PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Filosofia, succesul și... smerenia

1. „FILOSOFIA, ARE DREPT SCOP CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI, DECI: CUNOAŞTEREA LUI DUMNEZEU, DUMNEZEU FIIND SUPREMUL ADEVĂR. ROSTUL UNIC AL FILOSOFIEI, CARE ESTE IDENTICA TEOLOGIEI, ESTE DE A EVIDENŢIA RAŢIUNEA RELIGIEI: IAR DACĂ SE ADUCE FILOSOFIEI OBIECŢIA CĂ EA SE SUPRAPUNE, ASTFEL RELIGIEI, OBIECŢIA ESTE FALSĂ, ÎNTRUCÂT FILOSOFIA ARE ACELAŞI CONŢINUT CA ŞI RELIGIA, NUMAI CĂ FILOSOFIA ÎL REDĂ SUB FORMA CUGETĂRII, PE CÂND RELIGIA SUB FORMA REPREZENTĂRII".

Georg Wilhehm Friedrich HEGEL (1770-1831),

filosof german, principalul reprezentant al idealismului în filosofia secolului al XIX-lea. A fost un şcolar model: la 5 ani învăţase prima declinare în limba latină; la 8 ani a primit ca dar o ediţie a dramelor lui Shakespeare,  iar la 10 ani studiază geometria, astronomia, fizica, botanica. Are pentru cultura greacă o preferinţă aparte. Face note de lectură, de literatură, estetică, fizionomie, matematici, fizică, pedagogie, psihologie, teologie şi filosofie. Hegel se dăruieşte teologiei şi intră la vârsta de 18 ani la seminarul Teologic din Tubingen pentru a-şi realiza studiile universitare. Aici studiază filosofia, istoria, teologia, limbile clasice, latina şi greaca, matematică, fizică. Devine docent la Universitatea din Jena în 1801. După o scurtă activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupă catedra de filosofie a Universităţii din Berlin. A fost autor de citate celebre: "A cugeta pe Dumnezeu înseamnă a te ridica deasupra lucrurilor sensibile exterioare şi interioare, desupra simplului sentiment, în regiunea fiinţei pure, a fiinţării identice numai cu Sine însuşi, adică în regiunea universalului".

 "Este necesar să se stabilească un raport de conexiune între Dumnezeu aşa cum este El în Sine, şi între prezentarea sau determinarea Lui în conştiinţa noastră; Dar... pentru a stabili această conexiune, trebuie în general să dovedim conexiunea dintre "Dumnezeu ca Dumnezeu şi între "existenţă ca existenţă".  Moare de holeră la Berlin în anul 1831.

***

2. „NU EŞTI CHIAR ATÂT DE SINGUR PRECUM CREZI. CEL PUŢIN DOUĂ PERSOANE SE INTERESEAZĂ DE TINE: DUMNEZEU ŞI DIAVOLUL. ÎN SUCCESE ÎL RECUNOSC PE DUMNEZEU, ÎN EŞECURI MĂ RECUNOSC PE MINE".

Gavriil Stiharul (Pseudonimul lui Gabriel Iordan-Dorobanţu), (1958-),

poet, profesor, studii de filologie şi jurnalistică. Admirator al poeţilor Lucian Blaga, Costache Ioanid, Traian Dorz, admirator şi discipol al părintelui Galeriu. A publicat în multe publicaţii: "Convorbiri Literare", "Ziua de Giurgiu", "Dimineaţa ", "Tineretul liber". Poezia  caută să creeze o stare sufletească de mistică ascetică, invitând la un urcuş dumnezeiesc, liric şi creştin.

***

3. „CÂT DE SMERIT ESTE DUMNEZEU care nu se laudă cu nimic din ce a făcut, ci aşteaptă răbdător să le descoperim singuri! Şi chiar de nu le vom descoperi, El niciodată nu se va lăuda înaintea noastră cu Măreţia Sa, şi nici nu ne va impune să-L acceptăm. LIMBAJUL DE PROGRAMARE ÎN CARE A FOST "SCRIS" UNIVERSUL ESTE IUBIREA LUI DUMNEZEU".

(Comentariu la "Şirul lui Fibonacci - una din cheile de acces la "CODUL SURSĂ" al creaţiei lui DUMNEZEU) de Claudiu Bălan.

Leonardo Pisano Fibonacci (1170-1250)

Matematician italian, cunoscut de unii drept "cel mai talentat matematician din Occidentul Evului Mediu". El este cel mai bine cunoscut lumii moderne pentru: Răspândirea sistemului de numărare hindu -arab în Europa, prin publicarea în primul rând la începutul secolului al 13-lea, a cărţii sale denumită CARTEA DE CALCUL, sau Liber Abaci; apoi un ŞIR DE NUMERE, care i-a purtat numele, şi anume ŞIRUL LUI FIBONACCI  pe care l-a descoperit, dar pe care l-a folosit  ca un exemplu în cartea sa, Liber Abaci. El a călătorit în toate ţările de pe ţărmul Mării Mediterane (Egipt, Siria, Bizanţ, Sicilia, Provenţa), pentru a studia cu profesori de seamă de origine arabă din acele vremuri. Leonardo, a fost  apropiat al împăratului Frederic al II-lea, căruia îi plăceau matematica şi ştiinţele exacte. În sec. al XIX-lea, a fost ridicată o statuie a lui Fibonacci, care a fost dezvelită în oraşul Pisa.

***

P.S. „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele (zice Hristos) nu vor trece”  (Matei 24, 35).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul