Atunci când chipul tău de ceară
Străbate gândurile mele,
Am învățat ca-n orice seară
Să-mi fac un vis frumos din ele.
Atât parfum mi-a strâns în suflet
Buchetul tău de dulci cuvinte,
Că stau adesea într-un cuget
Și le repet mereu în minte.
Mi-am regăsit în tine anii
Și dorul meu pierdut în ei,
Iar când recit Trecut-au anii
Sunt plini de lacrimi ochii mei.
Te văd și-acum cântându-ți dorul,
Comori șoptite dintr-o liră
Atât de mult a plâns izvorul,
Că-n noapte stelele păliră.
Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni,
Maramureș

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu