Se afișează postările cu eticheta Baia Mare-Cluj Napoca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Baia Mare-Cluj Napoca. Afișați toate postările

luni, 27 iunie 2016

Prieteniile literare cu scriitorii clujeni continuă la Baia Mare



Joi, 30 iunie, la ora 18,oo în foaierul Teatrului Municipal Baia Mare va avea loc lansarea revistei “eCreatornr 6/2016 “Prietenii literare Baia Mare - Cluj Napoca” şi "Baia Mare - Drobeta Turnu Severin".
 Prefaţa este semnată de scriitorul băimărean Ioan Romeo Roşiianu. Moderatorul evenimentului va fi Radu Macrinici, directorul TMBM. Vor prezenta revista: Ioan Romeo Roşiianu, Gabriel Cojocaru, Marian Ilea, dr. Teodor Ardelean, Vasile Muste şi Nicolae Scheianu.Vor fi prezenţi şi un număr însemnat de scriitori clujeni, motiv pentru care sunt invitaţi la eveniment toţi iubitorii de literatură contemporană din Maramureş.
Acest număr ECREATOR cuprinde 482 de pagini în care sunt cuprinşi printre alţii:
Cu POEZIE - Doina Rândunica Anton, Ioan-Pavel Azap, Oana Raluca Ciceu, Gavril Ciuban, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Coşovan, Ion Cristofor, Gelu Dragoş, Ioan Dragoş, Ştefan Aurel Drăgan, Mihai Ganea, Marina Angela Glodici, Vasile Gogea, Sorin Grecu, Ioana Haitchi, Ioan Hotea, Letiţia Ilea, Alice Valeria Micu, Mariana Moga, Vasile Morar, Daniel Moşoiu, Vasile Muste, Ioan Negru, Carmen Nicoară, Maria Pal, Adriana Papp, Gheorghe Pârja, Lucian Perţa, Alexandru Petria, Romeo Ioan Roşiianu, Nicolae Scheianu, Adrian Suciu, Radu Ulmeanu, Vancea Echim, Florin Constantin Verdeş şi Antonia L. Zavalic.
Cu PROZĂ - Ioan-Pavel Azap, Paul Ladislau Beldi, Rodica Brad Păuna, Silviu Buzan, Dan Căilean, Diana Cozma, Daria Dalin, Dan Marius Drăgan, Ştefan Aurel Drăgan, Mihai Ganea, Sorin Grecu, Ioana Haitchi, Marian Ilea, Mariana Moga, Horia Muntenuş, Titina Nica Ţene, Virginia Paraschiv, Voichiţa Vereş, Regis Roman, Romeo Ioan Roşiianu şi Victor Tecar.
Cu TEATRU - Adela Iancu, Marian Ilea, Flavius Lucăcel, Radu Macrinici, Virginia Paraschiv şi Alexandru Uiuiu.
Cu ESEU - Carmena Băinţan, Gheorghe Mihai Bârlea, Marina Angela Glodici, Nicolae Iuga, Ştefan Mariş, Horia Muntenuş, Vasile Muste, George Petrovai, Romeo Ioan Roşiianu, Elena Andreea Rusu, Al. Florin Ţene şi Ionuţ Ţene.
Cu TRADIŢII - Iza Corina Csisar, Ştefan Mariş, Maria Mirela Poduţ şi Elena Andreea Rusu.
Cu CRITICĂ LITERARĂ - Radu Aldulescu, Daniel Corbu, Ion Cristofor, Ştefan Aurel Drăgan, Gelu Dragoş, Vasile Gogea, Dragomit Ignat, Horia Muntenuş, Ioan Negru, Voichiţa Vereş, Virginia Paraschiv, Romeo Ioan Roşiianu, Nicolae Scheianu şi Ioan Vasiu.

marți, 17 mai 2016

EDITORIAL

Despre o înfrăţire cât o întoarcere acasă

De când lumea Clujul a fost un loc ce i-a atras ca un magnet (şi) pe maramureşenii... „de dincolo şi dincoace de Deal”!
„Capitala Ardealului” a fost pentru mulţi dintre ei un loc ideal de îndestulare spirituală, şcolire şi împlinire profesională şi umană.
Apoi, încetul cu încetul o contopire firească s-a petrecut, mulţi adăstând aici, punând umărul la viaţa cotidiană, implicându-se activ în pulsaţia artistică, amprentând serios vremurile.
Lista cu scriitorii maramureşeni care au vieţuit ani buni în Cluj - Napoca, lista cu cei ce trăiesc şi acum aici e de asemenea lungă.
La fel de lungă e şi lista clujenilor care au susţinut această prietenie între două zone încărcate de istorie, la fel şi cea a celor care au stat şi lucrat sau ucenicit pe meleagurile de legendă ale lui Pintea.
Astfel, în timp, această punte firavă la început a devenit cale bătută, un drum deschis spre un alt nivel de spiritualitate şi rafinament.
Astăzi vorbim de o adevărată frăţietate, de un arc în timp şi-n spaţiu.
Într-un asemenea context, acest număr special închinat creatorilor de limbă şi neam din cele două locuri vine să întregească acest tot deja existent, e ca o punere la aceeaşi masă a celor ce altfel se ştiu, se cunosc, se salută, respectă şi colaborează.
Când am făcut acest pas către Cluj Napoca şi când am avut acea primă întâlnire la sediul Uniunii Scriitorilor şi al Revistei „Tribuna” nu ştiu câţi au crezut cu adevărat în împlinirea lui.
Cei ce mă cunosc însă ştiu că sunt puţine proiectele pe care mi le pun în minte şi pe care să nu le duc la împlinire.
Acest număr închinat prieteniilor de suflet dintre oamenii unor locuri binecuvântate de Dumnezeu nu se naşte însă din încăpăţânarea mea, ci e ca o respiraţie normală, ca o împlinire firească a unui gând care a încolţit - cu siguranţă - şi în alte minţi, de-a lungul timpului.
La nivel mai mic pasul a fost făcut de mai multă vreme, în revistele de cultură din cele două zone apărând mereu scriitorii din cealaltă zonă, ajungându-se până la un adevărat răsfăţ cultural şi spiritual, la îndestulare chiar, prin realizarea unor numere tematice.
În acest context nouă ne rămâne satisfacţia îmbrăţişării Cuvântului, consolidarea trăirilor amicale şi provocarea pentru depăşirea acestui pas istoric.
Pasul este de-a dreptul istoric prin unicitatea lui, istoric prin consfinţirea unui moment anume din literatura română, o imortalizare a unei stări de spirit, e un adevărat barometru al valorilor din cele două zone în acest moment de răscruce.
De azi înainte cadrul concurenţial amical are ştacheta mai ridicată, nevoia de autodepăşire fiind cu atât mai mult mai firească acum.
Un drum de perfecţionare care se trăieşte conspirativ parcă, numai creatorul ştiind ce însemnă să şlefuieşti cuvântul, silaba, şoapta, în transa actului inspirativ, sub umbra degetului divin, o responsabilitate în plus.
Acest număr va fi o mană cerească pentru cititorii din cele două zone pentru că, astfel, cititorii din Cluj vor avea posibilitatea să-i aibe între coperţi pe aproape toţi cei care formează elita literară a locului, la fel şi cei din Maramureş.
Însă, cred că prin demersul nostru am mai înlesnit şi un alt lucru, punem la îndemâna cititorilor din Cluj esenţa creaţiilor celor din Maramureş, la fel şi invers.
Demersul nostru a şi pornit, de altfel, de la constatarea tristă a faptului că din cauza acestei tranziţii originale şi interminabile scriitorii au ajuns să-şi editeze cărţile în tiraje limitate, insuficiente pentru a fi bine cunoscuţi - pentru a putea fi apoi şi recunoscuţi la justa lor valoare - fie şi numai în zona în care vieţuieşte.
Şi dacă mai adaugi la asta şi indiferenţa mai marilor zilei, cultura şi şcoala fiind de mult la coada priorităţilor, imaginea apocaliptică a indiferenţei faţă de scriitori şi creaţiile lor e ca şi creionată.
Acest proiect a fost respins „cu brio” de primarul Cătălin Chercheş, deşi voia să facă din Baia Mare „capitală culturală europeană”, pentru acest deziderat fiind într-o competiţie cu municipiul Cluj - Napoca.
Cum însă cultura nu este aducătoare de aplauze, şpagi şi voturi - aşa cum au demonstrat procurorii anticorupţie - proiectul a fost aruncat de edilul dedat la rele la coşul de gunoi al realităţii.
L-am scos de acolo împreună cu poetul Gabriel Cojocaru, cel care a pus serios umărul  şi portofelul lângă cel al meu, întru împlinirea lui.
E darul nostru de suflet pentru prietenii din cele două zone spirituale şi istorice ale Ardealului şi ţării, e palma pe care o dăm noi administraţiilor care întorc spatele culturii de calitate.

                                                                 Ioan Romeo ROŞIIANU