Istoria omenirii a acumulat atâtea minciuni încât nu mai știe dreapta ce face stânga și de aceea toți cred că au dreptate! Se minte în draci, s-a adunat un munte de cadavre pe aceste incredibile gogoașe vândute la gogoșerii ca Pfizer, vai, cu acordul lui Biden și al marilor conducători legați la ochi. Lumea e condusă de orbi și toți se îndreaptă spre prăpastie, ca în Parabola orbilor de Bruegel. Omenirea nu mai are un Cap limpede, un Corector care să îndrepte greșelile, care să fie credibil, să ai încredere în el.
Sigur, Putin îi întrece pe toți, a transformat
Ucraina într-o măcelărie, dar și țara sa și-a transformat-o în abator. Da, are
dreptate, e prea multă populație pe glob și rușii s-au înmulțit din cale-afară,
nu mai încap mafiile rusești nici în hangare, de aceea este nevoie de o
autodecapitare. Și cu câtă nonșalanță se duc oligarhii ca vitele la abator!
Putin nu v-a înțelege niciodată ce crimă a făcut, ucigând prin politica lui
mafia rusească din America. Rușii erau împărați acolo, și în tot occidentul.
Acum sunt vânați pe capete. Declarațiile comandanților militari sunt atât de
gogonate încât ei nici nu-și dau seama că se duc la moarte cu fanfară! Această
realitate, care este dată ca informație, care nu mai îngrozește pe nimeni – conviețuim
cu crima, cu războiul, cu măcelul, este o totală sfidare a vieții, în sensul că
nimeni nu mai prețuiește viața – dacă s-a ajuns ca mamele, ca femeile
însărcinate să fie împușcate pe capete. A mai apăra „mama și copilul” a devenit
o aberație. Moartea triumfă, viața e aruncată la coș!
Uitați-vă numai cum își face scara înălțării Donald
Trump, pe ce munte de minciuni, pe mituirea de prostituate și pe 37 capete de
acuzare! Și el prosperă, și fanii lui sunt în delir! Dacă America a ajuns să-ți
bată joc în asemenea hal de legi, înseamnă că sistemul democratic nu mai
funcționează. De ce? Fiindcă oamenii și-au pierdut uzul rațiunii, orbul conduce
pe orb, lumea merge pe bâjbâitelea, nu mai există luciditate, iar fără
luciditate nu există limpezime.
Toți pescuiesc în ape tulburi și sunt fericiți! E o
fericire a prostiei, a orbilor. Echipa națională de fotbal a făcut un rezultat
bun, 2-2 cu Elveția, la ei acasă, la Lucerna. Și s-a declanșat un torent de
bășcălie pe capul antrenorului și al echipei. Oameni de nimic, ca unul
Tragomir, stă pe grămada de milioane furate și aruncă vorbe, în stilul lui
Fecali. Idioții s-au molipsit unii de la alții. Ba cineva a scris: „După cum
(n-)am jucat, meritam mai mult!”. Indiscutabil, la acest capitol, al umorului
involuntar, noi, românii, suntem campioni, îi batem și pe ruși, și pe
americani, pe toți! De aceea avem pe cap atâtea probleme. Marea problemă este
limpezimea, adică ea lipsește cu desăvârșire. Dovadă că România și-a pierdut
independența. Suntem conduși de un guvern-marionetă, care execută ce i se spune
din afară, indiferent că primul ministru este de la PNL, PSD, UDMR sau AUR.
Când Iohannis a fost întrebat ce gândește vizavi de rebeliunea grupului de
mercenari „Wagner”, a răspuns că „suntem conectați la ce spun și fac aliații”.
La orice problemă, răspunde la fel. El nu are nici o opinie. Aceasta definește
marioneta. Lipsa lui de personalitate se manifestă perfect de când România este
ocupată, de când el a decis dispariția opoziției. Dacă o țară democrată se
poate conduce fără opoziție, se poate și fără guvern.
Guvernul-marionetă nu face decât consumă, seamănă cu
gândacii de bucătărie, de la bucătăria țării, care trebuie extirpați. Seamănă
cu neprofesioniștii de la TVR, o instituție falimentară, care doar consumă, o
armată de funcționari cu salarii amețitoare, care fac emisiuni numite, culmea,
„Profesioniștii”. România este țara neprofesioniștilor! Dacă avea
profesinoniști, nu ajungea bătaia de joc a ungurilor, austriecilor sau
olandezilor! Pentru oricine vede departe, adică e limpede, soluția ar fi un
guvern tehnocrat, din import, de preferință de la Haifa, care să execute
cinstit manevrele economiei de piață, fiindcă poporul român s-a învățat să se
conducă singur. NU are nevoie de alde Ciucă, Ciolacu, Honor, Simion, Șoșoacă
etc. S-a uitat că peștele de la cap se-mpute. Boala țării se numește guvernul.
Degeaba intrăm în Schengen, nu se rezolvă nimic, fiindcă puternicii zilei sunt
în ceață, tot ce fac, fac cu fața spre interesele lor, nu ale poporului. Când
am intrat în UE, la fel se zicea, că asta rezolvă problemele. N-a rezolvat. La
fel intrarea în NATO. Dimpotrivă, ne-am ales cu o ocupație străină care va ține
o veșnicie, până când România n-o să mai fie. Iar guvernul lucrează cu osârdie
din interior, să termine tot, tot ce n-au terminat bozgorii și rușii „eliberatori”.
El este paguba fără capăt a țării, care trebuie extirpată.
Lipsa de logică, de limpezime, se citește numai și
când deschizi rubrica de știri, râzi cu lacrimi, râzi de prostie, dar te și
cutremuri la faptul că prostia nu mai e sancționată, fiindcă nu mai deranjează,
a devenit regulă, lipsa de punctuație a gândirii. E țara lui Papură Vodă, a lui
Tândală, a oligofrenului care se aruncă înaintea trenului și râde! Tragedia
Anei Karenina a devenit fapt divers, știre la zi, nu-i ceas să nu citim cum o
mamă și-a ucis copilul cu apă clocotită, un tată și-a ștrangulat nevasta ca să
tacă, cum pe A1 o basculantă a lovit o sud-mută care n-a putut să explice defel
ce căuta ea acolo, că autostrada Soarelui e autostrada morții, unde accidentele
se țin lanț?! Peste tot se pictează cu cadavre. Viața e batjocorită, nu mai
înseamnă nimic. Mintea sclipitoare este dată la coadă și niciodată nu se mai
întâmplă minunea celor din urmă care vor fi cei dintâi!
Prostia duce la beție, oamenii sunt beți din lipsă
de limpezime. E ceață, e orbecăială, e scoaterea ochilor, într-un delir de
neimaginat, cu surle de carnaval, toată lumea se distrează, totul a devenit
distractiv, uniform, recreativ. O lungă recreație a orbilor, a batalionului
care și-a pierdut uzul rațiunii și trage în prostie în propria mamă care i-a
născut! Adică ucid și ce-a mai rămas din natură, după ce au poluat-o toată, de
la est la vest și de la nord la sud. Încălzirea globală este o sarabandă, o
roată a norocului, un infinit Disneyland.
Iar Dumnezeu? Unde-i Dumnezeu? Ne-a întors spatele.
Este ca în limpezimea divină a rapsodului popular:
Doamne,
Doamne, mult zic Doamne,
Dumnezeu
pare că doarme,
Cu
capul pe-o mănăstire
Și
de nimeni n-are știre!
Grid
Modorcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu