Dumnezeu, casa și... floarea
1. „Nu-mi
place să-L discut pe Dumnezeu în sensul că există sau nu există. EL E PREA MARE ȘI, MAI ALES, PREA PLIN DE
IUBIRE ca să fie discutat în fața unui pământean. Dacă este să ne
asemănăm cu Dumnezeu în ceva, aceasta este puterea de a ierta. Dumnezeu ne-a
chemat să fim asemenea Lui, și asemenea Lui suntem când iertăm. Puterea de a
ierta este însușire dumnezeiască. Iertând celor ce ne greșesc ne facem părtași
la dragostea cu care iubește Dumnezeu lumea”.
Ștefan
Baștavoi -Savatie (1976 - ),
eseist, poet, romancier, teolog și scriitor român din
Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizate. Tatăl său, Valentin, a fost profesor de logică la
Universitatea „Ion Creangă”, adept al ateismului științific, iar
mama-Claudia, absolventă a Institutului de Arte, secția regie. Până la
călugărie și Savatie a fost ancorat în
concepțiile tatălui său. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă„ din Iași. Când era în clasa a XII-a a fost internat
la Spitalul Socola, unde a scris
ciclul „Un diazepam pentru Dumnezeu”, care l-a consacrat ca poet.
Ulterior obține premiile revistelor „Convorbiri
literare”, „Timpul”, „Dacia literară”. Între 1996-1998 a fost student la
Facultatea de Filosofie a Universității de Vest din Timișoara, pe care a
abandonat-o, urmând ca un an mai târziu să se călugărească. În anul 2002 a fost
făcut ieromonah. Viețuiește astăzi la Mănăstirea „Noul Neamț”, Patriarhia Rusă. A predat iconografia la Seminarul
Teologic din Chișinău. De câțiva ani și-a deschis un atelier și coase genți. A
scris foarte multe cărți premiate în multe țări ale Europei, primind
distincții, medalii și premii multiple.
***
2. „O casă închisă stă în întuneric. Dacă tu
deschizi fereastra, vei vedea lucrurile importante; dacă deschizi și mai mult,
lumina va intra și tu poți distinge cele mai mici lucruri. Și dacă soarele va
intra în interior, vei vedea și firicelele de praf ce zboară în aer. Așa este
și cu sufletul care primește lumina Evangheliei: vede și păcatele cele mai
mici. În felul acesta, văzându-ne păcatele, avem posibilitatea de a ne
îndrepta, prin lumina Evangheliei, printr-o conlucrare cu Dumnezeu, care nu
vrea moartea păcătosului - ci îndreptarea lui”.
Ieronim
Apostolidis (1883-1966),
isihast, duhovnic renumit, numit și „Bătrânul din Eghina”, originar din
Guelveri, Capadochia, vine în Grecia în anul 1922. Avea darul vorbirii, ducând
o viață isihastă și i-a întărit pe foarte mulți credincioși cu învățăturile și
sfaturile sale. Avea o înțelepciune aparte: „Dacă
mintea ta se află în Dumnezeu, tu te poți ruga chiar dacă ești în pat. Din
contră, dacă mintea ta este aiurea, chiar dacă ești în genunchi, tu n-ai emoția
rugăciunii și rugăciunea ta rămâne fără rod. NU simți nici o ușurare și te
doare capul, căci rugăciunea nu-ți aduce nici o bucurie”.
***
3. „ȘI PASĂREA ȘI FLOAREA SE CRED ÎN LUNA MAI, / ETERNE-N DEZMIERDAREA
LUMINILOR DIN RAI; / DOAR OMUL, CHINUITĂ
LUMINĂ CĂLĂTOARE, / E OSÂNDIT SĂ ȘTIE, ÎN FERICIRI, CĂ MOARE”.
Horea
Furtună (1888-1952),
poet, dramaturg, prozator și mason român. A semnat și
cu pseudonimele Horia Făget, Mercator,
Ariel, Aghiuță, Ion Dracu, Mefistofel. Între 1916 și 1918 a luptat în
Primul Război Mondial fiind luat prizonier și internat la Stralsund. A debutat
în anul 1902 în Revista Carmen cu
poezia „Prietenii”. Dintre lucrările
operei sale amintim: „Făt Frumos”, „Păcală”,
„Iubita din Paris”, „Balada lunii”. A lăsat 3 piese de teatru în manuscris:
„Nicolae Bălcescu”, „O seară la teatru”
și „Băieți buni”.Horea Furtună
este menționat în Dicționarul biografic al limbii române, vol. I, pag. 608,
Pitești, Ed. Paralela 45.
***
P.S. „Nu
te mândri faţă de ramuri; iar dacă te mândreşti, nu tu porţi rădăcina, ci
rădăcina pe tine” (Romani 11, 18).
„1001
CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,
Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu