Prezent la lucrările
Universității de Vară Izvorul Mureșului, marți, 13 august, Dr. Dorin
Popescu a avut câteva considerații și a transmis câteva concluzii pe contul său de
facebook, pe scurt despre cele
discutate până acum în cadrul evenimentului, transmite Romanian Global News.
"La Universitatea de Vară Izvoru Mureșului, s-a dezbătut onest și aprins situația
comunităților românești din Ucraina, Serbia și Bulgaria. Lideri ai mediilor asociative
românești din aceste țări, experți
în domeniu, oficiali ai statului român, înalți
demnitari și personalități ale vieții
culturale și spirituale din România și din comunitățile
istorice românești au radiografiat
suferințele și crucile comunităților
românești din vecinătatea României, au
propus soluții, au formulat recomandări
etc.
O parte dintre soluțiile
și recomandările formulate la
"Academia de Vară a Românilor de pretutindeni" de la Izvoru vor fi
incluse în Rezoluția finală a
Universității.
În alocuțiunea mea
am punctat obligațiile juridice,
aspectele procedurale și valoarea etică
a însușirii și implementării, de către statele vecine României (cu sprijinul
și implicarea diplomatică pro-activă
obligatorie a Bucureștiului),, a
"limbajelor europene" în domeniul protecției minorităților naționale (voi posta ulterior textul intervenției).
Câteva evaluări
generale ale Dr. Dorin Popescu:
Instituțiile
statului român cu atribuții în domeniul
politicii externe și relațiilor cu românii din afara Țării au un management defectuos, un nivel
rudimentar de coordonare a politicilor publice în domeniu și eficiență
instituțională redusă; tare deja
cronice ale sistemului (cumetriile, incompetența,
corupția, relațiile clientelare, indolența
etc.) reduc dramatic capacitatea instituțională
reală a statului român de sprijinire a românilor din comunitățile istorice românești.
Un cancer etic cronic, tolerat și stimulat în cercurile aerate ale unor centre mafiote de
putere, macină incet și sigur instituțiile statului român.
Încrederea noastră în capacitatea instituțiilor statului român de a crea un proiect de
țară care să includă românii din afara Țării se subrezeste constant. Aceste instituții au obligații
constituționale directe privind
sprijinirea menținerii identității comunităților
noastre istorice din jurul Țării.
Respectarea acestor obligații este
episodicâ, modestă, conjuncturală.
Nu mai avem elite naționale
reale în mediile administrative și în spațiul public.
Avem nevoie de oameni noi, de etici noi, de viziuni și responsabilități.
Nu am reușit să
păstrăm o preocupare constantă și
deopotrivă o emoție publică pentru temele
privind comunitățile noastre istorice.
Românii din jurul României nu (mai) există în dezbaterile noastre publice, pe
agenda noastră zilnică, în calendarul nostru afectiv, crucile lor nu ne mai
ating inimile, platosele funcționează.
Este nevoie de un "audit extins" al comunităților noastre istorice, care să genereze
ulterior soluții eficiente și adecvate la nevoile identificate ale
acestora.
În general, tonurile dezbaterii au fost critice și catastrofice. Asumarea unui ton critic în
spațiul public are rol de bisturiu,
facilitează (chiar garantează) însănătoșirea
noastră etică și instituțională. În acest moment, verdictul este
sigur și clar: suntem bolnavi etic și instituțional,
nu mai circulăm sânge proaspăt în organismul nostru național.
"Academia românească de la Izvoru" are rol
prioritar terapeutic și taumaturgic. În
ecuația complicată a terapiei noastre
etice, această "Academie" poate aduce vindecări pe termen lung. Până
atunci, rămâne sigur o narațiune
exemplară despre români populată de eroi și
modele, a conchis Dorin Popescu.
Dorin Popescu este Președinte
al Asociației Casa Mării Negre / Black
Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017.
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și
Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța,
Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și
Teologie a Universității Ovidius din
Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma
constituirii discursului literar la Constantin Noica. A publicat peste 130 de
lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste
culturale și științifice din România
şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare
în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti,
la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și
deține premii naţionale de eseu şi
critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă,
studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică
literară etc.
RGN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu