Semnal editorial - A apărut revista Ligii Scriitorilor Dobrogeni – „Dobrogea culturală”, iulie-decembrie 2024

Într-o grafică de excepție, de un albastru ce amintește de Marea Neagră, a apărut revista de cultură, educație și opinie „Dobrogea culturală”, Anul XIV, Nr. 2 (34), iulie-decembrie 2024. Mulțumesc pe această cale domnului redactor-șef Costel Avrămescu pentru grija și constanța cu care-mi trimite revista, pe calea Poștei Române, revistă în care, prin grija doamnei Vasilica Mitrea, director și Costel Avrămescu sunt publicat și eu cu un grupaj de unsprezece poezii, în cadrul rubricii  „Constelația lirei”.

Este un număr dens și valoros, cu aură academică, la care și-au adus aportul și redactorii Sandu-Gabriel Constantin, Gabriela Dobre și Vicențiu Șișu cu lucrări grafice.

Editorialul „Cum să adăugăm ani vieții la vârsta pensionării” semnat de către Vasilica Mitrea ne reamintește un adevăr axiomatic: „Munca este cel mai bun medicament pentru sufletul omului”(Galileo Galilei) și scrie: „...considerați munca drept cel mai fidel aliat pentru prelungirea vieții. Dacă ar fi după mine,  aș iniția un program (proiect-pilot) pentru antrenarea cât mai multor pensionari în activități utile. Statul să pună la dispoziție terenuri pentru ferme legumicole și nu numai, spații pentru grădinițe, creșe unde pensionarii să se ocupe de nepoței, facilități pentru diferite alte scopuri: aziluri, cluburi, cabinete medicale (cu taxe modice sau gratuități consistente), voluntariat. Astfel,  aceste persoane nu s-ar mai simți inutile, iar, pe lângă socializare, ar aduce mari servicii societății. Așa cum noi, cei din domeniul cultural, muncim din plăcere și, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, fără beneficii materiale, gratis, având o preocupare utilă în viață până la vârste înaintate. Investiția nu ar fi mare, însă rezultatele ar fi miraculoase”.

Rubrica „Cronica literară” este bine reprezentată de către Arșaluis Sarchisian Gurău care face o recenzie la volumul „Clipe peste eternitate” a lui Costel Avrămescu: „Cartea domnului Avrămescu Clipe peste eternitate urmărește, prin cele patru capitole ale sale, anotimpurile anului. La o privire mai atentă, aceste timpuri ale anului sunt, în fond, mai ales, ipostaze ale sufletului”.

Costel Avrămescu disecă volumul „Telluries” al lui Alhama Garcia, despre care afirmă: „Autorul ne trimite la unitatea structurală și funcțională a celor două regnuri, vegetal, care face legătura dintre pământ și soare, și animal, care nu ar putea supraviețui dacă celălalt ar dispărea. Acestea cooperează și împart echitabil apa, hrana și spațiul vital. Relația dintre ele reprezintă una din minunile universului, o dovadă că au fost concepute să trăiască în armonie”.

Virginia Popescu analizează cartea lui Ion Codrescu, grafician și editor, numită „Pagini de haibun/ Haibun Pages”: „Regăsindu-se în copilul de odinioară, autorul reînvie satul dobrogean în care și-a petrecut cei mai frumoși ani din viață”.

Mioara Oprișan prezintă volumul de poezie „Viața între lacrimă și zâmbet” al constănțenei Ana Mihail: „poezia Anei, clasică în esența ei,  cu ritm și rimă, este o poezie a intimității sufletești, care ne amintește, fie de Vasile Alecsandri, pe alocuri, fie de Esenin și în multe aspecte privind delicatețea sufletească, de Magda Isanos”.

Gabriela Dobre îl descoperă pe facebook pe părintele Crin Triandafil Theodorescu și ni-l prezintă și nouă: „Vorbea cu infinită gingășie despre Dumnezeu și dragoste, căci Dumnezeu este Dragoste, despre Dumnezeu și oameni, căci Dumnezeu este Omul, despre Dumnezeu și sfințenia  care mângâie și înfrumusețează totul”.

Vasilica Mitrea este prezentă cu o cronică la volumul „Istoria lui Crezus – pagini de mitologie și istorie antică în versuri”, editura „Pontos” Chișinău de dr. Diana Ețco.

Rubrica „Eseu” le cuprinde pe Lucia Cosmina Vlad cu materialul intitulat „Fii omul, care își păstrează mintea ageră!”, Maria Vaida de la Cluj Napoca care se preocupă de „Restituiri din epoca Eminescu: Lucreția Suciu sau Mările iubirii”. Dan Nicolau ne prezintă eseul „O poveste cu Covorul Fermecat” și vorbește, documentat, despre cel mai mare covor (14mx9m, aproximativ 500 Kg) pe care sultanul Abdul Hamid l-a comandat și dăruit moscheii din insula Ada Kaleh.

Ștefan Popa ne ordonă „Visați ca să trăiți”. Minunatul eseu se termină cu aceste cuvinte: „Nu de puține ori, omul rămâne fără cuvinte la întrebarea: cum ai ajuns acolo, sus...? Simplu: am visat și mi-am urmat chemarea...Omul încetează să mai fie, când nu mai are nici un vis...Visați ca să trăiți...Cer senin, pe cer și-n suflet!”.

Rubrica „Monografie” este „Despre italienii din Dobrogea”, autor Constantin Cheramidoglu iar rubrica „Impresii de călătorie” aparține lui Adrian Ioniță care are un material numit „O ușă spre orient: Iordania” și ne prezintă fascinanta lume a Orientului Mijlociu: „Virtuțile beduinilor: sunt puternici precum deșertul; fini precum nisipul; se mișcă precum vântul; întotdeauna LIBERI”.

Predomină Poezia, ceea ce nu-i rău deloc. Sub titlul „Constelația Lirei” semnează: Daniela Vîlceanu, Gabriela Dobre, Maria Vaida, Lăcrimioara Elefteriu, Al. Florin Țene, Petre Manea, Gelu Dragoș, Maria Bem, Costel Avrămescu, Cornelia Diță, Nicoleta Vișan, Laura Potîrlău și Aurel Covrig.

„In memoriam” ni-l aduce în amintirea noastră pe academicianul, scriitorul, istoricul literar și omul politic din Republica Moldova - Nicolae Dabija (15 iulie 1948 – 12 martie 2021). Soția Tatiana Dabija mulțumește pentru comemorarea marelui cărturar dispărut, printr-un eveniment amplu organizat de către Primăria Municipiului Iași, Muzeul Municipal „Regina Maria”, Cenaclul Literar-Artistic„Nicolae Dabija”, Cenaclul Literar-Muzical „Lira Prutului”, Cenaclul Literar Artistic „Vocea Generațiilor”.

Acest număr este întregit și cu rubricile „Cărți primite la redacție”, „Atracții turistice din Dobrogea” și „Monumente istorice dispărute din Constanța”.

Felicitări truditorilor constănțeni ce ne dovedesc că acolo, pe malul mării, dragostea pentru cultura română există cu adevărat!

                                                                   Gelu DRAGOȘ, UZPR