Gânduri la un popas aniversar

Atunci când destinul unui om se împletește de o viață cu vraja literelor românești, biografia lui nu mai este doar o înșiruire de ani, ci devine o poveste de suflet scrisă pentru eternitate. Există oameni care primesc darul cuvântului nu ca pe o simplă podoabă, ci ca pe o misiune de credință față de semenii lor. Un astfel de om, un truditor neobosit pe ogorul culturii noastre, este Al. Florin Țene.

Născut la 13 iunie 1942 în primitorul Drăgășani al Vâlcii, Al. Florin Țene a simțit chemarea scrisului încă din primii ani ai tinereții. Pentru domnia sa, literatura nu a fost un exercițiu rece, făcut din turnul de fildeș, ci un mod de viață asumat cu dragoste și responsabilitate. Adolescent fiind, în anul 1959, își vedea primele rânduri tipărite în paginile revistei Tribuna. Era doar începutul unei lungi și frumoase călătorii. Studiile de filologie și istorie care au urmat nu i-au oferit doar un bagaj de cunoștințe, ci i-au șlefuit acea răbdare de bijutier a arhivistului, pe care o regăsim în tot ce a creat la maturitate.

Dacă ar fi să căutăm o cheie către sufletul operei sale, am descoperi o uriașă generozitate creatoare. Al. Florin Țene a dăruit cititorilor zeci de cărți și sute de articole, revărsându-și talentul în poezie, proză, eseu și critică literară. În versuri, sensibilitatea sa vibrează adânc în căutarea sacrului și a sensurilor vieții. Volume precum Sonată pentru creșterea ierbii, Răbdarea pietrei sau Întoarcerea statuilor ne poartă într-un univers unde metaforele, așa cum frumos se spune, „țin de mână ideile, să nu rătăcească”. Tot din evlavie și prețuire pentru valorile noastre spirituale a izvorât și emoționantul volum dedicat vieții părintelui Arsenie Boca, Drumul Golgotei spre sfințenie.

O parte deosebit de dragă cititorilor o reprezintă biografiile sale romanțate. Cu rigoare de istoric, dar mai ales cu farmec și blândețe de povestitor, el a readus la viață mari personalități ale culturii noastre. Lucrarea dedicată lui Alexandru Macedonski, Veniți, privighetoarea cântă…!, este o dovadă vie a modului în care documentul de arhivă prinde viață prin forța inimii și a imaginației calde.

Pentru Al. Florin Țene, cuvântul tipărit în ziare și reviste a fost mereu o bătălie pentru curățenia limbii române și pentru adevăr. Semnătura sa în publicații de prestigiu precum Luceafărul, România Literară sau Convorbiri Literare a adus mereu echilibru și un strop de lumină. Distincțiile primite din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România în anii 2015 și 2020 vin doar să confirme public ceea ce cititorii știau deja: jurnalismul său este unul de înaltă ținută morală.

Dar Al. Florin Țene nu s-a mulțumit doar să scrie; a simțit nevoia să construiască punți și pentru ceilalți. Numele său rămâne definitiv legat de fondarea Ligii Scriitorilor Români. Prin această organizație, domnia sa a oferit o mână caldă de ajutor și o vorbă de încurajare tinerilor aflați la început de drum, democratizând cu blândețe mișcarea literară de la noi.

Dragostea sa pentru cultură a depășit granițele țării, personalitatea sa devenind un pod de suflet între România și diaspora, fiind prețuit deopotrivă ca membru al Academiei Americano-Române de Arte și Științe și al Asociației Scriitorilor Români din Canada. Acasă, recunoștința comunității s-a revărsat în titlul de Cetățean de Onoare al Drăgășaniului drag, în Diplomele de Excelență primite la Arad sau în ineditul și respectabilul Ordin Mineresc „Sfânta Varvara”, oferit pentru felul curat și realist în care a oglindit în scrierile sale viața grea a oamenilor de pe Valea Jiului.

Prin tot ceea ce a dăruit, Al. Florin Țene nu aparține doar locurilor unde s-a născut sau Clujului unde își împlinește destinul, ci întregii geografii spirituale românești. La acest ceas de cald popas aniversar, când privim cu admirație spre o viață închinată frumosului, îi mulțumim pentru fiecare pagină scrisă cu sufletul.

La mulți ani binecuvântați, plini de inspirație, sănătate și rodnice împliniri, domnule Al. Florin Țene!

Benone NEAGOE 

Semnal editorial - AGORA LITERARĂ, Anul XIX, Nr. 53, MAI 2026

 

             O revistă a continuității culturale și a dialogului literar

Numărul 53, din mai 2026, al revistei Agora Literară (Anul XIX), condusă de directorul Al. Florin Țene și de redactorul-șef Iulian Patca, confirmă încă o dată rolul important pe care această publicație îl joacă în peisajul cultural contemporan. Prin diversitatea colaboratorilor și bogăția tematică a textelor publicate, revista oferă cititorilor o imagine reprezentativă a preocupărilor literare și spirituale ale momentului.

Editorialul semnat de Iulian Patca, „Mihai Eminescu despre misiunea noastră ca stat”, deschide revista într-o notă reflexivă și responsabilă. Pornind de la gândirea eminesciană, autorul invită la meditație asupra valorilor care definesc identitatea națională și asupra rolului culturii în consolidarea conștiinței colective: „...stilul publicistic al lui Eminescu este de o uimitoare modernitate. E un stil dens, simplu, direct, nu rareori colorat, cu imagini și expresii plastice, care susțin exemplar ideile lui noi și militante.(...)Iată de ce și astăzi publicistica eminesciană este mai actuală decât oricând. Iată de ce Eminescu este mereu tânăr și pururea reîntineritor.”

Secțiunea de poezie reunește nume consacrate și autori reprezentativi ai literaturii contemporane, între care amintim pe: Octavian Goga, Marieta Coman, Eugen Dorcescu, Mircea D. Istrate, Cristina Serghiescu, Ieremia Lenghel și Mircea Dumitrescu. Diversitatea registrelor lirice, de la meditația existențială la evocarea tradiției și a sentimentului patriotic, oferă cititorului o experiență poetică bogată și nuanțată.

Rubricile de cronică, eseu și reflecție critică sunt susținute de colaboratori precum: Al. Florin Țene, Iulian Patca, Mihai Ganea, Gelu Dragoș, Luci Trușcă,  Gavril Moisa, Nicolae Cabel, Eugen Coța, Árpád Tóth, Eugen Burghelea, Vasile Bele și Ștefania Ștefan. Textele acestora aduc în atenție personalități culturale, volume recente, teme de actualitate și repere ale patrimoniului spiritual românesc, contribuind la menținerea unui dialog viu între creație și receptare.

Un aspect deosebit de important al revistei îl constituie prezentarea Premiilor Ligii Scriitorilor pentru anul precedent. Această secțiune nu reprezintă doar o consemnare a unor distincții, ci și o recunoaștere a eforturilor depuse de scriitori, critici și promotorii culturali ai Ligii Scriitorilor în slujba literaturii române.

Prin echilibrul dintre creația literară, reflecția critică și preocuparea pentru valorile identitare, Agora Literară își păstrează profilul unei publicații de ținută, dedicate promovării culturii autentice. Numărul 53 demonstrează că revista rămâne un spațiu al dialogului, al diversității de opinii și al respectului pentru tradiția literară românească, oferind cititorilor pagini consistente și demne de interes.

Agora Literară continuă astfel o misiune culturală necesară, aceea de a reuni sub același acoperiș spiritual autori, critici și cititori animați de respectul pentru literatură și pentru valorile durabile ale culturii române. Felicitări!

Gelu DRAGOȘ, UZPR

Semnal editorial

 

Analiză a volumului Spiritul 21 și aforismele lui Brâncuși de Petre Cichirdan (Editura Intol Press, Râmnicu Vâlcea, 2013)

Volumul Spiritul 21 și aforismele lui Brâncuși reprezintă una dintre cele mai originale contribuții la literatura românească de inspirație brâncușiană din ultimele decenii. Cartea se înscrie în domeniul „brâncușiologiei”, însă nu urmărește modelul clasic al exegezei istorico-artistice, ci propune o formulă inedită: dialogul dintre gândirea aforistică a lui Constantin Brâncuși și conștiința omului contemporan, personificată prin conceptul simbolic al „Spiritului 21”.

Cartea este construită pe un principiu dialogic. Autorul pornește de la aforismele atribuite lui Brâncuși și le supune unei confruntări intelectuale cu ideile, valorile și contradicțiile secolului XXI. În locul unui comentariu explicativ, Petre Cichirdan imaginează un interlocutor modern care răspunde marelui sculptor, aprobându-l uneori și contestându-l alteori.

Această metodă transformă textul într-un exercițiu de hermeneutică activă. Cititorul nu asistă la o simplă interpretare a aforismelor, ci la o confruntare între două paradigme spirituale:paradigma sacrului și a intuiției cosmice reprezentată de Brâncuși; paradigma raționalismului tehnologic și a spiritului critic contemporan, reprezentată de „Spiritul 21”.

În acest sens, volumul poate fi citit atât ca eseu filosofic, cât și ca experiment literar.

În economia cărții, Brâncuși nu apare exclusiv ca sculptor, ci ca gânditor. Autorul valorifică dimensiunea aforistică a operei brâncușiene, considerând că aceasta constituie o veritabilă operă literară și filosofică. Aforismele lui Brâncuși sunt tratate ca expresii concentrate ale unei viziuni asupra existenței, artei și destinului uman.

Petre Cichirdan observă că în spatele formulărilor aparent simple ale sculptorului se află o concepție organică despre univers, apropiată de gândirea tradițională și de spiritualitatea arhaică românească.

Originalitatea cărții rezidă în apariția personajului conceptual „Spiritul 21”. Acesta nu este un simplu comentator, ci expresia unei mentalități moderne marcate de:scientism; tehnologie; individualism; scepticism; materialism cultural.

Dialogul devine astfel un conflict între două moduri de a înțelege lumea.

Π       n numeroase situații, Spiritul 21 contestă afirmațiile lui Brâncuși și refuză soluțiile metafizice oferite de acesta. Criticul Sorin Lory Buliga observa că unele replici ajung până la contradicții radicale, ceea ce conferă volumului caracterul unei polemici filosofice autentice.

Din punct de vedere filosofic, cartea poate fi interpretată ca o dezbatere asupra condiției omului contemporan.

Brâncuși reprezintă:unitatea; armonia contrariilor; transcendența; spiritualizarea materiei.

Spiritul 21 reprezintă: fragmentarea; analiza; relativismul; încrederea în cunoașterea pozitivă.

În spatele acestor opoziții se află o întrebare fundamentală: mai poate omul contemporan să acceseze dimensiunea sacră a existenței?

Autorul nu oferă un răspuns definitiv. El preferă confruntarea ideilor și lasă cititorului libertatea de a decide.

Volumul este și o reflecție asupra identității culturale românești. Petre Cichirdan stabilește legături simbolice între marile repere ale civilizației române și universul lui Brâncuși, sugerând continuitatea unor valori spirituale care traversează istoria. Critica a remarcat această tendință de a integra opera brâncușiană într-un orizont mai larg al culturii naționale și europene.

Limbajul cărții este eseistic și aforistic în același timp. Autorul alternează: reflecția filosofică; comentariul cultural; ironia polemică; formularea sentențioasă.

Se observă experiența jurnalistică a lui Petre Cichirdan, care conferă textului dinamism și accesibilitate. Fraza este directă, uneori provocatoare, menită să stimuleze dezbaterea intelectuală.

Importanța cărții constă în faptul că nu repetă interpretările consacrate despre Brâncuși. Ea propune un nou mod de lectură a aforismelor sale, transformându-le într-un interlocutor viu al prezentului.

Volumul demonstrează că opera lui Brâncuși nu aparține exclusiv istoriei artei, ci rămâne o sursă de reflecție pentru problemele fundamentale ale lumii contemporane: sensul existenței, raportul dintre spirit și materie, relația dintre tradiție și modernitate.

Spiritul 21 și aforismele lui Brâncuși este o lucrare de frontieră între eseu filosofic, critică culturală și literatură aforistică. Prin dialogul imaginat între gândirea lui Brâncuși și sensibilitatea secolului XXI, Petre Cichirdan realizează o meditație profundă asupra destinului culturii contemporane.

Cartea se remarcă prin originalitatea construcției, curajul polemic și capacitatea de a readuce în actualitate mesajul spiritual al lui Brâncuși. Ea constituie nu doar un omagiu adus marelui sculptor, ci și o invitație la reflecție asupra sensului civilizației moderne.

                                                                       Al.Florin Țene