Cum au amplasat scriitorii clujeni statuia lui Lucian Blaga în fața Teatrului Național din Cluj-Napoca, la 1986!

 

Clujul cultural este orașul lui Lucian Blaga, poetul ”mut ca o lebădă” și filosoful ”spațiului mioritic”, care deranja cumplit protipendada comunistă de la Cluj în anii 50. După ce Blga a fost dat afară din Universitate și pus cercetător-biblitecar la BCU, în vremea obsedantului deceniu, după moartea poetului, acesta a fost treptat repus în circuitul editorial și cultural. În 1986, la inițiativa scriitorilor clujeni, care se identificau cu Lucian Blaga din punct de vedere estetic, valoric și național, marele sculptor Romul Ladea a realizat o frumoasă statuie de bronz în format rondbos (în picioare) a marelui poet. Statuia a fost realizată mai întâi în gips la atelierul artistului din clădirea UAP, aflată în cartierul Grigorescu, ca apoi să fie turnată în bronz. Marele sculptor a mai realizat o statuie rondbos a lui Lucian Blaga identică, care este amplasată la mormântul poetului din satul natal Lancrăm. Dar amplasarea statuii lui Lucian Blaga la Cluj-Napoca a întâmpinat opoziția activiștilor comuniști clujeni retrograzi și adepți ai unui marxism desuet. În 1986, Primăria clujeană a amplasat statuia rondbos de bronz a lui Lucian Blaga pe spațiul verde de lângă Casa de Cultură a Studenților. A stat acolo doar cinci zile, și prim-secretarul Ioachim Moga turbat de furie și la sesizările bătrânilor proletcultiști marxiști ordonă mutarea statuii în parcul central să nu se vadă, între tufe și copaci seculari. Muncitorii de la primărie au venit cu cazmale, picamere și lopeți și au mutat cu tractorul cu remorcă frumoasa statuie rondbos a lui Lucian Blaga în parcul central. Despre indignarea scriitorilor clujeni la acest act de profanare a statuii marelui poet și filosof român, care inspira pe clujeni, a scris, într-o remarcabilă carte Constantin Cubleșan, carte intitulată ”Prin Clujul de altădată” (Editura Casa Cărții de Știință).

Scriitorii clujeni s-au întâlnit la sediul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, care avea sediul, ca și astăzi, la etajul unu din clădirea de pe str. Universității nr. 1. Președintele asociației de atunci, prozatorul și viitorul academician D.R. Poepescu, care era și membru al CC al PCR, s-a sfătuit cu scriitorii cum să spele rușinea orașului și să se repună statuia de bronz a lui Lucian Blaga în centrul orașului într-o poziție intramuros. Constantin Cubleșan și Dan Rebreanu au insistat pentru locația de azi, în fața Teatrului Național. D.R. Popescu nu găsea încă momentul propice ca să aducă statuia dintre tufele parcului central în fața instituției teatrului și operei române, acolo unde merita Lucian Blaga să fie pus și cum și-ar fi dorit și Romul Ladea, dar se împotriveau activiștii obtuzi de la Județeana de Partid, îmbibați de proletcultism și marxism. Dar pretextul a venit imediat. Se anunța o vizită oficială a lui Nicolae Ceaușescu în orașul de la poalele Feleacului. Cu două săptămâni înainte de a veni Ceaușescu, aparatcikul Petru Enache, un activist luminat și considerat singurul ”gorbaciovist” reformator din cadrul CC al PCR a sosit la Cluj-Napoca să pregătească vizita la cel mai înalt nivel. Enache era secretar cu propaganda și supleant în Comitetul Executiv, un om pe care securiștii, care priveau spre Moscova lui Gorbaciov (să nu uităm că eram în 1986 când perestroika făcea furori în URSS), îl vedeau înlocuitorul lui Ceaușescu. Petru Enache se dorea un reformist cu viziuni liberale, lucru care i-a atras moartea se pare la ordinul Elenei Ceaușescu după o altercație violentă cu aceasta într-o ședință de Birou Politic. El a fost îngropat într-un sicriu sigilat de plumb în 1987, iar actul de deces a fost antedatat și semnat de Ceaușescu. Unii generali de securitate cred că și implicarea lui Petru Enache în amplasarea statuii lui Lucian Blaga a deranjat retrograzii din PCR. Dar asta e o altă istorie.

Petru Enache a venit la Cluj-Napoca să se întâlnească cu scriitorii clujeni la sediul filialei Uniunii Scriitorilor de pe str, Universității nr. 1. După ce s-au discutat problemele materiale și spirituale, scriitorii clujeni și-au dat coate și l-au însărcinat pe DR Popescu, ca președinte și membru CC al PCR, să deschidă problema amplasării statuii de bronz a lui Lucian Blaga. DR Popescu s-a adresat lu Petru Enache spunând că toți scriitorii clujeni doresc mutarea statuii lui Lucian Blaga din parcul central în fața Teatrului Național, lângă statuia lui Mihai Eminescu, opera lui Maitec. Petre Enache i-a întrebat: ”- Cine vă oprește?” Scriitorii au răspuns că forurile locale de partid nu sunt de acord. Petre Enache s-a mirat și le-a cerut să facă pe loc o cerere de reamplasare a statuii lui Lucian Blaga. Atunci, DR Popescu nu a stat pe gânduri. L-a prins de guler pe prozatorul Dan Rebreanu l-a dus în camera alăturată și a redactat cererea scrisă de amplasare a statuii. După ce a fost scrisă cererea, DR Popescu i-a pus secretarului cu propaganda hârtia în față. Petru Enache și-a luat stiloul din haina de costum și a scris:” – Se aprobă”. Apoi l-a chemat pe secretarul cu propaganda din județul Cluj, care tremura ca varga și i-a spus să aplice cererea scriitorilor clujeni imediat. Secretarul cu propaganda din Cluj a zis ca la armată: ”- Am înțeles! Să trăiți”. Și s-a dus să pună în aplicare apostila lu Petru Enache. Într-o săptămână statuia rondbos din bronz de trei metri a fost amplasată în fața Teatrului Național. Când Nicolae și Elena Ceaușescu au sosit în oraș și au trecut spre aeroport cu ARO-ul decapotabil, în timp ce făceau cu mâinile, martorii oculari de atunci; pionierii și uteciștii aduși cu forța de activul de partid au observat cum cuplul prezidențial și-au fixat lung și mirați privirile spre frumoasa și impresionata statuie rondbos de bronz a lui Lucian Blaga, opera sculptorului Romul Ladea din fața Teatrului Național.

 

Ionuț Țene