. Printre operele istorice se remarcă: "Descripţio Moldaviae",
"Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor"(carte, care mai târziu a fos folosită de
reprezentanţii Şcolii Ardelene...), Istoria Creşterii şi Descreşterii
Curţii Otomane", Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea...",
Sacrosanctae Scientiae...", Istoria ieroglifică" ş.a.
***
2. „LUMEA ESTE OPERA
ATOPUTERNICIEI ŞI ÎNŢELEPCIUNII UNEI FIINŢE NESFÂRŞIT DE SUPERIOARE.
CUNOAŞTEREA NATURII ESTE CALEA CĂTRE ADMIRAREA MĂRIRII CREATORULUI; EA NE DĂ
ADEVĂRATELE MIJLOACE DE OBSERVARE A MĂREŢIEI LUI DUMNEZEU".
Gootfried
Wilhelm Freiherr von Leibniz (1646-1716),
a fost un filosof şi matematician
german, unul din cei mai importanţi filosofi de la sfârşitul secolului al
XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică,
Leibniz a introdus termenul de "funcţie"
(1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă.
Alături de Newton, Leibniz este
considerat fondatorul analizei matematice moderne. În anul 1666 obţine
titlul de Doctor în Drept. Pleacă la
Paris unde studiază matematica, ştiinţele naturale şi filosofia. Opera sa pe lângă
filosofie şi matematică mai tratează şi o serie de teme variate de teologie,
drept, diplomaţie, politică, istorie, filologie şi fizică. A fost fondatorul şi
primul preşedinte al "Academiei de
Ştiinţe" din Berlin (1700). În viaţa sa încercase să facă o alianţă
între Asia confucianistă şi Europa creştină.
***
3. „Baza fundamentală a credinţei şi a cunoaşterii este
ÎNCREDEREA ÎN DUMNEZEU".
Charles Hodge (1797-1878),
scriitor, profesor, rector al Seminarului Teologic de la Princeton între anii
1851-1878. El a fost un exponent al
teologiei Princeton, o tradiție teologică calvină ortodoxă în America în
timpul secolului al XIX-lea. El a argumentat puternic pentru autoritatea
Bibliei ca fiind cuvântul lui Dumnezeu. Multe din ideile sale au fost adoptate
în secolul al XX-lea de către Fundamentaliști și Evanghelici. El a publicat în anul
1874 studii despre darwinism, susținând
că acesta este în esență un ateism.
***
P.S. „Se va da frate pe frate la moarte, şi tată
pe copil, şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide” (Marcu 13, 12).
„1001
CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,
Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu