Eveniment editorial la 50 de ani de la inaugurarea Grupului statuar „Școala Ardeleană” de Romulus Ladea

 

Editura Școala Ardeleană vă invită vineri, 30 iunie, începând cu ora 18.00, la lansarea volumului Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea de Lucian Blaga (Ediție îngrijită de Dorli Blaga. Cuvânt-înainte de Ioan-Aurel Pop. Prefață și notă biobibliografică de Eugeniu Nistor).

Invitați: Nadia Arsin, Emil Boc, Ioan Bolovan, Daniel David, Vasile G. Dâncu, Dorin Nistor, Eugeniu Nistor, Valentin Orga, Irina Petraș, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop și Mircea Popa.

Parteneri: Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Fundația Transilvania Leaders.

Manifestarea va avea loc în curtea Facultății de Studii Europene din Cluj-Napoca (Str. Emmanuel de Martonne, nr. 1), iar în caz de vreme nefavorabilă, se va muta în Aula Facultății de Studii Europene.

„Gândirea acestor intelectuali și scriitori este un produs particular al condițiilor locale, în care poporul român din Transilvania a căutat să-și ducă la îndeplinire și izbândă aspirațiile în cursul secolului al XVIII-lea. O condiție esențială pentru a înțelege sensul aspirațiilor de atunci ale poporului român din Transilvania este considerarea stării particular e a populației române în coordonatele vieții transilvane, adică în raport cu «națiunile politice»”. (LUCIAN BLAGA)

„Treptat, mi-am dat seama că Blaga, nedreptățitul, rămâne un Univers, iar Universul nu are margini și nu ni se revelă decât parțial. Acest lucru fascinant îl face pe Blaga mereu actual, mereu cognoscibil, mereu sondabil, mereu necesar culturii poporului său. O parte mică din acest Univers este lucrarea de față, care, prin voința fiicei filosofului, iese acum din nou la lumină. Va fi un adevărat privilegiu și un festin intelectual de neegalat pentru cititorii dornici de carte, de înțelepciune și de cunoaștere a prezentului unor savanți români din Secolul Luminilor, adică a prezentului unor studioși trăitori în trecut, dar într-un trecut viu, cu lumini trimise spre noi, cei de astăzi.” (IOAN-AUREL POP)

„Deşi neinclus în sistemul său filosofic, studiul «Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea» poate fi considerat oricând un apendice al cercetărilor lui Lucian Blaga consacrate sufletului cultural românesc, el completând şi nuanțând astfel teoria sa despre «matricea stilistică autohtonă», prin orizontul crono-spațial cu specific transilvan, configurând dimensiunile unui iluminism aparte al epocii, de sorginte europeană, ofensiv şi eficient în plan social-politic şi spiritual.” (EUGENIU NISTOR)

Florin Petruț

50 de ani de cântec! Pătru Bârlea, rapsod popular și animator cultural !

Am scris mereu despre personalitățile din diferite domenii de activitate și nu m-am oprit din când în când la cei care au avut o activitate însemnată, dar au fost uitați sau nu s-au bucurat de o notorietate suficientă. Așa este cazul lui Pătru Bârlea, rapsod popular și animator cultural care, după puterile lui, de unul singur, și-a organizat zilele trecute (cu succes !) sărbătorirea a cincizeci de ani de activitate artistică !

Pătru Bârlea a fost poreclit „Moromete al nostru”, pentru istețimea înnăscută, dar și talentul de a disimula pentru a-și atinge obiectivele pe care și le-a propus. Într-o perioadă, înainte de ’89, a dat dovadă de spirit organizatoric, de calități de impresar, realizând spectacole memorabile cu marii artiști ai cântecului popular, ai muzicii ușoare și folk, cu mari actori ai scenei și filmului românesc. Lui i se datorează marile spectacole organizate pe Stadionul Municipal, cu mari vedete, în marile săli de spectacole (săli de sport) din țară, evenimente care nu s-au mai repetat. Personal îi sunt recunoscător pentru tot ce a făcut în organizarea unor spectacole de mare succes la public, pentru posibilitatea de a avea contact cu cei mai mari artiști ai țării, de a juca alături de ei, de a prezenta câteva mega-spectacole !

Cu toate că a încercat alte preocupări pentru a-și asigura existența lui și a familiei, nu a renunțat să organizeze diferite evenimente artistice, nu a renunțat la cântecul popular care l-a consacrat !

Pătru Bârlea s-a născut la 3 iunie 1948 în localitatea Berbeşti, judeţul Maramureş, din părinţii Ion şi Mărie, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai familiei. A absolvit Şcoala generală din satul natal şi apoi a urmat cursurile Şcolii profesionale din Sighetu Marmaţiei.

Și-a început cariera artistică în cadrul Ansamblului „Mara” al Casei de Cultură din Sighetu Marmaţiei, alături cunoscutul ceteraş Gheorghe Covaci-Cioată, de soţii Todorovici, fraţii Florea şi alţii.

În urma unui spectacol cu public organizat la data de 28 iulie 1975 de Televiziunea Română la Casa de Cultură din Sighetu Marmaţiei, cucereşte cu mare succes trofeul emisiunii „Floarea din Grădină”.

De-a lungul timpului, Pătru Bârlea, împreună cu diferite ansambluri artistice de amatori şi profesionişti a participat la numeroase turnee atât în ţară, cât şi în străinătate. Printre ansamblurile cu care a colaborat amintim: „Cercănelul”, de la Borşa (Maramureş), Ansamblul „Maramureşul” din Baia Mare, Ansamblul „Mărţişorul” de la Cluj, Filarmonica din Arad, „Rapsodia Română” şi altele.

A înregistrat la Radio-Televiziunea Română două casete audio şi trei discuri Electrecord. C.D-ul „Slobozi, Doamne, glasul meu” conţine pe lângă melodii şi obiceiuri tradiţionale.

Pătru Bârlea nu a uitat localitate unde s-a născut, unde s-a format și de unde a pornit cariera s-a artistică. La Berbeşti s-a desfăşurat, o bogată şi amplă activitate cultural-artistică sub îndrumarea dascălilor din localitate care au ştiut să descopere talente şi să le îndrume spre o activitate ce le-a pus în evidenţă calităţile de interpreţi, de culegători de creaţii autentice, stimulând şi pasiunea de a crea. Dovadă sunt trofeele obţinute în cadrul concursurilor şi festivalurilor folclorice desfăşurate atât în ţară cât şi în lume. De aici s-au lansat soliştii vocali: Pătru Bârlea, Ionel Codrea, ambii câştigători ai trofeului „Floarea din grădină” şi Anuţă Bud, care împreună cu soţul ei Nicolae Tudorovici au format un cuplu mult îndrăgit și mulți alții.

Pătru Bârlea continuă să cultive şi să popularizeze cântecul maramureşean inspirat din folclorul natal. De-a lungul anilor a adunat obiecte tradiționale pe care le-a expus în câteva încăperi ale subsolului clădirii personale, unde au loc filmări și expuneri documentare pentru diverse televiziuni și colegi artiști care nu-și permit studiouri sofisticate.

Pentru întreaga activitate, pentru marile spectacole pe care le-a organizat, că le place sau nu unora, că-l înțeleg sau nu, că-l apreciază sau nu, Pătru Bârlea, merită respectul nostru ! Cred că i se putea acorda mai multă atenție, în primul rând din partea colegilor de breaslă (din care puțini au atins performanțele lui ), din partea instituțiilor de cultură pentru care a muncit câteva decenii. Am aflat cu stupoare că pentru panourile prin care anunța aniversarea celor 50 de ani de cântec, era să fie amendat ( la sugestia unei persoane din breasla cântăreților)! Asta în timp ce afișajul în orașul nostru se face aiurea!

Viața merge înainte și Pătru Bârlea și va vedea de drumul lui !

Sănătate și succes Petrică !

Prof.dr. Ioan Dorel Todea

În februarie s-au aniversat 50 de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială a Maramureșului

 Înainte de a intra în ordinea de zi a ultimei ședințe ordinare a Consiliului Județean Maramureș, șeful administrației județene, Gabriel Zetea a dorit să sublinieze faptul că, în acest an aniversăm 50 de ani de la înființarea actualului județ Maramureș. ”La data de 17 februarie 1968 au fost publicate și au intrat in vigoare Legea 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorială și Legea nr. 3 privind asigurarea conducerii locale de stat în unitățile administrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor locale. Potrivit celui de-al doilea act normativ, la data intrării în vigoare a legii, activitatea sfaturilor populare regionale, precum și a comitetelor executive ale acestora a încetat, urmând ca deputații sfaturilor populare regionale și raionale să alcătuiască consiliile populare județene provizorii și să constituie comitetele executive provizorii până la noile alegeri. În acest cadru, la data de 19 februarie 1968, deputații din fostul sfat popular regional Maramureș și cei din fostele sfaturi populare raionale s-au întrunit în prima sesiune a Consiliului popular județean provizoriu, convocată de drept în temeiul legii.

Data de 19 februarie 1968 poate fi considerată data de naștere a județului Maramureș în actuala sa configurație, diferit substanțial ca teritoriu de județul cu aceeași denumire existent până la reforma administrativ-teritorială din 1950”, a arătat președintele Consiliului Județean.

    Județul Maramureș s-a constituit din fostele raioane Baia Mare, Sighet, Vișeu, Târgu Lăpuș și parțial fostul raion Cehu Silvaniei. Potrivit vechii organizări administrativ-teritoriale, la data înființării județul era constituit din patru orașe -Baia Mare, Sighet, Baia Sprie, Vișeu de Sus- și din 83 de comune. Conform datelor de la ultimul recensământ al populației anterior reorganizării (1966), populația era de 427.645 de locuitori. Autoritățile publice ale fostelor regiuni și raioane și-au încetat activitatea și, odată cu aceasta, respectivele unități administrativ – teritoriale s-au desființat la data intrării în vigoare a Legii 3/ 1968, iar orașele și comunele existente la acea dată și-au continuat activitatea până la publicarea și intrarea în vigoare a anexelor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ – teritorială a R.S.R. Deși Legea 2/1968 a fost publicată și a intrat în vigoare la 17 februarie 1968, delimitarea unităților administrative și publicarea anexelor corespunzătoare fiecărui județ s-a realizat abia la 20 decembrie 1968. În baza noii organizări administrativ-teritoriale, județul Maramureș era format din 69 de unități administrativ-teritoriale care cuprindea două municipii (Baia Mare și Sighetu Marmației), cinci orașe (Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș și Vișeu de Sus) și 62 de comune.

    În decursul celor 50 de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială, atât numărul cât și nivelul de organizare a unităților administrativ-teritoriale s-a modificat prin mai multe legi. Un număr de șase comune au trecut în categoria orașelor (Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții Măgherăuș și Ulmeni), au fost înființate un număr de șapte comune noi (Coaș, Coltău, Gârdani, Groșii Țibleșului, Oncești, Poienile Izei, Șieu) și un sat, Sâlța. În prezent, județul Maramureș are în componența sa un număr de 76 de unități administrativ-teritoriale, respectiv două municipii -Baia Mare și Sighetu Marmației-, 11 orașe –Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții Măgherăuș, Ulmeni, Vișeu de Sus- și 63 de comune.

Desființarea regiunilor și raioanelor ca unități administrativ-teritoriale și reînființarea județelor a însemnat renunțarea la sistemele importante de organizare a teritoriului din fosta Uniune Sovietică și revenirea la organizarea tradițională a teritoriului României, existentă până în 1950.

”În cei 50 de ani, județul Maramureș a devenit o unitate administrativ-teritorială funcțională, unitară, cu o identitate bine conturată, asigurând dezvoltarea echilibrată a teritoriului său și a tuturor localităților. S-a realizat conectivitatea unităților administrativ-teritoriale cu reședința de județ și au fost dezvoltate și promovate programe și proiecte vizând abordarea județeană sau zonală a asigurării serviciilor publice pentru locuitorii județului, cu prioritate cele privind rețeaua de drumuri, serviciile alimentare cu apă și canalizare, gestionarea deșeurilor municipale, distribuția de energie electrică și gaze naturale. La jubileul înființării județului se poate spune că, aici mai mult decât în alte locuri, s-a conturat identitatea de maramureșean pentru toți locuitorii săi, fie ei din Țara Lăpușului, din Maramureșul Voievodal, din Țara Codrului sau a Chioarului, identitate pe care și-o afirmă cu mândrie și care este recunoscută atât în plan național, cât și internațional. Cred că și în perspectiva viitoarelor discuții legate de reorganizările administrativ-teritoriale, atunci când vorbim despre regionalizare, județul Maramureș își dorește, în continuare, să-și păstreze identitatea. Chiar dacă vom discuta despre un nou nivel al administrației publice locale la nivel de regiuni, județul Maramureș trebuie să rămână, în continuare, de sine statător, iar eu, ca președinte, și cred că și celelalte grupuri politice, vom milita pentru acest lucru. Este important pentru noi să ne mândrim cu acest județ în continuare și să facem tot ce ne stă în puteri pentru a-l dezvolta”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

                                                                                                 CJMM

Fotografia zilei - Actriţa Salma HAYEK la 50 de ani !

Care sunt avantajele dacă ai trecut de 50 de ani ?!

1. În caz de luare de ostateci tu vei fi intre primii eliberati.      2. Cei care rapesc oameni nu mai sunt interesati de tine.       3.     Nimeni nu se asteapta de la tine ca sa alergi undeva.  4.     Doar seara esti sunat dupa ora 21:00 şi esti intrebat « Nu te-am trezit ?!» . 5.     Oamenii nu se mai intreaba daca esti ipohondru. 6.     Nu mai exista nimic de invatat pe calea cea mai grea. 7.     Lucrurile pe care le cumperi acum nu se mai uzeaza. 8.     Poti cina si la 4.00 dupa-masa. 9.     Poti trai fara sex, dar fara ochelari nu! 10. Te angajezi in discutii serioase despre... sistemul de pensii. 11. Depasirea vitezei legale nu mai e o provocare. 12. Nu mai incerci sa-ti sugi burta daca cineva intra in incapere. 13. In lift cânti impreuna cu difuzorul. 14. Ochii nu ti se mai strica. 15. Incheieturile iti prezic vremea mai corect decat Institutul National de Meteorologie. 16. Platile facute catre asiguratorii de sanatate in sfarsit incep sa-si arate roadele. 17. Secretele tale sunt in siguranta la prieteni deoarece nici ei nu-si mai aduc aminte de ele. 18. Nu-ti mai aduci aminte cine ti-a trimis mail-ul acesta. 19. Ti se pare reconfortant ca literele din acest mail sunt destul de mari. 20. Te rog sa transmiti aceasta lista la toate persoanele de care… iti mai aduci aminte.                                                                                   Primită de la dl. Viorel Bîrle

România, lovită de cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani. Efectele temperaturilor-record din acest an !

România se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani. Zilele caniculare din această vară au dus la scăderea apei din sol şi deopotrivă a apei râurilor, ceea ce va duce la scumpirea curentului electric produs în hidrocentrale, dar şi la majorarea preţului fructelor şi legumelor. Specialiştii spun că porumbul din acest an este compromis din cauza temperaturilor ridicate ale aerului. Progonoza agrometeorologică de la Administraţia Naţională de Meteorologie arată că temperaturile mari din aer duc la ofilirea şi uscarea parţială sau totală a frunzelor de porumb. În plus, mai spun specialiştii, nici culturile de floarea soarelui nu o duc mai bine, în timp ce culturile de viţă de vie sunt şi ele compromise din cauza deficitului de apă din sol.

Temperaturile ridicate din luna iulie i-au determinat pe meteorologi să catalogheze această lună din 2015 ca fiind cea mai secetoasă din ultimii 50 de ani. Seceta vine pe fondul lipsei de precipitaţii din ultimele patru luni.

Elena Mateescu, director executiv la Administraţia Naţională de Meteorologie, arată că, în lipsa precipitaţiilor din ultimele patru luni, seceta puternică şi extremă s-a resimţit în Moldova, Dobrogea, Banat, Crişana şi Oltenia. ”Iulie a fost cea mai călduroasă lună din ultimii 136 de ani. Totodată, a fost cea mai secetoasă lună din 1961 încoace”, a spus Elena Mateescu.

Directorul executiv al ANM precizează că de săptămâna viitoare vor cădea precipitaţii în toată ţara, numai că acestea nu vor fi suficiente pentru a scăpa de seceta care a afectat culturile de porumb, floarea soarelui, viţa de vie şi pomicole.

„De duminică o să avem ceva ploi, mai ales începând din partea de Vest -Nord Vest. Duminică după amiază e posibil să cadă cantităţi punctiforme de 15-20 de litri/mp şi să avem intensificări de vânt şi căderi de grindină. Luni şi marţi, aria precipitaţiilor se poate extinde în aproape toată ţara. Punctiform, putem avea în 24 de ore peste 35-40 de litri pe metru pătrat, însă gradul de torenţialitate în profilul de sol 0-100 cm nu va compensa în totalitate deficitul  major de apă, având în vedere că avem acum un deficit de peste 2.000 mc/hectar”, arată Elena Mateescu.

Specialiştii în agrometeorologie spun că din cauza lipsei apei din sol, cu toate că vom avea o ameliorare a situaţiei de la suprafaţa solului, culturile de porumb care sunt deja afectate nu vor putea fi recuperate.

„Ploile care vor veni săptămâna viitoare este posibil să amelioreze la suprafaţă. Vom evalua situaţia miercuri, după ce vedem cantităţile înregistrate. Însă, este important ca ploile mult aşteptate să vină. Preţul plătit este că avem şi acele fenomene severe, în sensul că de fiecare dată când masa de aer cald e înlocuită de o masă de aer rece vin şi acele furtuni, căderi de grindină şi cantităţi mai de apă pe segmente foarte scurte de timp. Iar regimul de temperaturi scade semnificativ, pentru că miercuri vorbim deja de cel mult  21-28 de grade Celsius faţă de ce avem acum. Seceta se va menţine şi în continuare”, a mai spus Elena Mateescu.

Specialistul ANM susţine că datele scenariilor climatice viitoare arată că va exista în continuare o încălzire a vremii. „Vom avea în continuare o creştere a temperaturii aerului în intervalul de vară şi iarnă, şi mai ales în vară semnalul indică o descreştere a precipitaţiilor pe aceleaşi zone din partea de Sud, Sud-Est a României, zone care  de altfel şi în prezent sunt printre cele mai vulnerabile”, susţine directorul ANM.

Debitul Dunării a scăzut cu 50%

Seceta din ultimele luni a dus la scăderea semnificativă a debitelor principalelor râuri, ceea ce va duce la creşterea facturilor de curent electric produs de hidrocentrale, arată specialiştii. Administraţia Apelor arată că debitele Dunării sunt cu 50% mai mici faţă de anul trecut, iar debitele râurilor mici se află în aceeaşi situaţie, fiind mult sub debitele multianuale, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă, cu cel puţin 25%, a lacurilor de acumulare. Asta înseamnă că hidrocentralele nu mai au capacitatea să producă suficientă energie, iar cantitatea lipsă este produsă cu ajutorul termocentralelor, dar la preţuri mai mari, preţuri care se vor resimţi în facturile la energie electrică pe care le va plăti atât populaţia, cât şi firmele.

Seceta nu va scumpi numai energia electrică. Lipseşte şi vegetaţia necesară pentru hrana animalelor. Multe dintre terenurile cu păşune sunt pârjolite, ceea ce înseamnă că nu există hrană suficientă pentru animale.

Crescătorii de animale nu au voie să ducă vitele la pădure

Pagubele raportate la Ministerul Agriculturii, până în acest moment, ca urmare a secetei, se ridică la 6 milioane de euro. La începutul lunii august, femierii au solicitat  Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiţii climatice nefavorabile din anul 2015. „Scopul demersului este acela de a compensa pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale, respectiv secetei. Beneficiarii sunt cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţii, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole”, spun reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro. Unul dintre cele mai afectate judeţe de secetă este judeţul Galaţi, unde peste 20.000 de hectare de păşune au fost pârjolite în ultimele două luni. În unele judeţe, crescătorii de animale au cerut direcţiilor silvice să le dea voie să-şi ducă animalele la pădure, dar direcţiile silvice nu sunt de acord cu transformarea pădurilor statului în păşuni.

Prognoza agrometeorologică pentru intervalul 15-21 august arată că perioada caniculară va continua în cea mai mare parte a ţării. Spre sfârşitul intervalului se va produce însă răcire în evoluţia regimului termic, acesta devenind normal.

Meteorologii arată că  temperatura medie din timpul zilei a aerului va oscila între 20 şi 32°C în primele zile, valori care rămân totuşi mai ridicate cu 1 -8°C în raport cu normele climatologice. În ultimele zile ale săptămânii următoare temperaturile vor fi cuprinse între 16 şi 25°C, valori apropiate de mediile multianuale.

Aceeaşi prognoză arată că, în majoritatea zonelor de cultură, temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 şi 38°C, iar cea minimă se va situa între 12 şi 24°C, pe întreg teritoriul agricol al ţării.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, prognoza arată că vor cădea ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi izolat, căderi de grindină. De asemenea, se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

În privinţa situaţiei culturilor agricole, prognoza meteo arată că în cazul culturilor de porumb neirigate, seceta va continua în cea mai mare parte a ţării, pentru că la adâncimea de 0-100 cm cantitatea de apă nu va fi suficientă. Prognoza arată că numai în nordul, centrul şi local în sudul Transilvaniei, rezerva de umiditate din sol se va menţine în limite satisfăcătoare.

Specialiştii arată că din cauza temperaturilor ridicate din aer, dar şi al deficitelor mari de umiditate din sol, culturile de porumb vor avea de suferit: va avea loc ofilirea, răsucirea şi uscarea parţială/totală a frunzelor, şiştăvirea boabelor de porumb. De asemenea, multe dintre plantele de floarea soarelui nu vor avea seminţe. În privinţa plantaţiilor pomi-viticole, specialiştii ANM arată că se va semnala în continuare îngălbenirea frunzelor, un ritm de creştere al fructelor/boabelor mai redus decât în mod normal, acumularea forţată a zahărului, subdimensionarea şi căderea prematură a rodului, îndeosebi pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică prelungită.

Specialiştii susţin, totodată, că pe fondul secetei accentuate, arăturile în câmp în vederea însămânţărilor de toamnă se vor desfăşura cu dificultate.

                                                                                Andreea OFIŢERU

Aniversare. "Regele" Gheorghe HAGI a împlinit 50 de ani. La mulţi ani fericiţi!